Rihanna, Puma Creeper şi cum poate fi pierdută noutatea designului prin divulgare

Într-o hotărâre pronunţată de Comisia de Apel din cadrul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) privind anularea modelului european nr. 3320555-0002 care reprezenta pantoful sport Puma Creeper s-a considerat că modelul nu îndeplineşte condiţiile de noutate şi caracter individual prevăzute de lege pentru a fi sau, în acest caz, pentru a rămâne înregistrat.
Un model este considerat nou atunci când acesta nu a fost făcut public înainte de înregistrare sau, dacă a fost divulgat, atunci când se invocă o prioritate la inregistrare. În cazul modelului depus la înregistrare de PUMA, acesta a fost depus la înregistrare în anul 2016.
Dovezile prezentate împreună cu cererea de anulare pentru a dovedi divulgarea desenului sau modelului anterior includ, printre altele, trei postări pe Instagram încărcate de utilizatorul @badgalriri – RIHANNA, la 16 decembrie 2014. Aceste postări conțin imagini ale Puma Creeper și sunt anterioare perioadei de grație de 12 luni premergătoare datei de prioritate a modelului contestat. Având în vedere că afișarea unei imagini pe internet constituie un eveniment care poate fi clasificat drept „publicare”, prezentarea modelului de pantof pe contul de Instagram al Rihannei constituie un eveniment de divulgare.
Faptul că postările au fost puse la dispoziția publicului este confirmat și de faptul că acestea au primit numeroase comentarii și peste 300.000 de aprecieri. Dezvăluirea modelului, așa cum se arată în postările de pe Instagram, este susținută şi de o multitudine de articole de știri din surse independente. Articolele prezintă în mod vizibil aceste postări care afișează modelul și poartă o dată anterioară datei de prioritate a modelului contestat.
Caracterul individual al unui model este dat de impresia generală pe care o produce asupra utilizatorului informat şi trebuie să fie diferită de impresia generală produsă asupra unui astfel de utilizator de către orice desen sau model care a fost pus la dispoziția publicului înainte de data depunerii cererii de înregistrare sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de data de prioritate.
PUMA a argumentat că prezentarea modelului pe Instagram nu poate fi considerată o dezvăluire deoarece publicul specializat care analizează caracterul individual al modelelor, în cazul de faţă specialişti din domeniul încălţămintei, nu a luat la cunoştinţă despre acest model.
PUMA nu a furnizat nicio dovadă care ar putea stabili că publicarea postărilor Instagram și a articolelor de știri ar fi insuficientă pentru a permite cercurilor specializate din Uniunea Europeană să cunoască modelul de pantof Puma Creeper. Pare mai rezonabil că cercurile specializate din sectorul încălțămintei vor efectua căutări de imagini pe internet sau vor utiliza alte criterii (de exemplu, cuvinte cheie, conținut sau titluri) atunci când explorează modelele disponibile pe piață. Acest lucru este susținut și de faptul că numirea Rihannei ca director de creație al Puma a atras o atenție semnificativă a presei din întreaga lume. Prin urmare, fotografiile de pe contul de Instagram al Rihannei purtând designul anterior aveau să devină cunoscute inclusiv cercurilor specializate, deoarece acestea au atras atenția mass-media.
Pentru analizarea caracterului individual al modelului s-a opus tocmai modelul prezentat în pozele din contul de Instagram al Rihannei. Deşi pantofii prezentau câteva elemente neesenţiale diferite, Comisia de Apel a considerat că aceste elemente nu sunt de natură să înlăture lipsa caracterului individual al modelului contestat şi a admis cererea de anulare a modelului reprezentat de pantofii sport Puma Creeper.
În concluzie, protejarea modelului unui produs în industria modei este deosebit de importantă pentru orice companie din acest domeniu care doreste să aibă exclusivitate pe design, iar pentru ca un produs să devină unul iconic, investiţiile în publicitate nu sunt suficiente. Totuşi, pe lângă recomandarea de înregistrare, această speţă ne arată cât de importantă este nedivulgarea produsului înainte de lansare, dar şi puterea reţelelor de socializare, care reprezintă astăzi un domeniu public şi, implicit, un loc unde poţi pierde noutatea unui produs printr-o simplă postare.
In acest moment, ca urmare a hotărârii Comisiei de Apel din cadrul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), pantofii sport PUMA Creeper, realizaţi de celebra companie în colaborare cu Rihanna şi lansaţi în anul 2016 nu mai beneficiază de protecţie la nivel european ca model industrial.
(sursa foto: https://blog.klekt.com)

Victorie după 22 ani pentru designerul spaniol Manolo BLAHNIK

(Portretul lui Manolo Blahnik, în 2019. Sursa foto: PAUL WETHERELL – ARHIVA TRUNK)

Înregistrarea unei mărci reprezintă doar un prim pas spre protejarea eficientă a acesteia. Pentru a se asigura că marca își îndeplinește scopul pentru care a fost înregistrată, titularul acesteia trebuie să dea dovadă de perseverență și vigilență. Acesta este și cazul celebrului designer spaniol de pantofi, Manolo Blahnik, care a avut nevoie de 22 de ani pentru a obține dreptul de a utiliza marca sa în China.
Manolo Blahnik și-a început afacerea în anul 1973 dar pantofii săi au devenit cu adevărat faimoși după apariția într-unul dintre cele mai cunoscute seriale din anii ’90 și anume “Sex and the City”. Succesul nu a venit însă doar cu părți bune pentru celebrul designer. Serialul a fost difuzat în 1999 și în China, iar un om de afaceri din industria încălțămintei, Fang Yuzhou, a profitat de “oportunitate” și a depus o cerere de înregistrare pentru marca “Manolo & Blahnik”, la Oficiul pentru Mărci din China. Marca era formată atât din numele Manolo Blahnik, cât și din transliterarea acestuia în caractere chinezești. La momentul înregistrării acestei mărci în China, Manolo Blahnik nu avea nicio marcă înregistrată pe acel teritoriu, nu făcea comerț în acea zonă și nici măcar nu își promova produsele în China.
În mai puțin de un an de la depunerea mărcii spre înregistrare de către omul de afaceri Fang Yuzhou, Manolo Blahnik a început o adevărată luptă din punct de vedere legal pentru a recupera propriul brand în China. Acesta a depus pentru început o opoziție împotriva cererii de înregistrare a mărcii “Manolo & Blahnik”, urmată de o procedură de revizuire și de două recursuri administrative, neavând câștig de cauză în niciuna dintre aceste proceduri.
Principalele sale argumente au fost reprezentate de dreptul personal la nume, de renumele mărcii MANOLO BLAHNIK și de un drept anterior dobândit în baza unei mărci neînregistrate. Faptul că Fang Yuzhou a fost cel care a depus primul cererea de înregistrare dar și lipsa unor probe suficiente care să ateste atât utilizarea mărcii înainte de 1999, cât și reputația obținută, au condus la respingerea opoziției.
Designerul spaniol nu a fost descurajat de această primă înfrângere suferită și a intentat o nouă acțiune în anulare după înregistrarea mărcii din China, care s-a finalizat tot cu un rezultat nefavorabil. De asemenea, cele două contestații ce au urmat nu au dus la soluționarea conflictului, judecătorii aplicând principiul “non bis in idem” și considerând că argumentele invocate în procedura contestației erau foarte similare cu cele prezentate în cadrul opoziției. Chiar dacă designerul a adus și noi probe în cadrul procedurii contestației, judecătorii au concluzionat că acestea nu pot fi considerate dovezi recent „descoperite”, ci doar dovezi care existau dar nu au fost prezentate anterior.
Manolo Blahnik a dorit să facă și o ultimă încercare de a-și proteja marca prin solicitarea unei proceduri de rejudecare la Curtea Supremă din China. Decizia Curții Supreme a pus capăt acestei lupte și, după mai bine de 20 de ani, designerul spaniol își poate folosi marca și în China. Principalele argumente ce au dus la schimbarea deznodământului au fost reprezentate de recunoașterea dreptului personal la nume a lui Manolo Blahnik dar și de recunoașterea impactului pe care utilizarea și promovarea mărcii pe piețele din afara Chinei l-au avut în dobândirea reputației mărcii în China. De asemenea, Curtea Supremă a anulat marca înregistrată de către omul de afaceri Fang Yuzhou, considerând că aceasta a fost făcută cu rea-credință, având în vedere popularitatea de care Manolo Blahnik se bucura în domeniul design-ului de încălțăminte.
Această victorie nu este un motiv de bucurie doar pentru cunoscutul designer spaniol, fiind un impuls și pentru alți titulari de a-și proteja mărcile și de a nu se lăsa descurajați de complexitatea unor astfel de proceduri. De asemenea, este important de menționat că înregistrarea din timp a unei mărci precum și monitorizarea acesteia, chiar și atunci când afacerea pentru care aceasta este utilizată se află în primii ani de existență, poate salva titularul de multe probleme și cheltuieli viitoare.
Deși numeroase branduri s-au luptat de-a lungul timpului pentru protejarea drepturilor lor pe piața din China, decizia favorabilă din cazul lui Manolo Blahnik dovedește faptul că percepția autorităților chineze în ceea ce privește dreptul la marcă nu mai este una atât de rigidă și nu se mai bazează doar pe principiul “primul venit, primul servit”.

(sursa foto: emprendedores.es)

Puțini oameni din lume cu vreo legătură cu industria modei și a încălțămintei nu știu cine este Manolo Blahnik. Antreprenorul spaniol, în vârstă de 79 de ani, împlinește acum 50 de ani ca antreprenor. Cinci decenii în care a reușit să cucerească Olimpul încălțămintei de lux, devenind una dintre cele mai marcante figuri din acest domeniu.
Fiu al unui spaniol și al unui ceh, cariera lui Manolo Blahnik în lumea modei a început de foarte mic, când a părăsit insula La Palma pentru a studia dreptul la Geneva. De acolo, a trecut prin Paris, New York și Londra, unde a devenit cel mai cunoscut designer de pantofi din lume.
După o călătorie profesională ca fotograf de modă, Manolo Blahnik și-a deschis primul magazin de pantofi în 1973 în cartierul Chelsea din Londra. 40 de ani mai târziu, în 2012, proiectase și fabricase deja în jur de 25.000 de perechi diferite de pantofi. Fără îndoială, o carieră excelentă, care i-a adus o mare recunoaștere, precum titlul de Comandant al Ordinului Imperiului Britanic sau National Fashion Design Award, printre altele.