Cererea de marci cu Hashtag la nivel global a crescut cu 64% fata de anul 2016

Imagini pentru marci cu hashtag

Numărul mărcilor înregistrate care conţin în cadrul denumirii lor simbolul “#“, adică “hashtag” a crescut cu 64 % faţă de anul precedent. Concluziile cercetărilor arată că în anul 2016 s-au depus 2200 de cereri de marcă pentru semnul hashtag şi că de la prima cerere de înregistrare a unui hashtag în 2010, au existat mai mult de 5.000 de aplicații la nivel global. SUA este lider în ceea ce priveşte numărul înrgistrărilor #, deţinând 33% din totalul acestora, 608 mărci fiind înregistrate doar în anul 2016. Pe locul al doilea se află Brazilia, care are 226 de aplicaţii pentru hashtag, urmată de India cu 141 de cereri de marcă. Cele mai solicitate clase de produse/servicii pentru înregistrarea simbolului # sunt: 41 (servicii de educație și divertisment), clasa 35 (publicitate și recrutare) şi clasa 25 (îmbrăcăminte și încălțăminte). Semnul hashtag a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce acesta a început să fie foarte frecvent folosit pe reţeaua de socializare Twitter, reuşind uşor să atragă atenţia.

EUIPO si OCDE au publicat pe data de 18 Aprilie 2016 ultimul raport referitor la comerțul global cu produse contrafăcute și piratate

Importurile de bunuri contrafăcute și piratate sunt în valoare de aproape o jumătate de trilion de dolari pe an, sau în jur de 2,5% din importurile mondiale. Brandurile din SUA, Italia și Franța sunt cele mai afectate(vezi grafic), iar toate aceste venituri din produsele contafacute merg catre crima organizată, așa cum arata noul Raport al OCDEOrganizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economica și EUIPOOficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală in lucrarea publicată recent: “Trade in Counterfeit and Pirated Goods. Mapping the Economic Impact”.

Valoarea mărfurilor contrafăcute importate la nivel mondial, atingea cifra de 461 de miliarde de dolari în 2013, în comparație cu totalul importurilor în comerțul mondial de 17,9 trilioane de dolari. Până la 5% din mărfurile importate în Uniunea Europeană sunt falsuri. Cele mai multe produse contrafăcute provin din țările în curs de dezvoltare, China fiind producătorul de top, iar Turcia, Singapore, Thailanda și India urmând in clasament(vezi grafic).

Raportul analizează aproape o jumătate de milion de puncte vamale din intreaga lume intre anii 2011 și 2013 pentru a estima cât mai riguros rezultatele și a vedea amploarea comerțului cu produse contrafăcute. În ultima analiză realizată a fost folosit  un volum mult mai mare de date fata de studiul OCDE 2008, care a estimat că mărfurile contrafăcute au reprezentat până la 1,9% din importurile la nivel mondial, studiul din 2008 folosind date și metodologie mult mai limitate.

„Rezultatele acestui nou raport contrazic imaginea că falsificatorii lovesc doar în companiile mari și în producătorii de bunuri de lux. Aceștia profită de încrederea noastră în mărcile comerciale și brandurile renumite subminând economiile și punând viața consumatorilor în pericol”, a declarat secretarul general adjunct al OCDE – Doug Frantz, la lansarea Raportului impreuna cu Directorul Executiv al EUIPO – António Campinos, in cadrul Săptămânii de Integritate organizată de OCDE.

Produsele false se regăsesc peste tot, de la genți și parfumuri până la piese de mașini, medicamente și produse chimice. Încălțămintea este elementul cel mai copiat, mărcile comerciale fiind încălcate chiar și in cazul căpșunilor și a bananelor.

Contrafacerea are un impact direct asupra consumatorilor punandu-le viața în pericol: piesele auto contrafacute care nu îndeplinesc standardele de siguranta si calitate si care se pot defecta in timpul functionarii, produsele farmaceutice piratate care îi pot imbolnavi pe oameni mai degraba decat sa ii trateze, jucăriile care lovesc copiii, anumite alimente contrafacute pentru copiii care de fapt nu furnizează hrană si instrumentele medicale contrafacute care oferă informații false.

Raportul acoperă toate mărfurile contrafăcute fizice, care încalcă mărci comerciale, designul sau brevetele precum și produsele piratate care încalcă drepturile de autor. Raportul nu acoperă pirateria on-line, care este un canal de scurgere continuu din economia formală.

sursa: http://www.oecd.org

Screen Shot 2016-05-03 at 14.51.07 Screen Shot 2016-05-03 at 14.50.51

ProtectMARK pe harta WIPO care marcheaza evenimentele din intreaga lume dedicate Zilei Internationale a Proprietatii Intelectuale

Screen Shot 2016-04-25 at 11.22.55

In fiecare an, pe data de 26 Aprilie sarbatorim Ziua Mondiala a Proprietatii Intelectuale pentru a invata mai multe despre rolul pe care drepturile de proprietate intelectuală (brevete, mărci comerciale, desene sau modele industriale, drepturi de autor) il joacă în încurajarea inovației și creativității.
In perioada 23 – 30 Aprilie, ProtectMARK isi propune sa sprijine intitiativele persoanelor din industriile creative prin acordarea de consultanta gratuita in ceea ce priveste protejarea drepturilor de proprietate intelectuala. Va asteptam!

http://www.wipo.int/ip-outreach/en/ipday/2016/map.html

O problemă în alb şi negru

Oficiul de Armonizare a Pieţei Interne precum şi mai multe Oficii naţionale de Proprietate Intelectuală din Uniunea Europeană, inclusiv Oficiul de proprietate Intelectuală din Marea Britanie sau Oficiul de Mărci şi Invenţii din Germania, au căzut de acord asupra unei practici comune în ceea ce priveşte mărcile în alb şi negru sau în tonuri de gri.

Mai multe detalii...