Brandurile de cafea Vittoria și Lavazza în dispută pentru cuvântul „ORO”

Pe rolul Curţii Federale din Australia este în desfăşurare procesul dintre compania italiană producătoare de cafea Lavazza şi concurenta sa australiană, Vittoria, cu privire la cuvântul italian “oro”.

Cantarella Bross Pty Ltd, compania australiană care produce cafeaua Vittoria, susţine că cei de la Lavazza folosesc cuvântul “oro”, fără acordul lor. Cantarella a înregistrat ca marcă pe teritoriul Australiei termenul “oro” pentru a proteja produse din cafea, obţinând protecţia din anul 2000. Compania australiană doreşte să stopeze comercializarea cafelei Lavazza Oro pe continentul său şi acuză societatea italiană că foloseşte fără drept termenul “oro” pe cinci pachete de cafea Lavazza, încă din anul 2016.

Reprezentanţii Cantarella susţin, că în urma utilizării de către Lavazza a termenului “oro”, compania australiană a suferit pierderi mari în vânzări, afectându-i chiar şi reputaţia. Reprezentanţii Lavazza nu au dat curs cererilor de încetare a folosirii termenului “oro”, trimise de către avocaţii australieni, susţinând că în cadrul comerţului, termenul “oro” (aur) este în mod evident frecvent utilizat ca descriptiv și nu poate exista un monopol asupra acestuia.

Dacă instanţa australiană va reţine cererea companiei Cantarella, atunci Lavazza va fi nevoită să înceteze folosirea denumirii “oro” în Australia şi să nu mai comercializeze cafeaua Lavazza Oro.

(sursa foto: WTR)

Impactul mărcilor asupra sportului

Organizarea unui eveniment sportiv poate fi o activitate costisitoare. De aceea, folosirea strategică a mărcilor poate genera fluxuri semnificative de venituri pentru a acoperi costurile de organizare a acestor evenimente. O marcă este un semn capabil să distingă bunurile sau serviciile unei entități de cele ale unei alte entități. Mărcile sunt instrumente puternice și indispensabile de marketing. În lumea sportului, utilizarea lor strategică deschide oportunități comerciale semnificative pentru a genera venituri.

Fanii sportului sunt unul dintre factorii care pot influenţa modul în care o echipă îşi poate face cunoscut brandul. Astfel, clubul de fotbal Manchester United, din Marea Britanie, a reuşit ca prin intermediul renumelui echipei şi loialităţii fanilor să sporească veniturile și rentabilitatea clubului, încheind contracte de sponsorizare importante și aducând noi oportunități media. Din 2015 până în 2017, clubul s-a bucurat de o rată de creștere anuală de 4,6% în ceea ce priveşte veniturile sale de sponsorizare. Contractele de sponsorizare sportivă susţin, de fapt, un brand și pot fi extrem de profitabile. În consecinţă, o multitudine de companii din diverse sectoare de activitate se îndreaptă spre sport pentru a crește gradul de conștientizare a produselor sau serviciilor lor în rândul consumatorilor.

Un alt mod prin care organizaţiile sportive îşi utilizează profitabil dreptul asupra mărcilor este licenţierea acestora. Încheierea unor contracte de licenţă permite unor terțe părți să folosească logo-ul înregistrat ca marcă pe mărfuri, inclusiv îmbrăcăminte, accesorii, încălțăminte și multe altele. De exemplu, Manchester United a încheiat un contract de licenţă de 10 ani (valabil până în anul 2025)cu gigantul sportiv Adidas în ceea ce privește sponsorizarea tehnică. Aceste alianţe stategice de marketing care există acum între organizațiile sportive și cele mai importante companii de îmbrăcăminte precum Adidas, Nike, Puma sau Under Armor dovedesc că faptul că echipele sportive devin rapid branduri internaţionale în funcţie de care consumatorii îşi adaptează chiar şi stilul de viaţă.

(sursa foto: www.manutd.com)

Proprietatea intelectuală și sportul

Anul acesta, Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale se îndreaptă spre lumea sportului și analizează modul în care drepturile de proprietate intelectuală – brevete, mărci, design-uri, drepturi de autor și drepturi conexe sau chiar protecția soiurilor de plante – sprijină ecosistemul sportiv global într-un peisaj unic care reunește mai mulți „jucători” cu interese suprapuse. 

În categoria largă a persoanelor din lumea sportului cu interese în domeniul proprietăţii intelectuale sunt incluşi: organizatorii de evenimente sportive, federaţiile sportive, sportivii, producătorii de echipamente sportive, radiodifuzorii, sponsorii şi fanii. Fiecare dintre aceştia stau la baza tuturor relațiilor comerciale care fac ca evenimentele sportive să se întâmple şi să se dezvolte la nivel global.

Scopul principal al drepturilor de proprietate intelectuală este de a încuraja mai multă inovație și creativitate, asigurându-se că inventatorii și creatorii obțin o recompensă echitabilă pentru munca lor și își pot câștiga existența. Proprietatea intelectuală protejează diferite tipuri de drepturi, precum, invențiile (prin intermediul brevetelor), mărcile, desenele sau modelele și lucrările creative, cum ar fi programele sportive și alte produse creative legate de sport, (drepturi de autor și drepturi conexe). Majoritatea drepturilor de proprietate intelectuală sunt protejate o perioadă limitată de timp și sunt acordate numai atunci când sunt îndeplinite anumite condiții. Astfel, mărcile şi desenele industriale sunt protejate pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de reînnoire,  invenţiile sunt protejate pentru 20 ani, iar drepturile de autor sunt protejate pe toată durata vieţii autorului, plus 70 de ani de la moartea acestuia. 

Drepturile de proprietate intelectuală permit posesorilor să împiedice alte persoane să copieze sau să utilizeze dreptul fără permisiunea lor. Aceasta înseamnă că titularii de drepturi pot să perceapă un preț pentru utilizarea drepturilor. Perspectiva unei recompense economice încurajează oamenii și întreprinderile să investească în dezvoltarea de inovații, creații și produse de marcă de care poate beneficia oricine. Astfel, mai multe inovații și creativitatea în sport înseamnă accesul la un flux continuu de noi modalități de sporire a performanțelor atletice și de a ne bucura de sport – echipament mai bun, mai multe oportunități de afaceri, mai multe locuri de muncă și o experiență fabuloasă a fanilor.

Începând de astăzi, ProtectMark va publica o serie de articole de specialitate în care va prezenta fiecare drept de proprietate intelectuală şi impactul pe care acestea îl au asupra activităţilor sportive şi asupra tuturor celor implicaţi în lumea sportului.

Mai repede, mai înalt, mai puternic!

26 aprilie 2019 – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PROPRIETĂȚII INTELECTUALE

Dorința de a testa abilitățile noastre, entuziasmul competiției și uimirea pe care o avem în privirea oamenilor obișnuiți care realizează fapte extraordinare ne-au alimentat fascinația de sport de mii de ani.

Campania Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale din 2019 – Reach for Gold– privește cu atenție în lumea sportului. Ea explorează modul în care inovația, creativitatea și drepturile de proprietate intelectuală care le încurajează și le protejează susțin dezvoltarea sportului și bucuria acestuia în întreaga lume.

Valorile universale pe care le implică sportul – excelența, respectul și jocul fair-play – își propun un mesaj la nivel global. Astăzi, datorită progreselor înregistrate în domeniul tehnologiilor de radiodifuziune și comunicații, oricine, oriunde, poate urma acțiunea sportivă în permanență, urmărind performanțele sportivilor și echipelor preferate, fără a părăsi casa.

Sportul a devenit o industrie globală în valoare de mai multe miliarde de dolari – una care generează investiții în facilități (de la stadioane sportive la rețele de radiodifuziune), angajează milioane de oameni din întreaga lume și distrează din ce in ce mai multe persoane.

Relațiile de afaceri bazate pe drepturile de proprietate intelectualăcontribuie la asigurarea valorii economice a sportului. Aceasta, la rândul său, stimulează creșterea industriei, permițând organizațiilor sportive să finanțeze evenimentele pe care le savurăm și oferind mijloacele de promovare a dezvoltării sportive la nivel local.

Ne uităm la modul în care companiile de sport utilizează breveteși modelepentru a promova dezvoltarea de noi tehnologii sportive, materiale, instruire și echipament pentru a îmbunătăți performanțele atletice și pentru a atrage fanii din întreaga lume.

Aflăm cum mărcile comercialeși brandingulmaximizează veniturile comerciale din contracte de sponsorizare, merchandising și licențiere. Aceste venituri compensează costul organizării evenimentelor de clasă mondială, cum ar fi Jocurile Olimpice și Cupa Mondială, și se asigură că valoarea și integritatea acestor evenimente spectaculoase sunt protejate.

Ne uităm la modul în care personalitățile sportive pot genera câștiguri din contractele de sponsorizare cu proprietarii de mărciși prin utilizarea propriilor mărci ca sportivi.

Explorăm modul în care drepturile de difuzare susțin relația dintre sport și televiziune și alte mijloace de comunicare care aduc fanii mai aproape de acțiunile sportive.

Vom urmări o parte din progresele tehnologice în materie de robotică și inteligență artificială care schimbă jocul și care determină schimbarea în toate domeniile sportive.

Campania din acest an este o ocazie de a sărbători eroii noștri sportivi și toți oamenii din întreaga lume care inovează în spatele scenei pentru a spori performanțele sportive și atractivitatea lor globală.

ProtectMARK se va alătura la celebrarea puterii sportului de a ne angaja și de a inspira, de a ne inova și de a ne uni pe toți în depașirea limitelor realizărilor umane.

În acest an vom prezenta eroii sportivi și inovațiile sportive și vom împărtăși opinii cu privire la viitorul sportului.

Până pe 26 aprilie, când sărbatorim Ziua Internațională a Proprietății Intelectuale, vom aduce in atenția celor care ne urmaresc aspecte privind inovația in sport și in legatură directă cu sportul.

Noua generaţie de mărci – pictogramele

Interacţiunea cu pictogramele este inevitabilă. Le vedem în fiecare zi, de fiecare dată când folosim un smartphone, tabletă sau computer. Deşi nu ne dăm seama, pictogramele joacă un rol important în strategiile de marketing ale companiilor, acestea fiind folosite ca mărci pentru ca publicul să le poată individualiza şi reţine mai uşor.

Telefoanele inteligente au revoluționat interacțiunea dintre consumatori și branduri. Pictogramele aplicațiilor joacă acum un rol esențial în diferențierea rapidă a unui număr tot mai mare de aplicații rivale, care devin branduri puternice. În continuare vom prezenta câteva sfaturi pentru optimizarea şi protecţia pictogramelor, ca o serie de precondiţii pentru construirea unui brand puternic.

  1. Alegerea unui semn distinctiv

Pentru ca o marcă să poată fi înregistrată, aceasta trebuie să îndeplinească condiţia distinctivităţii, cu scopul de a identifica întreprinzătorii pe piaţă. Graficele prea simpliste sau abstracte sunt, prin urmare, improprii și pot fi refuzate la înregistrare din cauza caracterului lor banal, decorativ sau funcțional.

  1. Originalitatea

O pictogramă compusă din elemente care descriu activitățile societății sau care este generică nu este în măsură să se distingă de concurenții din aceeași categorie. Prin urmare, o astfel de pictogramă este incapabilă să funcționeze ca o marcă sau va fi slab distinctivă și dificil de apărat.

  1. Folosirea unor culori distinctive

Culorile sunt identificatori puternici și, prin urmare, pot contribui semnificativ la personalizarea mărcilor. Pentru a evita competiția, este recomandată alegerea uneia sau mai multor culori originale, ca parte a mărcii.

  1. Evitarea folosirii unor denumiri lungi

Spațiul limitat reprezintă o constrângere pentru proiectarea pictogramelor, iar denumirile mărcilor sunt adesea prea lungi pentru a putea fi incluse. O soluție comună este folosirea primei litere a mărcii, aşa numitele “housemark”, într-un anumit font sau stil. Totuşi înregistrarea unei mărci formate din iniţiale oferă o protecţie restrânsă, iar în unele ţări acestea sunt refuzate la înregistrare din cauză că sunt prea simple.

  1. Utilizarea siglei unice

În ultima vreme, multe companii au început să se dezvolte şi în mediul on-line, însă această abordare poate dăuna mărcilor, dacă acestea au reprezentări diferite în mediul on-line faţă de cele folosite în mod obişnuit. Pentru a evita diluarea mărcii, este bine ca aceasta să fie folosită la fel, atât în mediul on-line cât şi off-line, acest lucru permiţând companiilor să-şi valorifice notorietatea acumulată şi să-şi consolideze drepturile de proprietate intelectuală la nivel global.

  1. Atenţie la drepturile anterioare

Înainte ca o nouă siglă să fie înregistrată ca marcă este esențial pentru o companie să se asigure că nu există drepturi anterioare, deoarece acestea pot constitui un obstacol în calea înregistrării și utilizării. O cercetare documentară prealabilă realizată de un specialist in proprietate industriala va dezvălui orice mărci comerciale terțe care ar putea prezenta un risc juridic și care ar putea impune ulterior modificări costisitoare.

  1. Asiguraţi-vă că deţineţi toate drepturile asupra pictogramei

De cele mai multe ori logo-ul unei mărci este proiectat de către un specialist, care deţine drepturile de autor asupra creaţiei. Pentru a evita conflicte viitoare, este necesară transferarea drepturilor patrimoniale de autor către compania care foloseşte logo-ul creat.

  1. Folosirea pictogramei aşa cum a fost înregistrată

Mărcile rămân valabile dacă sunt utilizate în forma în care au fost înregistrate. În consecință, modificarea designului pictogramei înregistrate poate duce la pierderea drepturilor. Totuşi, dacă se fac modificări ale designului, este necesară înregistrare unei noi mărci, astfel cum a fost modificată.

  1. Anticiparea schimbărilor impuse de evoluţia tehnologiei

Cea mai înţeleaptă alegere pentru ca o marcă să reziste în timp, este înregistrarea acesteia într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic. Astfel, se recomandă înregistrarea mărcilor în forma standard a unui pătrat.

  1. Înregistrarea

După crearea logo-ului cu respectarea tuturor cerinţelor este recomandată înregistrarea acestuia ca marcă, pentru garantarea exclusivităţii şi protecţiei. Sigur că procedura înregistrării vine cu o serie de costuri, însă în era digitală actuală în care contrafacerea este din ce în ce mai întâlnită, o astfel de investiţie este necesară pentru a asigura protecţia şi bunul mers al afacerii.

(sursa foto: deviantart.com)

 

 

Starball și dreptul de autor în SUA

 Deşi drepturile de autor se nasc de la data când autorul face cunoscută publicului opera sa, pentru a obţine o certificare a acestor drepturi şi a fi mai uşor de demonstrat calitatea de autor, multe persoane solicită oficiilor naţionale privind drepturile de autor eliberarea unor certificate de autor.
Este si cazul Uniunii Asociaţiilor Europene de Fotbal (UEFA.com) care, în anul 2016, a depus o cerere la Oficiul pentru Drepturi de Autor din SUA pentru înregistrarea logo-ului Starball ca operă de artă bidimensională. Logo-ul Starball este compus dintr-o minge rotundă, alcătuită din stele negre, ce formează poligoane albe în spațiul dintre ele. Oficiul pentru Drepturile de Autor din SUA a respins cererea, considerând că lucrarea nu este suficient de creativă şi astfel, nu îndeplineşte criteriul originalităţii, simpla reunire a câtorva forme standard sau forme cu variații minore liniare sau spațiale nu prezintă o cantitate suficientă de expresie creativă şi că afișarea unor forme comune în circumferința unui cerc nu este originală. Mai mult, Oficiul trebuie să aibă în vedere atunci când analizează operele doar aspectul obiectiv al logo-ului Starball si nu semnificaţia sau impresia simbolică pe care acesta o poate evoca în mintea spectatorilor.
Chiar dacă UEFA nu a reuşit să protejeze prin drepturi de autor logo-ul Starball în SUA, acesta se bucură totuşi de protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, fiind înregistrat cu succes ca marcă.

(sursa foto: UEFA.com)

Roger Federer și monograma „RF”

Jucătorul de tenis Roger Federer ar putea pierde dreptul de a folosi monograma reprezentând iniţialele numelui său “RF”, după ce contractul său de sponsorizare cu brandul Nike a expirat anul acesta. Marca “RF” este, în prezent, deţinută de către compania Nike, care a depus-o la înregistrare în anul 2008 pentru articole de îmbrăcăminte. După ce Federer a semnat un contract de sponsorizare cu o altă companie, acesta nu a mai putut purta însemnele “RF” pe noul echipament, chiar dacă tenisman-ul le-a folosit timp de peste 12 ani.Nike are o poziție juridică puternică asupra siglei “RF”, deţinând numeroase înregistrări în întreaga lume, chiar şi drepturile de autor. Acest lucru îi permite companiei să păstreze proprietatea asupra mărcii şi să interzică terţilor, inclusiv lui Roger Federer, să o folosească. Cu toate acestea, Federer este încrezător că va reîncepe să poarte monogramaa “RF” pe noul echipament, chiar dacă are nevoie ca reprezentanţii Nike să îi acorde transferul drepturilor asupra mărcii. Începând cu luna martie 2018 Roger Federer este GLOBAL BRAND AMBASSADOR OF UNIQLO.

(sursa foto: uniqlo.com)

WIPO face eforturi pentru protejarea titularilor de marci comerciale de cybersquatting

Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO) a gestionat un număr record de 3.074 de cazuri de cybersquatting în anul 2017. Cybersquatting-ul presupune înregistrarea şi folosirea cu rea-credinţă a unui nume de domeniu ce conţine o marcă deja înregistrată, pentru a induce consumatorii în eroare, creând un risc de confuzie şi de diluare a mărcii.

Compania care a introdus cele mai multe acţiuni pentru a-şi apăra drepturile asupra mărcilor împotriva cybersquatting-ului este Philip Morris cu un număr de 91 de plângeri, urmată de producătorul de anvelope Michelin cu 56 de cazuri şi societatea suedeză AB Electrolux care a depus 51 de plângeri la WIPO.

Statistica la nivel mondial arată că în Statele Unite ale Americii cazurile de cybersquatting s-au amplificat cu aproape 3 % faţă de anul 2016, înregistrându-se aproximativ 950 de plângeri. Lista ţărilor în care s-au înregistrat cazuri numeroase de cybersquatting continuă cu Franţa (462 cazuri), Marea Britanie (276 cazuri) şi Germania (222 cazuri).

În ceea ce priveşte numărul de plângeri raportat la domeniile de activitate, pe primul loc se află domeniul finanţe-bănci, cu un procent de 12% din totalul plângerilor, pe locul al doilea industria modei cu 11% şi pe locul al treilea domeniul IT cu 9% din cazuri.

(sursa: wipo.com)

Coca-Cola a invins Master-Cola

Coca-Cola Company a câştigat un proces în faţa Curţii Europene de Justiţie, după ce judecătorii au stabilit că Decizia Camerei de Recurs a Oficiului European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) este greşită. Totul a început în anul 2010, atunci când o companie din ASIA a depus spre înregistrare la EUIPO marca figurativă “Master”, scrisă cu acelaşi font ca cel de pe ambalajele Coca-Cola, pentru o serie de produse, printre care şi băuturi carbogazoase non-alcoolice de orice fel, mai concret cu gust de cola. Reprezentanţii Coca-Cola au formulat opoziţie împotriva înregistrării mărcii respective, invocând cinci mărci anterioare înregistrate tot pentru băuturi gazoase nealcoolice printre care si marca cu numarul 2 428 468 prezentata mai sus. Coca-Cola Company a susținut, printre altele, că utilizarea mărcii contestate ar aduce un profit inechitabil societăţii din ASIA, de pe urma renumelui mărcilor Coca-Cola. Conform Regulamentului referitor la mărcile europene, o marcă nu poate fi înregistrată dacă aceasta este cel puțin similară cu o marcă de renume anterioară, indiferent dacă produsele/serviciile sunt similare, cu condiția ca prin utilizarea mărcii solicitate să se beneficieze în mod neloial de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii anterioare. În sprijinul afirmației sale, Coca-Cola a prezentat dovezi, inclusiv fotografii de pe site-ul mastercola.com, care arătau utilizarea comercială a mărcii contestate şi intenţiile solicitantului de a profita de pe urma mărcilor Coca-Cola. Curtea de Justiţie a admis probele depuse de către reprezentanţii companiei americane şi, în consecinţă, marca „Master” a fost respinsă de la înregistrare.

Înregistrarea mărcilor figurative

În ultimii ani, Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) precum și multe Oficii din statele membre ale UE au adoptat o abordare din ce în ce mai strictă în ceea ce priveşte examinarea mărcilor, fiind refuzat un număr mare de mărci din cauza lipsei caracterului distinctiv. Una dintre principalele cerinţe referitoare la protecţia unei mărci este distinctivitatea. Cu alte cuvinte, semnul ales trebuie să fie original, să permită publicului relevant să distingă mărcile înregistrate şi să le perceapă ca aparţinând unei anumite entități. Un semn nu este considerat distinctiv atunci când este descriptiv în ceea ce privește cantitatea, calitatea, caracteristicile, scopul, natura sau dimensiunea bunurilor sau serviciilor pentru care se doreşte protecţia. Principalul scop al interzicerii folosirii termenilor descriptivi ca marcă este de a împiedica întreprinderile(societățile) să obțină un monopol pe aceşti termeni pur descriptivi, deoarece s-ar ajunge la situaţia absurdă în care nimeni nu ar mai putea folosi cuvinte uzuale din cauza faptului că acestea sunt înregistrate. Mărcile verbale descriptive sau lipsite de distinctivitate pot fi totuşi înregistrate dacă sunt combinate cu alte elemente care conferă caracter distinctiv întregului semn (adică un compozit al unui element verbal și al unui element figurativ, cum ar fi un logo). În acest fel, cerința distinctivităţii ar putea fi ușor îndeplinită prin adăugarea unui element grafic la denumirea descriptivă. Cu toate acestea, simpla adăugare a unui element grafic nu garantează faptul că marca va depăşi lipsa caracterului descriptiv. Elementul grafic ales trebuie să aducă un plus de originalitate mărcii, astfel încât să nu mai fie comună, uzuală. Spre exemplu, o imagine a unei portocale însoţită de cuvântul “portocală” nu va face marca distinctivă pentru fructe, ci o va face și mai descriptivă, însă dacă aceasta ar fi însoţită de o formă geometrică complexă ce nu este asociată cu vreun fruct, atunci ar dobândi distinctivitate şi totodată originalitate. În plus faţa de cele menţionate, este important ca înainte de înregistrare să se efectueze o verificare a mărcilor deja existente, pentru a evita orice conflict cu titularii drepturilor anterioare care se pot opune înregistrării în cazul în care semnalează asemănări cu marca lor.

În anul 2015, Reţeaua Europeană pentru Mărci şi Desene (TMDN) a publicat un set de reguli, denumit Programul de Convergenţă 3, ce reprezintă cadrul de bază în ceea ce priveşte practica înregistrării mărcilor figurative combinate cu unul sau mai multe cuvinte descriptive. Acest program a fost adoptat de către Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) şi de către birourile naţionale ale statelor din Uniunea Europeană şi are ca scop sporirea certitudinii juridice, a transparenţei şi a previzibilităţii înregistrării unei mărci în statele membre ale UE.

Programul de Convergenţă 3 expune în mod specific mai multe elemente figurative și verbale care, adăugate doar semnelor descriptive, nu îndeplinesc pragul de distinctivitate. Astfel, pentru a preîntâmpina refuzul înregistrării mărcii, specialiştii recomandă evitarea următoarelor situaţii:

  • folosirea unei etichete standard;
  • simpla adăugare a unei singure culori;
  • adăugarea de semne de punctuație sau alte simboluri utilizate în comerț;
  • aranjarea elementelor vertical, cu capul în jos;
  • utilizarea unor forme geometrice simple precum puncte, linii și cercuri;
  • elementul figurativ să aibă legătură directă cu bunurile și/sau serviciile;
  • elementele figurative alese să fie utilizate în mod obișnuit în comerț pentru bunurile și/sau serviciile solicitate.

Dacă sunt respectate aceste reguli obiective minimale, marca va trece cu succes proba examinării, iar procesul înregistrării va continua şi se va finaliza cu eliberarea certificatului de înregistrare.