„DANISH” FETA ?


(sursa foto: harrisfarm.com.au)

Din 2002, brânza FETA este un produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP) în Uniunea Europeană. În conformitate cu legislația UE relevantă, numai brânzeturile produse în mod tradițional în anumite zone ale Greciei, care sunt făcute din lapte de oaie sau dintr-un amestec de oaie și până la 30% din laptele de capră din aceeaşi zonă, pot fi numite FETA.
Într-o hotărâre pronunțată recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a constatat că Danemarca și-a încălcat obligațiile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind schema de calitate pentru produsele agricole și alimentare, prin faptul că nu a oprit utilizarea Denumirii de Origine Protejată (DOP) greceşti FETA pentru brânza produsă în Danemarca și destinată exportului în afara UE (Cauza C-159/20).
Hotărârea Curţii vine ca urmare a două plângeri ale Comisiei Europene împotriva Danemarcei privind producția pentru exportul de brânză sub denumirea de Feta, adică: „Feta daneză” și „brânză Feta daneză”. Potrivit Comisiei, Danemarca și-a încălcat obligațiile în temeiul art. 13(3) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, prin slăbirea poziției UE în negocierile internaționale privind protecția denumirilor protejate, brânza feta neputând fi produsă decât pe teritoriul Greciei şi doar din lapte de origine grecească.
Danemarca nu a contestat faptul că o astfel de producție a avut loc pe teritoriul său. Cu toate acestea, a susținut că art. 13(3) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 nu ar acoperi exporturile.
În temeiul art. 13(3) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012:
„Statele membre iau măsuri administrative și judiciare adecvate pentru a preveni sau a opri utilizarea ilegală a denumirilor de origine protejate (DOP) și a indicațiilor geografice protejate (IGP) care sunt produse sau comercializate în acel stat membru.”
Această dispoziție a fost introdusă în cursul revizuirii din 2012 a legislației privind indicațiile geografice (IGP), ca răspuns la hotărârea CJUE în cauza Parmezan (C-132/05), în care Curtea încă nu stabilise dacă statele membre ale UE au obligația de a lua, din proprie inițiativă, măsurile necesare pentru a face față încălcărilor Indicaţiilor Geografice Protejate si Denumirilor de Origine Protejată. Astfel, în Cauza Parmezan (C-132/05), CJUE nu a fost de acord cu Comisia și a considerat că Germania nu avea nicio obligație de a acționa împotriva încălcărilor IGP Parmigiano Reggiano pe teritoriul său, în afară de obligația de a crea cadrul legal necesar.
Învățând din „greșelile” sale, Comisia a introdus art. 13(3) în timpul revizuirii ulterioare a cadrului juridic, obligând statele membre să ia măsuri administrative și judiciare corespunzătoare.
În concluziile sale în această cauză, Avocatul General a recunoscut că art. 13(3) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 nu indică în mod expres că se aplică şi exporturilor către țări terțe. Avocatul General a identificat două interpretări posibile, la care s-a referit, respectiv, drept „cadru interpretativ al proprietății intelectuale” (cel al Comisiei) și „cadru interpretativ al liberalizării comerțului” (cel al Danemarcei). În timp ce punctul de vedere al Comisiei s-a bazat pe importanța primordială a Indicațiilor Geografice şi Denumirilor de Origine pentru comunitățile locale, Danemarca a susținut că obstacolele în calea comerțului ar trebui să fie o excepție, nu o regulă. În plus, Danemarca a susținut că recunoașterea faptului că exporturile intră sub incidența art. 13(3) contravine principiului securității juridice.
Avocatul General a recomandat Curții să aplice cadrul interpretativ al proprietății intelectuale. Printre alte argumente, este şi necesitatea de a proteja poziția concurențială a producătorilor de Indicații Geografice şi Denumiri de Origine din UE în țări terțe. După cum a susținut Avocatul General, UE nu poate reglementa piețele țărilor terțe prin propria legislație și nici nu poate împiedica vânzarea „Wisconsin Feta” în țări terțe, însă poate acționa asupra „fetei daneze”.
CJUE a aprobat în esență concluziile Avocatului General şi în hotărârea sa a constatat că art. 13(3) se referă şi la produsele destinate exportului în țări terțe. Aceasta reiese din formularea art. 13, care acoperă „orice utilizare” a unei Denumiri de Origine Protejate, inclusiv produse care nu sunt acoperite de protecţia unei IG sau DOP, dar care sunt fabricate în Uniune și sunt destinate exportului în țări terțe. Această interpretare este confirmată de obiectivele regulamentului de a asigura producătorilor o remunerație echitabilă pentru calitățile produselor lor și de a garanta respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Astfel, Danemarca nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, prin faptul că nu a oprit utilizarea DOP Feta la export. Cu toate acestea, Curtea a considerat că Danemarca nu și-a încălcat obligația în temeiul principiului cooperării sincere, remarcând că nu au fost furnizate informații de către Comisie care să demonstreze că Danemarca a încercat să submineze negocierile UE privind indicațiile geografice.
Ţinând cont de hotărârea Curţii, statele membre ale Uniunii Europene au obligaţia de respecta protecţia oferită de Denumirile de Origine Protejată sau de Indicaţiile Geografice produselor pe care sunt aplicate pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la originea acestora.

ProtectMARK în cel de-al șaselea an consecutiv pe harta WIPO a evenimentelor dedicate „Zilei Internaționale a Proprietatii Intelectuale” – World Intellectual Property Day – 26 Aprilie 2020

In al șaselea an consecutiv, ProtectMARK este pe harta evenimentelor WIPO organizate cu ocazia Zilei Internationale a Proprietatii Intelectuale din 26 aprilie 2020, cu tema INNOVATE FOR A GREEN FUTURE World Intellectual Property Day. #WorldIPDay

Steve RONSEN sau Lady GAGA ?

Cântăreţul şi compozitorul Steve Ronsen a anunţat că o va da în judecată pe cântăreaţa americană Lady Gaga, acuzând-o că piesa “Shallow”, pentru care artista a primit Globul de Aur şi premiul Oscar pentru cea mai bună melodie originală, este copiată parţial dintr-o melodie compusă de către acesta. Este vorba despre piesa intitulată “Almost”, pe care cântăreţul a făcut-o publică pe SoundCloud în anul 2012(click pentru a asculta piesa).

Lady Gaga neagă orice acuzaţie şi este pregătită să combată acuzaţiile care i se aduc, împreună cu cei trei compozitori cu care a colaborat la compunerea piesei. Avocatul artistei susţine că Steve Ronsen încearcă doar să valorifice succesul piesei “Shallow” şi să o defăimeze pe Lady Gaga. Muzicologii angajaţi de către Lady Gaga susţin că nu există nicio asemănare între melodii şi că progresia de acorduri a ambelor piese există de mult timp, chiar de dinaintea creării melodiei “Almost” de către Ronsen.

Cu toate acestea, Steve Ronsen susţine că deţine o serie de probe de la muzicologi care atestă că piesele sunt similare şi au aceeaşi evoluţie muzicală, fiind încurajat de alte situaţii similare în care vedetele au fost acuzate de plagiat şi au fost nevoite să plătească sume mari de bani drept despăgubiri. Un exemplu, ar fi Kate Perry, acuzată de plagiat în cazul piesei Dark Horse, copiată după o piesă rap denumită “Joyful Noise”, sau piesa “Bllured Lines” cântată de către Pharell Williams şi Robin Thicke, copiată după melodia “Got to give it up” a lui Marvin Gaye.

(sursa foto: digitalmusicnews.com)

Proprietatea intelectuală și sportul

Anul acesta, Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale se îndreaptă spre lumea sportului și analizează modul în care drepturile de proprietate intelectuală – brevete, mărci, design-uri, drepturi de autor și drepturi conexe sau chiar protecția soiurilor de plante – sprijină ecosistemul sportiv global într-un peisaj unic care reunește mai mulți „jucători” cu interese suprapuse. 

În categoria largă a persoanelor din lumea sportului cu interese în domeniul proprietăţii intelectuale sunt incluşi: organizatorii de evenimente sportive, federaţiile sportive, sportivii, producătorii de echipamente sportive, radiodifuzorii, sponsorii şi fanii. Fiecare dintre aceştia stau la baza tuturor relațiilor comerciale care fac ca evenimentele sportive să se întâmple şi să se dezvolte la nivel global.

Scopul principal al drepturilor de proprietate intelectuală este de a încuraja mai multă inovație și creativitate, asigurându-se că inventatorii și creatorii obțin o recompensă echitabilă pentru munca lor și își pot câștiga existența. Proprietatea intelectuală protejează diferite tipuri de drepturi, precum, invențiile (prin intermediul brevetelor), mărcile, desenele sau modelele și lucrările creative, cum ar fi programele sportive și alte produse creative legate de sport, (drepturi de autor și drepturi conexe). Majoritatea drepturilor de proprietate intelectuală sunt protejate o perioadă limitată de timp și sunt acordate numai atunci când sunt îndeplinite anumite condiții. Astfel, mărcile şi desenele industriale sunt protejate pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de reînnoire,  invenţiile sunt protejate pentru 20 ani, iar drepturile de autor sunt protejate pe toată durata vieţii autorului, plus 70 de ani de la moartea acestuia. 

Drepturile de proprietate intelectuală permit posesorilor să împiedice alte persoane să copieze sau să utilizeze dreptul fără permisiunea lor. Aceasta înseamnă că titularii de drepturi pot să perceapă un preț pentru utilizarea drepturilor. Perspectiva unei recompense economice încurajează oamenii și întreprinderile să investească în dezvoltarea de inovații, creații și produse de marcă de care poate beneficia oricine. Astfel, mai multe inovații și creativitatea în sport înseamnă accesul la un flux continuu de noi modalități de sporire a performanțelor atletice și de a ne bucura de sport – echipament mai bun, mai multe oportunități de afaceri, mai multe locuri de muncă și o experiență fabuloasă a fanilor.

Începând de astăzi, ProtectMark va publica o serie de articole de specialitate în care va prezenta fiecare drept de proprietate intelectuală şi impactul pe care acestea îl au asupra activităţilor sportive şi asupra tuturor celor implicaţi în lumea sportului.

Mai repede, mai înalt, mai puternic!

26 aprilie 2019 – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PROPRIETĂȚII INTELECTUALE

Dorința de a testa abilitățile noastre, entuziasmul competiției și uimirea pe care o avem în privirea oamenilor obișnuiți care realizează fapte extraordinare ne-au alimentat fascinația de sport de mii de ani.

Campania Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale din 2019 – Reach for Gold– privește cu atenție în lumea sportului. Ea explorează modul în care inovația, creativitatea și drepturile de proprietate intelectuală care le încurajează și le protejează susțin dezvoltarea sportului și bucuria acestuia în întreaga lume.

Valorile universale pe care le implică sportul – excelența, respectul și jocul fair-play – își propun un mesaj la nivel global. Astăzi, datorită progreselor înregistrate în domeniul tehnologiilor de radiodifuziune și comunicații, oricine, oriunde, poate urma acțiunea sportivă în permanență, urmărind performanțele sportivilor și echipelor preferate, fără a părăsi casa.

Sportul a devenit o industrie globală în valoare de mai multe miliarde de dolari – una care generează investiții în facilități (de la stadioane sportive la rețele de radiodifuziune), angajează milioane de oameni din întreaga lume și distrează din ce in ce mai multe persoane.

Relațiile de afaceri bazate pe drepturile de proprietate intelectualăcontribuie la asigurarea valorii economice a sportului. Aceasta, la rândul său, stimulează creșterea industriei, permițând organizațiilor sportive să finanțeze evenimentele pe care le savurăm și oferind mijloacele de promovare a dezvoltării sportive la nivel local.

Ne uităm la modul în care companiile de sport utilizează breveteși modelepentru a promova dezvoltarea de noi tehnologii sportive, materiale, instruire și echipament pentru a îmbunătăți performanțele atletice și pentru a atrage fanii din întreaga lume.

Aflăm cum mărcile comercialeși brandingulmaximizează veniturile comerciale din contracte de sponsorizare, merchandising și licențiere. Aceste venituri compensează costul organizării evenimentelor de clasă mondială, cum ar fi Jocurile Olimpice și Cupa Mondială, și se asigură că valoarea și integritatea acestor evenimente spectaculoase sunt protejate.

Ne uităm la modul în care personalitățile sportive pot genera câștiguri din contractele de sponsorizare cu proprietarii de mărciși prin utilizarea propriilor mărci ca sportivi.

Explorăm modul în care drepturile de difuzare susțin relația dintre sport și televiziune și alte mijloace de comunicare care aduc fanii mai aproape de acțiunile sportive.

Vom urmări o parte din progresele tehnologice în materie de robotică și inteligență artificială care schimbă jocul și care determină schimbarea în toate domeniile sportive.

Campania din acest an este o ocazie de a sărbători eroii noștri sportivi și toți oamenii din întreaga lume care inovează în spatele scenei pentru a spori performanțele sportive și atractivitatea lor globală.

ProtectMARK se va alătura la celebrarea puterii sportului de a ne angaja și de a inspira, de a ne inova și de a ne uni pe toți în depașirea limitelor realizărilor umane.

În acest an vom prezenta eroii sportivi și inovațiile sportive și vom împărtăși opinii cu privire la viitorul sportului.

Până pe 26 aprilie, când sărbatorim Ziua Internațională a Proprietății Intelectuale, vom aduce in atenția celor care ne urmaresc aspecte privind inovația in sport și in legatură directă cu sportul.

JAGUAR LAND ROVER câştigă disputa împotriva imitaţiilor chinezeşti ale modelului Range Rover Evoque

Producătorul britanic de maşini Jaguar Land Rover a câștigat un proces important împotriva unei companii chineze care vindea o versiune copiată a modelului Range Rover Evoque. Săptămâna trecută, Jaguar Land Rover a anunțat victoria în procesul de imitaţie frauduloasă şi concurenţă neloială din China, fiind primul caz de susținere a unei companii străine în faţa industriei automobilelor din China.

Instanța din Beijing a hotărât că Jiangling Motor Corporation (JMC) a copiat direct cinci caracteristici unice ale modelului Evoque atunci când a construit Landwind X7, ceea ce a condus la un risc de confuzie larg răspândit în rândul consumatorilor. Chinezii au preluat de la modelul Evoque forma caroseriei, grila radiatorului şi a farurilor, maşina fiind vândută la un sfert din preţul modelului original. Instanța a mai decis că fabricarea și comercializarea modelului Landwind trebuie să se oprească imediat, iar companiei Jaguar Land Rover să îi fie plătite daune interese pentru prejudiciile suferite.

Jaguar Land Rover a intenţionat să ia măsuri împotriva rivalului chinez încă din anul 2014, după ce mașina Landwind a fost dezvăluită publicului la cea de-a 12-a ediție a Expoziției Internaționale de Automobile din China, care a avut loc la Guangzhou, însă a fost descurajată de sistemul slab de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală din China. Cu toate acestea, în 2016, producătorul de automobile din Marea Britanie a dat în judecată compania chineză JMC, şi după aproape 3 ani, instanţa chineză i-a dat un verdict favorabil, întărind astfel încrederea şi corectitudinea sistemului judiciar chinez în ceea ce priveşte domeniul proprietăţii intelectuale.

Reprezentanţii Jaguar Land Rover sunt mulţumiţi de victorie, iar acesta este un semn că şi în China începe să se pună în aplicare legea în mod corespunzător, atât pentru protecţia consumatorilor, cât şi a investitorilor, astfel încât să nu mai existe risc de confuzie sau publicitate înșelătoare.

sursa foto: ft.com

Marca BIG MAC a fost anulată de către Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Divizia de anulare din cadrul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a hotărât recent anularea mărcii BIG MAC deţinută de către McDonald’s, pe motivul neutilizării acesteia. Cererea de anulare a venit din partea unui lanţ de restaurante de tip fast-food din Irlanda, Supermac, care a solicitat ca McDonald’s să facă dovada utilizării mărcii BIG MAC pe o perioadă neîntreruptă de 5 ani. Marca BIG MAC era înregistrată de către McDonald’s pentru produse din carne, sandwich-uri şi servicii de restaurant, aceasta fiind utilizată în mai multe state membre UE, atât pe ambalajele produselor, cât şi în diverse reclame publicitare. Compania reclamantă Supermac a constatat că dovezile prezentate de McDonald’s ar dovedi o utilizare reală a mărcii pentru sandwich-uri, dar nu și în raport de celelalte produse și servicii pentru care a fost obținută înregistrarea. În apărarea sa, McDonald’s a răspuns că marca a fost folosită în state precum Germania, Franţa sau Marea Britanie, iar acest lucru face dovada utilizării reale a mărcii BIG MAC în Uniune, iar, în plus, utilizarea mărcii „BIG MAC” în ceea ce privește sandwich-urile ar însemna, de asemenea, utilizarea mărcii în raport cu ingredientele sale.

În ceea ce privește procedurile de revocare pe motiv de neutilizare, sarcina probei revine titularului mărcii și nu solicitantului. Reprezentanţii McDonald’s au prezentat ca dovezi de folosire 3 declaraţii detaliate ale cifrelor de vânzări, broşuri, extrase de pe diverse site-uri McDonalds şi informaţiile de pe site-ul Wikipedia despre produsul BIG MAC. Divizia de anulare a considerat că aceste dovezi nu sunt suficiente pentru a dovedi o utilizare reală în perioada relevantă (11/4/2012 – 10/4/2017). Deși toate dovezile prezentate trebuie să fie apreciate în ansamblul lor și implică un grad de interdependență între factorii relevanți (timp, loc, extindere și natură a utilizării), în acest caz titularul mărcii nu a furnizat dovezi care să dovedească o utilizare reală în acea perioadă de timp. În ceea ce priveşte proba cu informaţii de pe site-ul Wikipedia, Divizia de anulare nu a fost impresionată de aceasta, menționând că oricine poate modifica intrările în Wikipedia. Ca atare, ar fi fost necesar ca această dovadă să fie susținută de alte dovezi concrete. Divizia de anulare a constatat că evaluarea globală a tuturor probelor nu a permis să se concluzioneze, fără a se recurge la probabilități și prezumții, că marca a fost utilizată în mod real în perioada relevantă pentru produsele sau serviciile relevante.

Rezultatul acestui proces ar putea să pară surprinzător, având în vedere și notorietatea mărcii BIG MAC. Cu toate acestea, este util să reamintim că în cazul unei proceduri în anulare, chiar şi a unei mărci binecunoscute, calitatea probelor care trebuie furnizate pentru a dovedi utilizarea reală a mărcii, este cea mai importantă.

(sursa foto: S3Studio)

Noua generaţie de mărci – pictogramele

Interacţiunea cu pictogramele este inevitabilă. Le vedem în fiecare zi, de fiecare dată când folosim un smartphone, tabletă sau computer. Deşi nu ne dăm seama, pictogramele joacă un rol important în strategiile de marketing ale companiilor, acestea fiind folosite ca mărci pentru ca publicul să le poată individualiza şi reţine mai uşor.

Telefoanele inteligente au revoluționat interacțiunea dintre consumatori și branduri. Pictogramele aplicațiilor joacă acum un rol esențial în diferențierea rapidă a unui număr tot mai mare de aplicații rivale, care devin branduri puternice. În continuare vom prezenta câteva sfaturi pentru optimizarea şi protecţia pictogramelor, ca o serie de precondiţii pentru construirea unui brand puternic.

  1. Alegerea unui semn distinctiv

Pentru ca o marcă să poată fi înregistrată, aceasta trebuie să îndeplinească condiţia distinctivităţii, cu scopul de a identifica întreprinzătorii pe piaţă. Graficele prea simpliste sau abstracte sunt, prin urmare, improprii și pot fi refuzate la înregistrare din cauza caracterului lor banal, decorativ sau funcțional.

  1. Originalitatea

O pictogramă compusă din elemente care descriu activitățile societății sau care este generică nu este în măsură să se distingă de concurenții din aceeași categorie. Prin urmare, o astfel de pictogramă este incapabilă să funcționeze ca o marcă sau va fi slab distinctivă și dificil de apărat.

  1. Folosirea unor culori distinctive

Culorile sunt identificatori puternici și, prin urmare, pot contribui semnificativ la personalizarea mărcilor. Pentru a evita competiția, este recomandată alegerea uneia sau mai multor culori originale, ca parte a mărcii.

  1. Evitarea folosirii unor denumiri lungi

Spațiul limitat reprezintă o constrângere pentru proiectarea pictogramelor, iar denumirile mărcilor sunt adesea prea lungi pentru a putea fi incluse. O soluție comună este folosirea primei litere a mărcii, aşa numitele “housemark”, într-un anumit font sau stil. Totuşi înregistrarea unei mărci formate din iniţiale oferă o protecţie restrânsă, iar în unele ţări acestea sunt refuzate la înregistrare din cauză că sunt prea simple.

  1. Utilizarea siglei unice

În ultima vreme, multe companii au început să se dezvolte şi în mediul on-line, însă această abordare poate dăuna mărcilor, dacă acestea au reprezentări diferite în mediul on-line faţă de cele folosite în mod obişnuit. Pentru a evita diluarea mărcii, este bine ca aceasta să fie folosită la fel, atât în mediul on-line cât şi off-line, acest lucru permiţând companiilor să-şi valorifice notorietatea acumulată şi să-şi consolideze drepturile de proprietate intelectuală la nivel global.

  1. Atenţie la drepturile anterioare

Înainte ca o nouă siglă să fie înregistrată ca marcă este esențial pentru o companie să se asigure că nu există drepturi anterioare, deoarece acestea pot constitui un obstacol în calea înregistrării și utilizării. O cercetare documentară prealabilă realizată de un specialist in proprietate industriala va dezvălui orice mărci comerciale terțe care ar putea prezenta un risc juridic și care ar putea impune ulterior modificări costisitoare.

  1. Asiguraţi-vă că deţineţi toate drepturile asupra pictogramei

De cele mai multe ori logo-ul unei mărci este proiectat de către un specialist, care deţine drepturile de autor asupra creaţiei. Pentru a evita conflicte viitoare, este necesară transferarea drepturilor patrimoniale de autor către compania care foloseşte logo-ul creat.

  1. Folosirea pictogramei aşa cum a fost înregistrată

Mărcile rămân valabile dacă sunt utilizate în forma în care au fost înregistrate. În consecință, modificarea designului pictogramei înregistrate poate duce la pierderea drepturilor. Totuşi, dacă se fac modificări ale designului, este necesară înregistrare unei noi mărci, astfel cum a fost modificată.

  1. Anticiparea schimbărilor impuse de evoluţia tehnologiei

Cea mai înţeleaptă alegere pentru ca o marcă să reziste în timp, este înregistrarea acesteia într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic. Astfel, se recomandă înregistrarea mărcilor în forma standard a unui pătrat.

  1. Înregistrarea

După crearea logo-ului cu respectarea tuturor cerinţelor este recomandată înregistrarea acestuia ca marcă, pentru garantarea exclusivităţii şi protecţiei. Sigur că procedura înregistrării vine cu o serie de costuri, însă în era digitală actuală în care contrafacerea este din ce în ce mai întâlnită, o astfel de investiţie este necesară pentru a asigura protecţia şi bunul mers al afacerii.

(sursa foto: deviantart.com)

 

 

BEYONCÉ și FEYONCÉ

Cântăreaţa americană Beyoncé Giselle Knowles-Carter a întâmpinat o serie de probleme juridice legate de marca sa BEYONCÉ, după ce compania Feyoncé Inc a început să comercializeze online mărfuri sub brand-ul FEYONCÉ. Mai mult decât atât, pe produsele scoase la vânzare de către Feyoncé Inc apăreau şi versuri ale unor cântece renumite ale solistei, precum Drunk In Love. Produsele erau comercializate pe site-ul thefeyonceshop.com, acestea fiind dedicate în special logodnicilor (în limba engleză „fiancé”) sau persoanelor care intenţionează să se căsătorească.

Compania Feyoncé Inc a încercat să înregistreze marca FEYONCÉ în America, însă cererea de înregistrare a mărcii a fost repinsă de către Oficiul American din cauza riscului de confuzie pe care îl poate crea în rândul consumatorilor cu marca BEYONCÉ.

Reprezentanţii legali ai lui BEYONCÉ au introdus şi o acţiune în justiţie la Tribunal împotriva companiei Feyoncé Inc, acuzând-o de încălcarea drepturilor asupra mărcii, diluarea mărcii, concurenţă neloială, precum şi de fapte şi practici înşelătoare. Potrivit judecătorului ce soluţionează cazul, nu se poate contesta faptul că pentru a influenţa decizia de cumpărare a logodnicilor, Feyoncé Inc a ales această denumire pentru profita de renumele mărcii BEYONCÉ. De asemenea, instanţa a notat că cele două mărci prezintă un grad ridicat de similaritate, fiind diferenţiate doar de două litere, iar acest lucru poate crea în mintea consumatorilor ideea că produsele FEYONCÉ sunt în vreun fel afiliate sau sponsorizate de către BEYONCÉ.

Instanţa urmează să stabilească dacă marcaFEYONCÉ este un joc de cuvinte umoristic suficient de distinctiv pentru a nu încălca drepturile de proprietate intelectuală ale cântăreţei americane sau va admite acţiunea introdusă de Beyoncé în baza notorităţii mărcii.

(sursa foto: fanpop.com)

UGG – termen generic sau marcă?


De-a lungul timpului s-au înregistrat numeroase cazuri în care mărcile unor produse să se transforme în termenii generici folosiţi de către consumatori pentru a denumi un anumit tip de produs, fapt care conduce la pierderea originalităţii mărcii şi transformarea acesteia într-un substantiv comun, iar uneori chiar la anularea mărcii. Printre cele mai reprezentative exemple ale unor astfel de situaţii se numără mărci precum Adidas, Pampers sau Xerox care au devenit termeni uzuali pentru a desemna pantofii sport, scutecele pentru copii și multiplicările de documente.

Într-o situaţie similară se află şi titularul mărcii UGG, compania australiană Deckers Outdoor Corporation, care se luptă în instanţă pentru a-şi apăra marca împotriva transformării acesteia într-un termen generic.

Ca regulă generală, odată ce o denumire comercială este acceptată ca o descriere comună a tipului de produse sau servicii pentru care marca este aplicată, aceasta nu va mai funcționa ca o garanție de origine și poate fi anulată. În acest sens, un tribunal american a hotărât recent că „UGG” nu este un termen generic pentru a descrie popularele cizme de piele de oaie şi a clarificat situaţia juridică a mărcii UGG, deschizând calea proprietarului mărcii pentru împiedicarea actelor de contrafacere. Pentru ca instanţele americane să ajungă la concluzia finală că “UGG” nu este un termen generic, Deckers Outdoor Corporation a trebuit să vină cu probe importante. Astfel, la dosar au fost depuse mărturii, evidenţele ale vânzărilor şi rezultatele sondajelor realizate în SUA cu privire la percepţia de către public a termenului UGG.

Teoretic, pentru ca o marcă să devină generică, aceasta trebuie utilizată extrem de frecvent, până când devine un termen uzual şi care, mai degrabă, îi duce pe consumatori cu gândul direct la un produs, şi nu la o marcă. Acest risc apare mai ales la mărcile noi, care se dezvoltă rapid şi care se bucură de popularitate în rândul publicului, aşa cum este şi marca UGG. Pentru a evita astfel de situaţii, proprietarii de mărci trebuie să educe consumatorii să folosească corect mărcile, aşa cum sunt ele înregistrate (în special să evite folosirea denumirii mărcilor ca substantive) și să monitorizeze utilizarea mărcilor lor în exterior (de exemplu, în materialele oficiale de marketing ale altor furnizori, licențiați sau parteneri de afaceri). Companiile care nu reușesc să realizeze acest lucru ar putea afla că și-au pus în primejdie, în mod inutil, mărcile.

(sursa foto: deckers.com)