ATHLON vs DECATHLON

În 2016, compania greacă Athlon Custom Sportswear PC a solicitat Oficiului de Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene (EUIPO) înregistrarea semnului figurativ „ATHLON”, pentru a acoperi produsele din clasele 25 – Îmbrăcăminte și 28 – Jocuri, jucării; Articole de gimnastica și sport.
Compania franceză Decathlon a depus o opoziție, susținând încălcarea articolului 8 alineatul (1) ( b) din Regulamentul 2017/1001. Opoziția s-a bazat pe marca verbală comunitară anterioară a companiei DECATHLON (înregistrare nr. 262931), care acoperea, printre altele, produsele din clasele 25 și 28. Comisia de opoziții din cadrul EUIPO a acceptat opoziția. Compania greacă a contestat această decizie și ulterior și-a retras cererea în ceea ce privește produsele din clasa 28. De asemenea, a limitat descrierea produselor din clasa 25 la „haine și articole sportive de acoperire a capului”.
În esență, comisia de contestații a EUIPO a constatat că, deși produsele în cauză erau identice, exista un grad scăzut de similitudine vizuală și un grad mediu de similaritate fonetică între cele două mărci; a existat, de asemenea, o anumită similitudine conceptuală, dar numai în ceea ce privește partea publicului care ar înțelege elementele relevante ale semnelor. În sfârșit, Comisia de contestații din cadrul EUIPO nu era convinsă că marca anterioară a dobândit un caracter distinctiv sporit pentru produsele relevante. Prin urmare, a concluzionat că nu există niciun risc de confuzie între marca solicitată ATHLON și marca anterioară DECATHLON și a inversat decizia Comisiei de opoziție, respingând astfel opoziția. Decathlon a contestat decizia EUIPO și a adus cazul în fața Tribunalului.
Hotărârea Tribunalului (CASE T-349/19) a confirmat constatarea EUIPO conform căreia elementul figurativ al mărcii atacate, împreună cu elementul său verbal stilizat, au jucat un rol mai mare din punct de vedere vizual în impresia generală dată de marcă. Deși cele două mărci aveau în comun elementul verbal „athlon”, literele suplimentare ale mărcii anterioare, precum și elementele figurative ale mărcii atacate, erau suficiente pentru a diferenția vizual mărcile. Curtea a confirmat, de asemenea, diferența fonetică dintre mărci, create de sunetul literelor „D”, „E” și „C” ale mărcii anterioare. În ceea ce privește comparația conceptuală a mărcilor, Tribunalul a fost de acord cu EUIPO că, pentru partea publicului (inclusiv publicul vorbitor de limba engleză) care ar înțelege cuvântul „decathlon” ca fiind „o competiție în care sportivii concurează în 10 evenimente sportive diferite”, iar cuvântul „athlon ”ca însemnând „un concurs” (în greacă), au un anumit grad de similitudine conceptuală. Cu toate acestea, instanța a subliniat că, cuvântul „athlon”, din care provine această similitudine, avea un caracter distinctiv slab pentru acea parte a publicului și nu ar fi perceput ca o indicație a originii comerciale.
Potrivit instanței, Decathlon nu a reușit să demonstreze caracterul distinctiv sporit al mărcii sale, arătând doar că marca era asociată cu serviciile sale de vânzare cu amănuntul, dar nu și cu produsele particulare pe care le vândea.
Dimpotrivă, Decathlon a demonstrat că a vândut mai multe bunuri, în special haine, sub alte mărci, dar nu a demonstrat nicio legătură între DECATHLON și bunurile comercializate.
Pe baza jurisprudenței consacrate, Tribunalul a subliniat că, în cazul mărcilor comerciale care au un element slab distinctiv în comun, impactul unei astfel de asemănări asupra evaluării globale a probabilității de confuzie este redus.
Curtea a concluzionat astfel că diferențele vizuale care decurg din stilizarea cuvântului „athlon” și elementul figurativ din marca contestată au dominat impresia generală a mărcilor și au contracarat similitudinea fonetică și conceptuală care exista pentru o parte a publicului. Având în vedere acest lucru, împreună cu argumentul potrivit căruia bunurile specifice în cauză (adică haine și articole sportive de acoperire a capului) se află într-un sector în care percepția vizuală are loc în general înainte de cumpărare, instanța a ajuns la concluzia că, în acest caz, aspectul a avut o importanță mai mare în evaluarea globală a probabilității de confuzie.
În consecință, Tribunalul a respins acțiunea companiei franceze DECATHLON și a permis înregistrarea mărcii ATHLON.

(sursa foto: athlon.gr)

ProtectMARK în cel de-al șaselea an consecutiv pe harta WIPO a evenimentelor dedicate „Zilei Internaționale a Proprietatii Intelectuale” – World Intellectual Property Day – 26 Aprilie 2020

In al șaselea an consecutiv, ProtectMARK este pe harta evenimentelor WIPO organizate cu ocazia Zilei Internationale a Proprietatii Intelectuale din 26 aprilie 2020, cu tema INNOVATE FOR A GREEN FUTURE World Intellectual Property Day. #WorldIPDay

Mai repede, mai înalt, mai puternic!

26 aprilie 2019 – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PROPRIETĂȚII INTELECTUALE

Dorința de a testa abilitățile noastre, entuziasmul competiției și uimirea pe care o avem în privirea oamenilor obișnuiți care realizează fapte extraordinare ne-au alimentat fascinația de sport de mii de ani.

Campania Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale din 2019 – Reach for Gold– privește cu atenție în lumea sportului. Ea explorează modul în care inovația, creativitatea și drepturile de proprietate intelectuală care le încurajează și le protejează susțin dezvoltarea sportului și bucuria acestuia în întreaga lume.

Valorile universale pe care le implică sportul – excelența, respectul și jocul fair-play – își propun un mesaj la nivel global. Astăzi, datorită progreselor înregistrate în domeniul tehnologiilor de radiodifuziune și comunicații, oricine, oriunde, poate urma acțiunea sportivă în permanență, urmărind performanțele sportivilor și echipelor preferate, fără a părăsi casa.

Sportul a devenit o industrie globală în valoare de mai multe miliarde de dolari – una care generează investiții în facilități (de la stadioane sportive la rețele de radiodifuziune), angajează milioane de oameni din întreaga lume și distrează din ce in ce mai multe persoane.

Relațiile de afaceri bazate pe drepturile de proprietate intelectualăcontribuie la asigurarea valorii economice a sportului. Aceasta, la rândul său, stimulează creșterea industriei, permițând organizațiilor sportive să finanțeze evenimentele pe care le savurăm și oferind mijloacele de promovare a dezvoltării sportive la nivel local.

Ne uităm la modul în care companiile de sport utilizează breveteși modelepentru a promova dezvoltarea de noi tehnologii sportive, materiale, instruire și echipament pentru a îmbunătăți performanțele atletice și pentru a atrage fanii din întreaga lume.

Aflăm cum mărcile comercialeși brandingulmaximizează veniturile comerciale din contracte de sponsorizare, merchandising și licențiere. Aceste venituri compensează costul organizării evenimentelor de clasă mondială, cum ar fi Jocurile Olimpice și Cupa Mondială, și se asigură că valoarea și integritatea acestor evenimente spectaculoase sunt protejate.

Ne uităm la modul în care personalitățile sportive pot genera câștiguri din contractele de sponsorizare cu proprietarii de mărciși prin utilizarea propriilor mărci ca sportivi.

Explorăm modul în care drepturile de difuzare susțin relația dintre sport și televiziune și alte mijloace de comunicare care aduc fanii mai aproape de acțiunile sportive.

Vom urmări o parte din progresele tehnologice în materie de robotică și inteligență artificială care schimbă jocul și care determină schimbarea în toate domeniile sportive.

Campania din acest an este o ocazie de a sărbători eroii noștri sportivi și toți oamenii din întreaga lume care inovează în spatele scenei pentru a spori performanțele sportive și atractivitatea lor globală.

ProtectMARK se va alătura la celebrarea puterii sportului de a ne angaja și de a inspira, de a ne inova și de a ne uni pe toți în depașirea limitelor realizărilor umane.

În acest an vom prezenta eroii sportivi și inovațiile sportive și vom împărtăși opinii cu privire la viitorul sportului.

Până pe 26 aprilie, când sărbatorim Ziua Internațională a Proprietății Intelectuale, vom aduce in atenția celor care ne urmaresc aspecte privind inovația in sport și in legatură directă cu sportul.

Statistica privitoare la numărul de brevete, mărci și desene/modele înregistrate la nivel mondial în anul 2016

Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală (OMPI) a finalizat statistica privitoare la numărul de brevete, mărci si desene înregistrate la nivel mondial în anul 2016, iar datele arată că activitatea de înregistrare a crescut. Pentru brevete şi mărci, anul 2016 a reprezentat cel de-al şaptelea an consecutiv în care cererile de înregistrare au fost în creştere. Aplicaţiile pentru desene şi modele industriale s-au bucurat, de asemenea, de creşteri doi ani la rând.
În topul continentelor, Asia se află pe primul loc în ceea ce priveşte numărul total al aplicaţiilor depuse spre înregistrare. Acest lucru se datorează Chinei, care a se află pe primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul de aplicaţii de brevete, mărci şi desene/modele industriale. China a depus în anul 2016 un număr enorm de cereri, echivalentul a 43% din totalul cererilor de brevete mondiale. Statele Unite se află pe locul al doilea cu 19,4% şi Japonia pe trei cu 10%. Clasamentul societăţilor fruntaşe în domeniul brevetelor este ocupat pe primele poziţii de către ZTE, Huawei Technologies, ambele din China, şi Qualcom din Statele Unite.
În ceea ce priveşte mărcile, tot China se află pe primul loc la nivel mondial, cu 38% din totalul cererilor. La o distanţă uriaşă, cu 5,6%, se află Statele Unite, iar pe locul al treilea este Japonia cu doar 4,6% din totalul cererilor la nivel global. În ceea ce priveşte numărul de mărci internţionale înregistrate prin intermediul OMPI, primul loc este ocupat de Statele Unite ale Americii cu 7.730 de cereri depuse. Totuşi, compania franceză LÓreal se afla pe primul loc, cu 150 de cereri, urmată compania farmaceutică din Marea Britanie Glaxo Group cu 141 de cereri de marcă. Topul este continuat de producătorul auto german BMW cu 117 cereri, lanţul de magazine Lidl cu 112 cereri şi compania farma Novartis cu 94 de aplicaţii.
În legătură cu numărul de desene şi modele, tot China este ceea care deţine locul întâi, cu un procent de peste 50% din totalul cererilor la nivel mondial. Diferenţa dintre primul şi cel de-al doilea loc al clasamentului este uriaşă, de peste 40 de procente. Astfel, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) este clasat pe locul doi, cu 8,4%, iar pe locul trei se află Korea de Sud cu 5,6 procente din totalul cererilor. Domeniile de activitate pentru care s-au depus cele mai multe cereri de înregistrare a desenelor/modelelor sunt industria textilă, domeniul construcţiilor şi cel al publicităţii.
După cum se poate observa, domeniul proprietăţii intelectuale este unul dinamic şi în continuă creştere. Acest lucru are efecte pozitive la nivel mondial, dezvoltarea industriilor conducând implicit la creşterea şi dezvoltarea economiei globale. (sursa foto: wipo.com)

STIHL urmează Red Bull

Ca urmare a anulării recente a mărcii alcătuite din combinaţia albastru-argintiu aparţinând Red Bull de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Camera de Apel a Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) a anulat o marcă bicoloră portocaliu-gri aparţinând companiei Stihl, pe motiv că imprecizia reprezentării grafice a mărcii permite o aranjare diferită a culorilor. În anul 2008, compania germană Andreas Stihl AG & Co. KG a depus o cerere de înregistrare a mărcii bicolore portocaliu-gri pentru produse din clasa 7 referitoare la lanţuri pentru fierăstraie, marca obţinând protecţie începând cu anul 2011. Disputa a început după ce o societate românească in acelasi domeniu de business, comercializare de lanţuri pentru fierăstraie, Giro Travel Company, a introdus o cerere pentru anularea mărcii aparţinând Stihl, invocând lipsa îndeplinirii condiţiilor referitoare la reprezentarea grafică a semnului ce constituie marca, lipsa distinctivităţii mărcii şi reaua-credinţă la înregistrare, întrucât şi alţi producători folosesc culorile respective pentru lanţuri de fierăstraie, împiedicându-i astfel să-şi desfăşoare activitatea. Stihl s-a apărat invocând renumele mărcii şi faptul că brandul lor este pe primul loc în lume în ceea ce priveşte vânzarea de lanţuri pentru fierăstraie. Aceste motive nu au fost suficient de convingătoare, iar Camera de Apel a anulat marca de la înregistrare. În pronunţarea acestei hotărâri, Camera de Apel a reţinut că reprezentarea grafică a fost prea simplă şi abstractă şi nu a îndeplinit cerinţele preciziei şi uniformităţii, ca şi în cazul Red-Bull.

 

Steve Jobs Jeans?

Oficiul European al Proprietății Intelectuale (EUIPO) a decis împotriva gigantului Apple într-o cauză legată de numele lui Steve Jobs. Doi fraţi din Italia care au început o afacere în domeniul vestimentar au profitat de faptul că numele Steve Jobs nu a fost protejat niciodată de către compania Apple şi au decis, în anul 2014, să înregistreze ca marcă europeană numele Steve Jobs pentru produse şi servicii din domeniul lor de activitate, făcând din acest nume un adevărat brand de fashion. Logo-ul folosit de către italieni este compus din litera “J” care prezintă în partea superioară o muşcătură asemănătoare unei muşcături ca cea a mărului din marca Apple. Reprezentanţii Apple s-au opus înregistrării mărcii, însă Oficiul European de Proprietate Intelectuală a respins argumentele invocate, considerând că cele două mărci sunt diferite.

Între timp, cei doi fraţi, au înregistrat aceeaşi marcă şi la nivel internaţional, însă rămâne de văzut dacă aceasta va conduce la proceduri legale suplimentare.

(sursa foto: Business Insider Italia)

Coca-Cola a invins Master-Cola

Coca-Cola Company a câştigat un proces în faţa Curţii Europene de Justiţie, după ce judecătorii au stabilit că Decizia Camerei de Recurs a Oficiului European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) este greşită. Totul a început în anul 2010, atunci când o companie din ASIA a depus spre înregistrare la EUIPO marca figurativă “Master”, scrisă cu acelaşi font ca cel de pe ambalajele Coca-Cola, pentru o serie de produse, printre care şi băuturi carbogazoase non-alcoolice de orice fel, mai concret cu gust de cola. Reprezentanţii Coca-Cola au formulat opoziţie împotriva înregistrării mărcii respective, invocând cinci mărci anterioare înregistrate tot pentru băuturi gazoase nealcoolice printre care si marca cu numarul 2 428 468 prezentata mai sus. Coca-Cola Company a susținut, printre altele, că utilizarea mărcii contestate ar aduce un profit inechitabil societăţii din ASIA, de pe urma renumelui mărcilor Coca-Cola. Conform Regulamentului referitor la mărcile europene, o marcă nu poate fi înregistrată dacă aceasta este cel puțin similară cu o marcă de renume anterioară, indiferent dacă produsele/serviciile sunt similare, cu condiția ca prin utilizarea mărcii solicitate să se beneficieze în mod neloial de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii anterioare. În sprijinul afirmației sale, Coca-Cola a prezentat dovezi, inclusiv fotografii de pe site-ul mastercola.com, care arătau utilizarea comercială a mărcii contestate şi intenţiile solicitantului de a profita de pe urma mărcilor Coca-Cola. Curtea de Justiţie a admis probele depuse de către reprezentanţii companiei americane şi, în consecinţă, marca „Master” a fost respinsă de la înregistrare.

5 modificări ale Regulamentului privind marca europeană, aplicabile de la 1 octombrie 2017 la EUIPO – Oficiul European

Începând cu data de 1 octombrie 2017 vor deveni aplicabile câteva modificări impuse de noul Regulament (UE) 2015/2424 privind marca europenă. Astfel, se vor aplica modificări precum: eliminarea obligaţiei de reprezentare grafică a semnului ce va constitui marca, introducerea mărcilor europene de certificare sau diverse schimbări procedurale în ceea ce priveşte invocarea priorităţii, dobândirea distinctivităţii ca urmare a folosirii mărcii, posibilitatea atribuirii mărcii către titular când aceasta a fost înregistrată de către un reprezentant fără autorizaţia sa, metodele de comunicare cu Oficiul european, caracterul opţional al traducerii documentelor într-una dintre cele 5 limbi oficiale etc.

  1. Eliminarea obligaţiei de reprezentare grafică

Începând cu 1 octombrie 2017, cerința privind reprezentarea grafică nu se mai aplică la depunerea cererii de înregistrare a mărcii. Aceasta înseamnă că, începând cu data respectivă, semnele vor putea fi reprezentate în orice formă corespunzătoare (JPEG, MP3, MP4, JPEG OBJ STL X3D) cu ajutorul tehnologiei general disponibile, cu condiția ca reprezentarea să fie clară, precisă, autonomă, ușor accesibilă, inteligibilă, durabilă și obiectivă. Astfel, vor putea fi înregistrate şi mărci netradiţionale, aşa cum sunt cele dinamice, tridimensionale, sonore sau chiar hologramele.

  1. Mărcile europene de certificare

În esență, o marcă UE de certificare vizează garantarea unor caracteristici specifice ale anumitor produse și servicii. Ea indică faptul că produsele și serviciile cuprinse de marcă sunt conforme cu un anumit standard prevăzut în regulamentul de utilizare și controlat de către titularul mărcii de certificare, indiferent de identitatea întreprinderii care produce sau furnizează efectiv produsele și serviciile respective și care utilizează efectiv marca de certificare.

Marca de certificare poate fi solicitată de către orice persoană fizică sau juridică, inclusiv autorităţi sau organisme de drept public şi dată spre utilizare către diverşi întreprinzători în baza unor contracte de licenţiere a mărcii şi a regulamentului de utilizare. O marcă de certificare costă 1 500 EUR dacă solicitarea se face prin depunerea unei cereri electronice.

  1. Invocarea priorităţii unei mărci

Cererile privind prioritatea trebuie depuse împreună cu cererea de înregistrare a mărcii UE (înainte, astfel de cereri puteau fi depuse ulterior depunerii cererii de înregistrare). Documentația în sprijinul cererii privind prioritatea trebuie depusă în termen de trei luni de la data depunerii cererii (înainte, în termen de trei luni de la primirea declarației privind prioritatea). În cazul în care documentația nu este într-o limbă a Oficiului, acesta solicită acum în mod opțional traducerea unei astfel de documentații.

  1. Dobândirea caracterului distinctiv ca urmare a folosirii mărcii înainte de înregistrare

Solicitanții vor avea posibilitatea de a invoca articolul 7 alineatul (3) referitor la dobândirea caracterului distinctiv al mărcii ca urmare a folosirii acesteia, printr-o cerere subsidiară sau alternativă, fie la începutul procesului de depunere a cererilor, fie ulterior. Avantajul unei cereri subsidiare sau alternative este că aceasta se concretizează numai dacă există o decizie finală negativă privind caracterul distinctiv inerent. Acest lucru va însemna că utilizatorii nu trebuie să suporte cheltuiala de a colecta și prezenta dovezi de utilizare, cu excepția situațiilor în care acest lucru este necesar.

  1. Atribuirea mărcii către titular

În cazul în care un agent sau un reprezentant înregistrează o marcă europeană fără autorizația titularului, titularul are de acum dreptul de a solicita transferarea mărcii în patrimoniul său (cu excepția cazului în care respectivul agent sau reprezentant justifică acțiunile sale). Anterior, nu exista un astfel de remediu pentru titular, singura cale fiind anularea acesteia.

Noile modificări aduse de Regulamentul privind marca europeană sunt binevenite, efectul pe care legiuitorii l-au urmărit fiind stimularea întreprinzătorilor de a înregistra mărci europene prin facilitarea procedurii şi diversificarea formelor pe care mărcile le pot îmbrăca, Oficiul acceptând de la 1 octombrie 2017 şi înregistrarea unor mărci tridimensionale, dinamice, sonore sau holograme.

Înregistrarea mărcilor figurative

În ultimii ani, Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) precum și multe Oficii din statele membre ale UE au adoptat o abordare din ce în ce mai strictă în ceea ce priveşte examinarea mărcilor, fiind refuzat un număr mare de mărci din cauza lipsei caracterului distinctiv. Una dintre principalele cerinţe referitoare la protecţia unei mărci este distinctivitatea. Cu alte cuvinte, semnul ales trebuie să fie original, să permită publicului relevant să distingă mărcile înregistrate şi să le perceapă ca aparţinând unei anumite entități. Un semn nu este considerat distinctiv atunci când este descriptiv în ceea ce privește cantitatea, calitatea, caracteristicile, scopul, natura sau dimensiunea bunurilor sau serviciilor pentru care se doreşte protecţia. Principalul scop al interzicerii folosirii termenilor descriptivi ca marcă este de a împiedica întreprinderile(societățile) să obțină un monopol pe aceşti termeni pur descriptivi, deoarece s-ar ajunge la situaţia absurdă în care nimeni nu ar mai putea folosi cuvinte uzuale din cauza faptului că acestea sunt înregistrate. Mărcile verbale descriptive sau lipsite de distinctivitate pot fi totuşi înregistrate dacă sunt combinate cu alte elemente care conferă caracter distinctiv întregului semn (adică un compozit al unui element verbal și al unui element figurativ, cum ar fi un logo). În acest fel, cerința distinctivităţii ar putea fi ușor îndeplinită prin adăugarea unui element grafic la denumirea descriptivă. Cu toate acestea, simpla adăugare a unui element grafic nu garantează faptul că marca va depăşi lipsa caracterului descriptiv. Elementul grafic ales trebuie să aducă un plus de originalitate mărcii, astfel încât să nu mai fie comună, uzuală. Spre exemplu, o imagine a unei portocale însoţită de cuvântul “portocală” nu va face marca distinctivă pentru fructe, ci o va face și mai descriptivă, însă dacă aceasta ar fi însoţită de o formă geometrică complexă ce nu este asociată cu vreun fruct, atunci ar dobândi distinctivitate şi totodată originalitate. În plus faţa de cele menţionate, este important ca înainte de înregistrare să se efectueze o verificare a mărcilor deja existente, pentru a evita orice conflict cu titularii drepturilor anterioare care se pot opune înregistrării în cazul în care semnalează asemănări cu marca lor.

În anul 2015, Reţeaua Europeană pentru Mărci şi Desene (TMDN) a publicat un set de reguli, denumit Programul de Convergenţă 3, ce reprezintă cadrul de bază în ceea ce priveşte practica înregistrării mărcilor figurative combinate cu unul sau mai multe cuvinte descriptive. Acest program a fost adoptat de către Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) şi de către birourile naţionale ale statelor din Uniunea Europeană şi are ca scop sporirea certitudinii juridice, a transparenţei şi a previzibilităţii înregistrării unei mărci în statele membre ale UE.

Programul de Convergenţă 3 expune în mod specific mai multe elemente figurative și verbale care, adăugate doar semnelor descriptive, nu îndeplinesc pragul de distinctivitate. Astfel, pentru a preîntâmpina refuzul înregistrării mărcii, specialiştii recomandă evitarea următoarelor situaţii:

  • folosirea unei etichete standard;
  • simpla adăugare a unei singure culori;
  • adăugarea de semne de punctuație sau alte simboluri utilizate în comerț;
  • aranjarea elementelor vertical, cu capul în jos;
  • utilizarea unor forme geometrice simple precum puncte, linii și cercuri;
  • elementul figurativ să aibă legătură directă cu bunurile și/sau serviciile;
  • elementele figurative alese să fie utilizate în mod obișnuit în comerț pentru bunurile și/sau serviciile solicitate.

Dacă sunt respectate aceste reguli obiective minimale, marca va trece cu succes proba examinării, iar procesul înregistrării va continua şi se va finaliza cu eliberarea certificatului de înregistrare.

Cererea de marci cu Hashtag la nivel global a crescut cu 64% fata de anul 2016

Imagini pentru marci cu hashtag

Numărul mărcilor înregistrate care conţin în cadrul denumirii lor simbolul “#“, adică “hashtag” a crescut cu 64 % faţă de anul precedent. Concluziile cercetărilor arată că în anul 2016 s-au depus 2200 de cereri de marcă pentru semnul hashtag şi că de la prima cerere de înregistrare a unui hashtag în 2010, au existat mai mult de 5.000 de aplicații la nivel global. SUA este lider în ceea ce priveşte numărul înrgistrărilor #, deţinând 33% din totalul acestora, 608 mărci fiind înregistrate doar în anul 2016. Pe locul al doilea se află Brazilia, care are 226 de aplicaţii pentru hashtag, urmată de India cu 141 de cereri de marcă. Cele mai solicitate clase de produse/servicii pentru înregistrarea simbolului # sunt: 41 (servicii de educație și divertisment), clasa 35 (publicitate și recrutare) şi clasa 25 (îmbrăcăminte și încălțăminte). Semnul hashtag a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce acesta a început să fie foarte frecvent folosit pe reţeaua de socializare Twitter, reuşind uşor să atragă atenţia.