10/09/2023 by Catalin Neagu

X se confruntă cu un proces pentru drepturi de autor de 250 de milioane de dolari

(sursa foto: weraveyou.com)

X, platforma de socializare cunoscută oficial sub numele de Twitter, a adoptat o atitudine îndrăzneață în fața unui proces recent pentru încălcarea drepturilor de autor. Procesul, care implică un consorțiu de 17 reclamanți care include Sony Publishing, Warner Chappell și Universal Music Group, susține că sunt încălcări semnificative ale drepturilor de autor pe platformă. Cerând despăgubiri de 250 de milioane de dolari pentru ceea ce susțin că sunt „sute de mii” de încălcări ale drepturilor de autor care se întind pe aproximativ 1.700 de lucrări muzicale, reclamanții fac eforturi pentru a trage Twitter la răspundere.

Cu toate acestea, X nu cedează. Echipa sa juridică a lansat o apărare cuprinzătoare care se bazează pe o hotărâre a Curții Supreme de Justiție din US din 2005, în disputa MGM Studios v. Grokster. Bazându-se pe acest precedent, ei susțin că reclamanții nu au reușit să demonstreze că X a avut vreo intenție de a promova, încuraja sau induce utilizatorilor încălcarea drepturilor de autor.

Platforma, deținută acum de Elon Musk, susține că sarcina probei revine reclamanților pentru a demonstra că X nu a luat măsuri împotriva încălcării acestor drepturi. Aceștia subliniază că politicile și practicile anti-încălcare ale platformei, inclusiv o politică Digital Millennium Copyright Act (Digital Millennium Copyright Act este o lege a Statelor Unite ale Americii în ceea ce privește drepturile de autor ce implementează cele două tratate din 1996 ale Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale), resping orice pretenții de incitare intenționată a încălcării drepturilor de autor, susținând că X nu a încurajat, indus sau intenționat să încurajeze utilizatorii săi în încălcarea drepturilor reclamanților.

Ca răspuns, David Israelite, CEO al Asociației Naționale a Editorilor de Muzică (NMPA), a criticat răspunsul Twitter ca fiind evaziv, susținând că este doar o altă încercare de a ocoli problema pirateriei în creștere de pe platforma lor. „Răspunsul lui X este o altă încercare de a nega faptul că nu au reușit în mod constant să oprească sau chiar să încetinească pirateria în creștere constantă de pe platforma lor”, a spus el pentru Music Business Worldwide.

Procesul scoate la lumină discuția actuală despre toate platformele care permit utilizatorilor să creeze conținut și răspunderea lor pentru acțiunile utilizatorilor lor. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la găsirea unui echilibru între permiterea libertății de exprimare și asigurarea faptului că aceasta nu încalcă legile privind drepturile de autor. Acest conflict între libertatea artistică, progresul tehnologic și obligația de a proteja proprietatea intelectuală în era digitală este unul complicat. Pe măsură ce tehnologia și platformele digitale progresează, acest caz are potențialul de a stabili precedente semnificative care ar putea modela viitorul rețelelor sociale și al utilizării proprietății intelectuale.

(sursa: musicbusinessworldwide.com)

Inregistrare marci, inregistrare marci OSIM, osim inregistrare marca, marca inregistrata, inregistrare marca OSIM, OSIM inregistrare marca, inregistrare marca europeana, inregistrare marca EUIPO, WIPO, EUIPO, OSIM, cum innregistrez o marca la OSIM, cum innregistrez o marca la EUIPO, cum innregistrez o marca la WIPO, marca europeana, marca internationala

in Articole de specialitate 0 comments

15/08/2023 by Catalin Neagu

Apple patentează OPTIC ID pentru viitoarele căști Apple Vision Pro

Oficiul European de Brevete a publicat recent două cereri de brevet de la Apple, dezvăluind tehnologia Optic ID a companiei, care va fi utilizată în viitoarele sale căști Apple Vision Pro. Aceste brevete acoperă metode și aparate de autentificare biometrică care utilizează mai multe camere pentru a capta imagini sau caracteristici biometrice în scopuri de analiză și identificare.

Primul brevet descrie un sistem de imagistică biometrică cu mai multe camere, în timp ce al doilea brevet se concentrează pe selecția automată a datelor biometrice pe baza calității imaginii. Aceste tehnologii vor îmbunătăți probabil procesul de identificare și autentificare sigură pentru utilizatorii căștilor Apple Vision Pro.

(sursa foto: apple.com)

Pe lângă aceste brevete, Apple are și un al treilea brevet publicat de biroul de brevete din SUA. Acest brevet descrie modul în care dispozitivele, inclusiv Siri, pot folosi senzori de mișcare pentru a detecta gura unui utilizator pentru „detecția cuvintelor cheie”. Această tehnologie ar putea permite dispozitivelor Apple să citească buzele și să descifreze vorbirea.

Setul cu cască Apple Vision Pro, care a fost dezvăluit în iunie la evenimentul WWDC23, încorporează tehnologia Optic ID pentru identificarea irisului. Utilizatorii pot debloca setul cu cască pur și simplu privindu-l. Setul cu cască are, de asemenea, urmărirea ochilor, activată de camere cu infraroșu și LED-uri încorporate în mască.

Aceste evoluții indică eforturile continue ale Apple de a îmbunătăți autentificarea biometrică și de a îmbunătăți experiența utilizatorilor în produsele viitoare. Odată cu integrarea Optic ID și a altor tehnologii avansate, căștile Apple Vision Pro sunt pregătite să ofere utilizatorilor o experiență de realitate mixtă sigură și captivantă.

inregistrare marca OSIM, OSIM inregistrare marca, inregistrare marca europeana, inregistrare marca EUIPO, WIPO, EUIPO, OSIM, cum innregistrez o marca la OSIM, cum innregistrez o marca la EUIPO, cum innregistrez o marca la WIPO, marca europeana, marca internationala

02/04/2023 by Catalin Neagu

Rebranding Pepsi cu un nou logo pentru prima dată în 14 ani

(sursa foto: dezeen.com)

Todd Kaplan – Chief Marketing Officer – PEPSI spune că noul design vizual introduce o „nouă eră” pentru Pepsi și va contribui la promovarea distincției mărcii, în timp ce îndreptă atenția consumatorilor către alternativa sa fără zahăr.

Pepsi a dezvăluit recent o nouă identitate vizuală, inclusiv o schimbare a logo-ului. Aceasta este prima actualizare a siglei în ultimii 14 ani.

Sigla și identitatea vizuală „împrumută capital” din istoria de 125 de ani a mărcii, spune Pepsi. Designul se referă la logo-ul său din anii 1970 până în anii 1990, care prezenta, de asemenea, numele mărcii Pepsi într-un caracter îndrăzneț, găzduit în cercul său iconic „yin și yang” roșu și albastru.

Noua identitate vizuală va fi lansată în America de Nord în toamna acestui an, și coincide cu cea de-a 125-a aniversare a mărcii. Ambalajul și logo-ul reîmprospătat vor fi lansate la nivel global anul viitor.

Rebrandingul se va întinde pe toate punctele de contact fizice și digitale ale mărcii, de la ambalaje și echipamente de răcire, precum și la modă și restaurante. Noua identitate a fost concepută special pentru a atrage consumatorii într-o „lume din ce în ce mai digitală”, spune Todd Kaplan, introducând mai multă „mișcare și animație” și „aratând mai multă flexibilitate” în brandingul său.

(sursa foto: dezeen.com)

Reîmprospătarea mărcii include o nouă paletă de culori, folosind acum și culoarea neagră. Culoarea neagră a fost extrasă din branding-ul Pepsi Zero Sugar (cunoscut sub numele de Pepsi Max) și semnalează „concentrarea continuă” a Pepsi pe oferta sa cu zero zahăr.

Todd Kaplan spune că noul design vizual introduce o „nouă era” pentru Pepsi și va contribui la promovarea distincției mărcii.

„Pepsi este un brand iconic care evoluează constant cu vremurile, deoarece a fost un element de bază în cultura pop și este considerat un factor disruptiv continuu în ultimii 125 de ani”, spune el.

„Acesată nouă identitate vizuală scoate în evidență tot ce este mai bun din bogata moștenire a mărcii Pepsi, făcând în același timp un pas uriaș înainte pentru a o pregăti pentru succes într-o lume din ce în ce mai digitală.”

(Sursa: PepsiCo Beverages America de Nord prin Golin Agency)

in Articole de specialitate / inregistrare marca / inregistrare marci iasi / marca notorie / marci inregistrare / notorietate 0 comments

26/02/2023 by Catalin Neagu

Coroana Rolex și brandul danez de articole de îmbrăcăminte PWT A/S

Rolex este unul dintre cele mai de succes branduri de ceasuri din lume, logoul companiei reprezentat de o coroană fiind foarte cunoscut. Coroana folosită drept logo sugerează consumatorilor standardele înalte de calitate după care Rolex se ghidează în realizarea produselor, fiind în același timp și o trimitere la unul dintre sloganurile companiei și anume: “A Crown for Every Achievement”.

Reprezentând o componentă atât de importantă din imaginea brandului, Rolex a depus toate eforturile necesare pentru a-și proteja logoul, acesta fiind marcă înregistrată încă din anul 1925. Cel mai recent efort al companiei de a-și proteja marca este reprezentat de bătălia legală împotriva brandului danez de haine PWT A/S(www.pwtbrands.com), care folosește de asemenea, imaginea unei coroane pentru promovarea propriilor produse. Neînțelegerile dintre cele două companii au început în anul 2016, când brandul danez de haine a încercat să înregistreze la nivel european o marcă reprezentată de o coroană, care deși nu avea un design identic cu marca înregistrată de Rolex, avea o serie de elemente comune. Producătorul elvețian de ceasuri s-a opus acestei înregistrări, în baza drepturilor deținute anterior prin înregistrarea mărcilor sale. Pe lângă deținerea unor drepturi anterioare (mărci inregistrate), compania Rolex a susținut că marca lor se bucură de o reputație incontestabilă și folosirea unei mărci atât de similare de către producătorul de haine danez, ar însemna că acesta profită de caracterul distinctiv și reputația mărcii lor, producându-le astfel un prejudiciu major. Procedurile din fața Oficiului European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) nu au adus rezultatele dorite pentru compania Rolex. Oficiul a considerat că nu poate exista un risc de confuzie între ceasurile pentru care Rolex are marca înregistrată și articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru care PWT A/S dorește să obțină protecție. Camera de recurs a constatat că îmbrăcămintea, încălțămintea și articolele de îmbrăcăminte din clasa 25, vizate de marca solicitată, erau diferite de bijuteriile și ceasurile din clasa 14, acoperite de mărcile anterioare ROLEX. În această privință, aceasta a considerat că aceste bunuri erau diferite ca natură și ca destinație, prima fiind destinată îmbrăcămintei corpului uman, iar cea de-a doua pentru a fi purtată ca bijuterie personală. Aceasta a adăugat că aceste mărfuri nu împărtășesc aceleași canale de distribuție și că nu sunt nici în concurență, nici complementare. De asemenea, argumentele privind reputația au fost reținute drept neîntemeiate, întrucât logoul companiei reprezentat de o coroană, se bucură de reputație doar atunci când este folosit împreună cu denumirea Rolex. În baza acestor argumente s-a stabilit că nu există riscul producerii unui prejudiciu pentru compania elvețiană.

(sursa foto: blog.marks-iplaw.jp)

Considerând nedreaptă această decizie, compania Rolex a atacat decizia EUIPO, la Tribunalul General al Uniunii Europene. Un prim argument adus împotriva deciziei a avut la bază faptul că, în analiza produselor și serviciilor pentru care mărcile sunt înregistrate, nu s-a ținut cont de originea lor obișnuită și nici de practicile legate de comercializarea acestora. De asemenea, aceștia au susținut că articolele de îmbrăcăminte și ceasurile sunt similare, având în vedere că aparțin unor segmente de piață apropiate, putând fi achiziționate cu ușurință de către consumatori de pe aceleași platforme de comerț.

Tribunalul General al Uniunii Europene a respins argumentele, susținând că Rolex nu a prezentat dovezi din care să rezulte similaritatea produselor și în plus, comercializarea acestora în aceleași locuri nu conduce automat la concluzia că au aceeași origine, consumatorii putând să le distingă datorită naturii lor diferite.

În ceea ce privește argumentele legate de reputația mărcii și faptul că producătorul danez de îmbrăcăminte ar profita de caracterul distinctiv și de renumele mărcii ce aparține companiei Rolex, Tribunalul a stabilit că nici acestea nu sunt întemeiate. Tribunalul a statuat că pentru a fi incidente prevederile art. 8 (5) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, referitoare la marca cu reputație, titularul mărcii trebuie să demonstreze îndeplinirea anumitor condiții, printre care:

să existe o marcă de renume înregistrată anterior în teritoriul relevant;
marca anterioară și marca depusă la înregistrare să fie identice sau similare;
marca anterioară să se bucure de o reputație în teritoriul relevant și pentru bunurile sau serviciile în baza căreia opoziția este făcută;

și nu în cele din urmă,

utilizarea semnului solicitat să genereze foloase necuvenite în baza caracterului dictinctiv sau a reputației mărcii anterioare.

(articol documentat si redactat de jurist Alexandra Maria GÂRBAN – Consultant PI ProtectMARK) Inregistrare marci, inregistrare marci OSIM, osim inregistrare marca, marca inregistrata, inregistrare marca OSIM, OSIM inregistrare marca, inregistrare marca europeana, inregistrare marca EUIPO, WIPO, EUIPO, OSIM, cum innregistrez o marca la OSIM, cum innregistrez o marca la EUIPO, cum innregistrez o marca la WIPO, marca europeana, marca internationala, marca notorie, marca de renume, renume, notorietate.

in marca de renume / marca notorie / Marci inregistrate / notorietate / renume 0 comments

05/02/2023 by Catalin Neagu

ProtectMARK acordă asistență de specialitate pentru obținerea subvențiilor acordate de EUIPO pentru înregistrarea drepturilor de proprietate industrială la OSIM și EUIPO

Începând cu data de 23 Ianuarie 2023 puteți beneficia de reducerea cu 75% a taxelor de înregistrare a mărcilor sau de înregistrare a desenelor și modelelor industriale la OSIM respectiv EUIPO, prin intermediulFondului pentru IMM-uri „Ideas Powered for Business”

Fondul pentru IMM-uri „Ideas Powered for Business” este o schemă de subvenții creată pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE să-și protejeze drepturile de proprietate intelectuală (PI). Fondul pentru IMM-uri este o inițiativă a Comisiei Europene pusă în aplicare de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și se va desfășura în perioada 23 ianuarie 2023 – 8 decembrie 2023.

Fondurile sunt limitate și se acordă pe principiul „primul venit, primul servit” intr-un cuantum de maxim 1.000 EUR/IMM.

De ce este necesar să vă protejați proprietatea intelectuală?

Protejarea proprietății intelectuale (înregistrare mărci și înregistrare desene și modele la OSIM și înregistrare mărci și înregistrare desene și modele la la EUIPO) este o necesitate în era digitală. Este o modalitate legală de a evita ca ideile, produsele sau serviciile dumneavoastră unice să fie copiate sau utilizate fără permisiune. Protecția proprietății intelectuale prin intermediul Fondului pentru IMM-uri poate acoperi numeroase active diferite, precum mărci, desene și modele, brevete și soiuri de plante.

Cine poate beneficia de Fondul pentru IMM-uri

Fondul pentru IMM-uri oferă sprijin financiar IMM-urilor cu sediul în Uniunea Europeană. Cererea poate fi depusă de un proprietar, un angajat sau un reprezentant extern autorizat (ProtectMARK acordă asistență de specialitate pentru depunerea dosarului in vederea obținerii subvenției) care acționează în numele acestuia. Subvențiile sunt acordate IMM-urilor, iar rambursarea se face întotdeauna direct în contul bancar al IMM-urilor.

Dacă doriți să vă asistăm în această procedură

Puteți găsi informații detaliate despre Fondul pentru IMM-uri „Ideas Powered for Business” aici. Dacă aveți întrebări, puteți consulta Întrebările frecvente pe pagina Fondului pentru IMM-uri sau discuta cu noi zilnic în programul 10:00 – 18:00.

Vă stăm la dispoziție la telefonul 0721.514.264(inclusiv prin WhatsApp), de luni până vineri, între orele 10:00 și 18:00.

Ne puteți trimite și întrebari prin e-mail, la adresa: office@protectmark.ro.

(ProtectMARK asigură servicii de consultantă în proprietate industrială și anume: verificare mărci la OSIM, înregistrare mărci OSIM, înregistrare mărci EUIPO, înregistrare mărci WIPO, înregistrare desene și modele la OSIM, înregistrare desene și modele la EUIPO).

(sursa gif: www.euipo.europa.eu/)

in Articole de specialitate / inregistrare marca 0 comments

01/12/2022 by Catalin Neagu

Utilizarea unei mărci tridimensionale în comerț într-o formă diferită de cea în care a fost înregistrată poate fi considerată o utilizare reală a mărcii respective?

În 2018, Trebor Robert Bilkiewicz a depus o cerere de revocare la Oficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) a unei mărci tridimensionale, în temeiul articolului 58 din Regulamentul 2017/1001 privind marca europeană ce prevede decăderea din dreptul la marcă din cauza neutilizării acesteia.
Marca tridimensională contestată a fost înregistrată astfel:

şi a fost folosită pe piaţă împreună cu un ambalaj colorat pe care apar scrise cuvintele BIG BABY POP!, de asemenea înregistrate ca marcă, astfel:

Produsele vizate de marca în litigiu fac parte din clasa 30 şi se referă la produse de cofetărie, bomboane, dulciuri și șerbeturi.
În apărarea sa, solicitanta mărcii tridimensionale The Topps Company Inc. a prezentat dovezi pentru a stabili utilizarea reală a mărcii contestate, însă în anul 2020, divizia de anulare a admis cererea de revocare pentru toate produsele acoperite de marca contestată. The Topps Company a formulat recurs la Camera a doua de recurs a EUIPO, care a respins iniţial recursul, întrucât marca contopea elemente figurative și verbale suplimentare, formând astfel un alt semn. Ulterior, Tribunalul a concluzionat că elementele figurative și verbale care acoperă marca în litigiu, așa cum sunt utilizate, chiar dacă au facilitat determinarea originii comerciale a mărcii, nu au modificat caracterul distinctiv al acesteia.
Potrivit jurisprudenței, dobândirea caracterului distinctiv poate rezulta din utilizarea, ca parte a mărcii înregistrate, a unui element al acesteia și din utilizarea unei mărci separate în legătură cu marca înregistrată. În aceste cazuri, este suficient ca, în urma unei astfel de utilizări, categoria de persoane în cauză să perceapă efectiv produsele sau serviciile, desemnate exclusiv prin marca solicitată, ca provenind de la o anumită întreprindere. În plus, persoana care solicită înregistrarea trebuie să dovedească că numai această marcă, spre deosebire de orice altă marcă, identifică întreprinderea particulară de la care provin produsele.
În consecință, o marcă înregistrată care este utilizată numai ca parte a unei mărci compuse sau împreună cu o altă marcă trebuie să fie percepută în continuare ca un indicativ al originii produselor în cauză pentru ca această utilizare să fie acoperită de termenul „utilizare autentică” în sensul articolului 18 din Regulament.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat, de asemenea, că o marcă tridimensională ar putea fi utilizată împreună cu un element verbal, fără a pune neapărat sub semnul întrebării percepția consumatorului asupra formei produsului ca indicând originea comercială a acestuia. Faptul că marca BIG BABY POP! a facilitat determinarea originii comerciale a bomboanelor în cauză nu a fost de natură să modifice caracterul distinctiv al mărcii tridimensionale constând în forma sau aspectul acestor produse.
Deși este adevărat că, în cazul utilizării în comun a unei mărci tridimensionale cu o altă marcă, poate fi mai ușor de stabilit modificarea caracterului distinctiv al mărcii tridimensionale decât modificarea caracterului distinctiv al celeilalte mărci, trebuie să se rețină că, în sectorul relevant al cofetăriilor și al bomboanelor, combinarea unei forme tridimensionale cu elemente verbale sau figurative suplimentare este relativ comună. Întrucât marca în cauză avea un caracter distinctiv mediu (forma biberonului pentru dulciuri din zahăr și bomboane), s-a considerat că elementele figurative și verbale care acopereau marca în litigiu, așa cum sunt utilizate, chiar dacă ar fi putut facilita determinarea originii comerciale a produsului, nu au modificat caracterul distinctiv al mărcii contestate.
În ceea ce privește elementele figurative și verbale incluse în marca contestată, Tribunalul a reținut că marca BIG BABY POP!, deși ocupa într-adevăr o parte semnificativă a suprafeței produsului, aceasta făcea aluzie la forma biberonului.
Tribunalul a motivat că cerințele care se aplică verificării utilizării reale a unei mărci, în sensul articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001 privind marca europeană, sunt analoge cu cele referitoare la dobândirea caracterului distinctiv prin utilizare în scopul înregistrării. În plus, faptul că publicul relevant poate să fi recunoscut marca tridimensională contestată ca făcând trimitere la o altă marcă care desemna aceleași produse și care a fost utilizată împreună cu marca în litigiu nu înseamnă neapărat că această marcă nu a fost utilizată.

Ţinând cont de jurisprudența din ce în ce mai abundentă privind mărcile neconvenţionale, Tribunalul UE a constatat că utilizarea unei mărci europene tridimensionale cu elemente figurative și verbale suplimentare faţă de felul în care a fost înregistrată nu a modificat caracterul distinctiv al mărcii respective. Ca urmare, înregistrarea nu a putut fi revocată din cauza neutilizării. (sursa foto: https://euipo.europa.eu)

(articol documentat si redactat de jurist Alexandra BELCHIM – Consultant PI ProtectMARK)

in Articole de specialitate / inregistrare marca / inregistrare marci iasi / marci distinctive / marci tridimensionale / obtinerea distinctivitatii unei marci 0 comments

23/10/2022 by Catalin Neagu

Motivul pentru care Louis Vuitton şi-a pierdut protecţia asupra pattern-ului „Damier Azur”

Marca figurativă sub denumirea „Damier Azur” de la Louis Vuitton este suficient de distinctivă pentru a fi considerată o marcă comercială?

Această problemă a reintrat în atenţia judecătorilor de la Alicante, după ce, în anul 2020 Tribunalul UE a concluzionat că, deși camera a doua de recurs a EUIPO a avut dreptate în excluderea caracterului distinctiv inerent al mărcii în litigiu, nu a efectuat o evaluare adecvată a probelor prezentate de Vuitton în susținerea caracterului distinctiv dobândit al mărcii, care face obiectul unei înregistrări internaționale care desemnează, printre altele, teritoriul Uniunii Europene, în ceea ce privește produsele din clasa 18, respectiv pentru genţi, poşete şi alte articole din piele.
Modelul Damier Azur este aplicat pe poşetele Louis Vuitton sub forma pătrăţelelor unei table de şah în alb şi bleumarin sau roz şi bej, fiind prezent în toate colecţiile Louis Vuitton.
În 2021, Camera a cincea de recurs a concluzionat (R 1307/2020-5) că probele Vuitton nu erau în esență suficient de bune pentru a susține o constatare a caracterului distinctiv dobândit a mărcii reprezentând modelul în formă de pătrăţele Damier Azur. În special, instanţa de recurs a considerat că Vuitton nu a demonstrat caracterul distinctiv dobândit în raport cu următoarele state membre ale Uniunii Europene: Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia, Slovenia și Bulgaria.
Inevitabil, a urmat un nou apel din partea Tribunalului UE. Se pare că EUIPO a avut dreptate, iar Tribunalul a stabilit că Vuitton nu a furnizat nicio dovadă convingătoare a caracterului distinctiv dobândit al modelului Damier Azur. Astfel, Tribunalul a reamintit că o marcă poate dobândi caracter distinctiv prin utilizare. Toate acestea implică faptul că titularul furnizează dovezi care demonstrează că „cel puțin o proporție semnificativă a publicului relevant identifică produsele sau serviciile în cauză ca provenind de la o anumită întreprindere, datorită mărcii respective”.
Mai mult, atunci când se stabilește dacă o marcă a dobândit caracterul distinctiv prin utilizare trebuie luate în considerare aspecte precum: cota de piață deținută de marcă; cât de intensivă, răspândită geografic și de lungă durată a fost utilizarea mărcii; suma investită de întreprindere în promovarea mărcii; proporția clasei relevante de persoane care, datorită semnului, identifică produsul ca provenind de la o anumită întreprindere; declarații ale camerelor de comerț și industrie sau ale altor asociații comerciale și profesionale, precum şi sondaje de opinie.

Problema celor de Louis Vuitton a fost legată de întinderea ariei geografice în care marca a dobândit caracterul distinctiv prin utilizare, respectiv în Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia, Slovenia și Bulgaria. Tribunalul a statuat că „în ceea ce privește o marcă lipsită de caracter distinctiv ab initio în toate statele membre poate fi înregistrată numai dacă este dovedită dobândirea caracterului distinctiv prin utilizarea pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Aceasta nu înseamnă că trebuie furnizate dovezi în legătură cu fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE, dar este necesar să se dovedească caracterul distinctiv dobândit pe întreg teritoriul UE și nu doar o parte substanțială sau majoritatea unui astfel de teritoriu”. Astfel, Tribunalul a respins – ca neîntemeiată – afirmația potrivit căreia Letonia și Lituania ar fi apropiate geografic și cultural de Polonia și Suedia (state membre pentru care au fost acceptate dovezi ale caracterului distinctiv dobândit), în timp ce Bulgaria, Slovacia și Slovenia ar fi apropiate de România, stat în care caracterul distinctiv a fost dobândit prin utilizare.
Din cauza faptului că Louis Vuitton nu a reuşit să facă dovada caracterului distinctiv dobândit în Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia, Slovenia și Bulgaria, a pierdut protecţia ca marcă europeană asupra faimosului desen cu pătrăţele Damier Azur aplicat pe poşete.
Această decizie este destul de concludentă cu privire la dificultatea menținerii înregistrării unei mărci mai puțin convenționale, chiar şi în situatia în care mara apartine unei companii renumite ca Louis Vuitton, iar procedura de constatare a caracterului distinctiv dobândit nu este nicidecum una ușoară.
(sursa foto: https://us.louisvuitton.com/)

in inregistrare marca / inregistrare marci iasi / marci inregistrare 0 comments

01/10/2022 by Catalin Neagu

Procesul HERMES ar putea influența viitorul NFT-uilor

(sursa foto:holrmagazine.com)

Artă sau incalcare a marcilor comerciale?
Pe 14 ianuarie, casa de modă franceză Hermès International l-a dat în judecată pe artistul Mason Rothschild pentru încălcarea mărcii înregistrate BIRKIN, imediat după lansarea MetaBirkins – o colecție de 100 de genți NFT Birkin acoperite cu blană artificială într-o gamă largă de culori și modele.
Gențile reale Hermès Birkin sunt notoriu de scumpe și greu de obținut, ceea ce le face o alegere de top pentru elita societății. Pentru a achiziționa una dintre aceste genți râvnite, trebuie să dezvolți o relație cu un reprezentant de vânzări, să stabilești un istoric de achiziție și să-ți demonstrezi aprecierea și cunoștințele despre brand de-a lungul timpului. Având în vedere această listă completă de cerințe, nu este surprinzător faptul că marca de lux axată pe exclusivitate face tot posibilul pentru a elimina replicile – chiar și versiunile NFT.
Depus în Districtul de Sud din New York, acest caz aduce noi probleme peisajului juridic care forțează intersecția dreptului proprietății intelectuale, tehnologiei și modei.

Echilibrarea „expresiei artistice” cu arta din lumea reală
În plângerea sa de 47 de pagini, Hermès susține că NFT-urile MetaBirkins ale lui Mason Rothschild încalcă marca de lux Birkin a mărcii de lux, care datează din 1984. Datorită puterii imense pe care o are marca Birkin, Hermès consideră că colecția NFT a lui Rothschild „ar putea provoca confuzie în randul consumatorilor” și “inducerea în eroare a publicului”, așa cum este subliniat în Legea Lanham – statutul federal care guvernează mărcile comerciale, mărcile de servicii și concurența neloială din S.U.A.
În plus, Hermès afirmă că Rothschild nu numai că nu avea permisiunea de a folosi marca Birkin, dar a profitat în mod vizibil de pe urma utilizării neautorizate a mărcii prin vânzarea și revânzarea NFT-urilor.
De cealaltă parte, în centrul argumentelor lui Rothschild se află ideea că ar trebui să i se permită „să creeze artă bazată pe interpretările sale si ale lumii din jurul lui”. Rothschild a susținut o apărare de „utilizare loială”, făcând referire în mod specific la seria Campbell Soup Cans a lui Andy Warhol ca justificare pentru motivul pentru care ar trebui să poată continua să comercializeze și să-și promoveze colecția MetaBirkins NFT.
În timp ce arta lui Warhol părea identică cu binecunoscutele articole de băcănie din supă Campbell, atingerea și expresia personală a artistului au fost vizibile prin ușoare variații ale literelor și simbolurilor. Rothschild susține că ceea ce a făcut cu MetaBirkins nu este diferit de campania de 32 de lucrări a lui Warhol – dovadă a faptului ca el vinde doar „expresia” Birkin-ului, mai degrabă decât să încerce să transmită opera de artă ca fiind afiliată cu lucrul real.
Vorbind despre argumentele lui Rothschild, Hermès spune că Rothschild pur și simplu „căută să-și marească veniturile schimbând protecțiile din „viața reală” ale casei de moda Hermès cu „drepturi virtuale”, alegând să valorifice un brand deja de succes pentru a genera profituri pentru el însuși.

Moțiunea lui Rothschild de respingere a cazului a fost respinsă
Pe 6 mai 2022, judecătorul a respins Moțiunea de respingere depusă în martie de Rothschild, permițând ca procesul Hermès să continue.
Un alt element esențial al argumentului lui Rothschild din Moțiunea de 33 de pagini este „expresia artistică”, explicând că NFT-urile MetaBirkins sunt opere de artă care oferă comentarii „cu privire la cruzimea față de animale inerentă fabricării genților sale din piele extrem de scumpe, Hermès. Mai exact, el spune că NFT-urile MetaBirkins „nu sunt genți de mână” și „nu au nimic altceva decât sens”.
În calitate de artist, Rothschild spune că artiștii sunt „în general liberi să aleagă subiectele pe care le abordează” și „să descrie obiectele care există în lume așa cum le văd”. Potrivit lui Rothschild, NFT-urile MetaBirkins descriu „genți Birkin cu blană, reflectând comentariul său despre cruzimea față de animale din industria modei și mișcarea de a găsi alte alternative pentru piele”.
În Moțiune, Rothschild face referire la conservele de supă Campbell ale lui Andy Warhol care sunt sinonime cu ceea ce face el cu colecția sa NFT – deoarece MetaBirkins „nu sunt active comercializabile”.
Un alt argument al lui Rothschild este legat de utilizarea NFT-urilor ca formă de autentificare. În Moțiune, Rothschild subliniază utilizarea NFT-urilor ca un „nou mecanism tehnologic”. El spune că „NFT-urile sunt pur și simplu un cod care indică un activ digital” și nimic mai mult.

Stabilirea stadiului pentru modul în care legea IP este aplicată NFT-urilor
În timp ce alte cazuri precum Nike/StockX și Miramax/Quentin Tarantino sunt, de asemenea, în litigiu activ, procesul Hermès împotriva lui Rothschild va pregăti cu siguranță scena pentru modul în care proprietatea intelectuală este aplicată în lumea activelor digitale și a NFT-urilor. Pe măsură ce tot mai multe mărci de lux intră în metavers și își lansează proiectele NFT aferente, instanțele vor fi obligate să cântărească limitele și parametrii a ceea ce înseamnă introducerea originalității, echilibrând în același timp expresia artistică și dreptul de a crea.
Deși Hermès nu operează în prezent în metavers , va fi interesant de văzut cum rezultatul acestui caz modelează perspectiva generală a mărcii asupra modului în care lumea evoluează și se schimbă în jurul acestuia.

in Articole de specialitate / Branduri si NFT-uri / inregistrare marca / Metavers / Metaversul si mărcile / NFT-uri / NFT-urile in Metavers / NFT-urile si marcile inregistrate / Noutati / Noutati internationale 0 comments

23/09/2022 by Catalin Neagu

„DANISH” FETA ?

(sursa foto: harrisfarm.com.au)

Din 2002, brânza FETA este un produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP) în Uniunea Europeană. În conformitate cu legislația UE relevantă, numai brânzeturile produse în mod tradițional în anumite zone ale Greciei, care sunt făcute din lapte de oaie sau dintr-un amestec de oaie și până la 30% din laptele de capră din aceeaşi zonă, pot fi numite FETA.
Într-o hotărâre pronunțată recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a constatat că Danemarca și-a încălcat obligațiile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind schema de calitate pentru produsele agricole și alimentare, prin faptul că nu a oprit utilizarea Denumirii de Origine Protejată (DOP) greceşti FETA pentru brânza produsă în Danemarca și destinată exportului în afara UE (Cauza C-159/20).
Hotărârea Curţii vine ca urmare a două plângeri ale Comisiei Europene împotriva Danemarcei privind producția pentru exportul de brânză sub denumirea de Feta, adică: „Feta daneză” și „brânză Feta daneză”. Potrivit Comisiei, Danemarca și-a încălcat obligațiile în temeiul art. 13(3) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, prin slăbirea poziției UE în negocierile internaționale privind protecția denumirilor protejate, brânza feta neputând fi produsă decât pe teritoriul Greciei şi doar din lapte de origine grecească.
Danemarca nu a contestat faptul că o astfel de producție a avut loc pe teritoriul său. Cu toate acestea, a susținut că art. 13(3) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 nu ar acoperi exporturile.
În temeiul art. 13(3) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012:
„Statele membre iau măsuri administrative și judiciare adecvate pentru a preveni sau a opri utilizarea ilegală a denumirilor de origine protejate (DOP) și a indicațiilor geografice protejate (IGP) care sunt produse sau comercializate în acel stat membru.”
Această dispoziție a fost introdusă în cursul revizuirii din 2012 a legislației privind indicațiile geografice (IGP), ca răspuns la hotărârea CJUE în cauza Parmezan (C-132/05), în care Curtea încă nu stabilise dacă statele membre ale UE au obligația de a lua, din proprie inițiativă, măsurile necesare pentru a face față încălcărilor Indicaţiilor Geografice Protejate si Denumirilor de Origine Protejată. Astfel, în Cauza Parmezan (C-132/05), CJUE nu a fost de acord cu Comisia și a considerat că Germania nu avea nicio obligație de a acționa împotriva încălcărilor IGP Parmigiano Reggiano pe teritoriul său, în afară de obligația de a crea cadrul legal necesar.
Învățând din „greșelile” sale, Comisia a introdus art. 13(3) în timpul revizuirii ulterioare a cadrului juridic, obligând statele membre să ia măsuri administrative și judiciare corespunzătoare.
În concluziile sale în această cauză, Avocatul General a recunoscut că art. 13(3) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 nu indică în mod expres că se aplică şi exporturilor către țări terțe. Avocatul General a identificat două interpretări posibile, la care s-a referit, respectiv, drept „cadru interpretativ al proprietății intelectuale” (cel al Comisiei) și „cadru interpretativ al liberalizării comerțului” (cel al Danemarcei). În timp ce punctul de vedere al Comisiei s-a bazat pe importanța primordială a Indicațiilor Geografice şi Denumirilor de Origine pentru comunitățile locale, Danemarca a susținut că obstacolele în calea comerțului ar trebui să fie o excepție, nu o regulă. În plus, Danemarca a susținut că recunoașterea faptului că exporturile intră sub incidența art. 13(3) contravine principiului securității juridice.
Avocatul General a recomandat Curții să aplice cadrul interpretativ al proprietății intelectuale. Printre alte argumente, este şi necesitatea de a proteja poziția concurențială a producătorilor de Indicații Geografice şi Denumiri de Origine din UE în țări terțe. După cum a susținut Avocatul General, UE nu poate reglementa piețele țărilor terțe prin propria legislație și nici nu poate împiedica vânzarea „Wisconsin Feta” în țări terțe, însă poate acționa asupra „fetei daneze”.
CJUE a aprobat în esență concluziile Avocatului General şi în hotărârea sa a constatat că art. 13(3) se referă şi la produsele destinate exportului în țări terțe. Aceasta reiese din formularea art. 13, care acoperă „orice utilizare” a unei Denumiri de Origine Protejate, inclusiv produse care nu sunt acoperite de protecţia unei IG sau DOP, dar care sunt fabricate în Uniune și sunt destinate exportului în țări terțe. Această interpretare este confirmată de obiectivele regulamentului de a asigura producătorilor o remunerație echitabilă pentru calitățile produselor lor și de a garanta respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Astfel, Danemarca nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, prin faptul că nu a oprit utilizarea DOP Feta la export. Cu toate acestea, Curtea a considerat că Danemarca nu și-a încălcat obligația în temeiul principiului cooperării sincere, remarcând că nu au fost furnizate informații de către Comisie care să demonstreze că Danemarca a încercat să submineze negocierile UE privind indicațiile geografice.
Ţinând cont de hotărârea Curţii, statele membre ale Uniunii Europene au obligaţia de respecta protecţia oferită de Denumirile de Origine Protejată sau de Indicaţiile Geografice produselor pe care sunt aplicate pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la originea acestora.

in Articole de specialitate / Noutati internationale 0 comments

09/09/2022 by Catalin Neagu

ZARA și delicateţea magică a boutique-ului HOUSE OF ZANA

Reputaţia unei mărci nu oferă motive pentru a presupune un risc de confuzie

Amber Kotrri, proprietara unui magazin de tip boutique din Marea Britanie, și-a apărat cu succes cererea de marcă cu denumirea HOUSE OF ZANA în fața Oficiului de Proprietate Intelectuală a Marii Britanii, pentru produse de îmbrăcăminte din clasa 25, împotriva retailerului Inditex, titularul mărcilor ZARA. Gigantul din domeniul retailului de îmbrăcăminte a solicitat schimbarea numelui şi anularea mărcii boutique-ului de modă HOUSE OF ZANA, specializat în chimonouri lucrate manual.
În luarea acestei decizii, Oficiul a considerat stilizarea mărcii HOUSE OF ZANA ca importantă pentru impresia generală lăsată de marcă, dar totuși secundară cuvintelor. Deși consumatorul obișnuit nu analizează diferitele detalii ale mărcii, „HOUSE OF” este o sintagmă obișnuită în industria modei și, prin urmare, are un caracter distinctiv scăzut, ceea ce face ca particula „ZANA” să fie elementul dominant. În comparaţie cu mărcile ZARA, Oficiul a considerat că marca este similară la un nivel mediu cu mărcile anterioare.

Deşi ZARA este, fără îndoială, o marcă renumită, reputaţia unei mărci nu oferă motive pentru a presupune un risc de confuzie. S-a constatat că prezența cuvintelor suplimentare “HOUSE OF” creează o impresie vizuală destul de diferită, așa că, deși aceste cuvinte nu sunt neobișnuite și pot fi considerate cu caracter distinctiv foarte scăzut, au fost considerate suficiente pentru a evita confuzia consumatorilor care ar fi mult mai probabilă dacă comparația ar fi fost efectuată între denumirile „Zara” și „Zana”.

Diferenţa dintre mărci a apărut şi la nivel conceptual. Amber Kotrri a subliniat rațiunea pentru alegerea numelui: Zana este o zână din folclorul albanez, făcând astfel aluzie la articolele ei de îmbrăcăminte ca fiind fabricate cu delicatețe magică. De asemenea, cuvântul ZANA este neobișnuit, nefiind un nume comun în engleză. Deşi Inditex a argumentat că atât ZANA, cât și ZARA sunt prenume feminine de origine ebraică, Oficiul a considerat că un consumator mediu nu ar fi conștient de etimologia cuvintelor şi, chiar dacă marca ZANA a fost privită ca un nume feminin, conceptul comun în sine nu este suficient pentru reţinerea unei confuzii, fiind necesară o legătură mai puternică între nume. Prin urmare, marca HOUSE OF ZANA a fost considerată diferită din punct de vedere conceptual de mărcile anterioare ZARA.
Luând în considerare toți factorii relevanți, nu a fost stabilit un risc de confuzie între mărci.

Inditex a argumentat în opoziţie şi motivul că marca contestată ar dilua caracterul distinctiv și reputația mărcilor ZARA. Deși s-a acceptat renumele mărcilor ZARA, Oficiul a constatat că nu există nicio intenție din partea doamnei Kotrri de a profita de acest renume şi de asocierea cu mărcile ZARA. Alegerea numelui a fost determinată de moștenirea albaneză a doamnei Kotrri și de ideea de haine fabricate cu delicatețea magică a zânelor, așa că nu a fost observată nicio rea-credinţă în utilizarea numelui. De asemenea, chiar dacă HOUSE OF ZANA poate să amintească consumatorilor de marca ZARA, nu a fost suficient pentru a se constata că publicul va considera că cele două mărci provin din aceeaşi companie. Totodată, argumentele aduse de Inditex privind o circumstanță ipotetică în produsele realizate de HOUSE OF ZANA sunt de calitate inferioară au fost insuficiente pentru a se constata un risc grav de vătămare a mărcilor ZARA.

Atunci când alegeţi o denumire ca marcă, este foarte important să credeţi în şansele de înregistrare a mărcii şi să mergeţi până la capăt în procedura de înregistrare. Chiar dacă detineţi o companie mică sau aflată la inceput de drum, cu argumente bine întemeiate puteţi învinge un gigant.

Marile companii îsi apără constant drepturile de proprietate intelectuală, în orice circumstanţă, indifierent cât de mică este asemănarea dintre mărci.

Companiile mici, aflate la inceput, sau cele in plină dezvoltare, ar trebui să conştientizeze mai mult importanţa protejării drepturilor de proprietate intelectuală prin înregistrare şi monitorizare, întrucât acestea le oferă posibilitatea de a se dezvolta şi extinde în viitor.
Un element foarte important, pentru a fi evitate situaţiile de încălcare a unor drepturi anterioare, înainte de depunerea unei mărci la înregistrare este necesară realizarea unei cercetări documentare privind disponibilitatea denumirii.
(sursa foto: bbc.com)

in inregistrare marci iasi / marci inregistrare / Marci inregistrate 0 comments

inregistrare marci EUIPO

Dacă doriți să vă asistăm în această procedură