Tag inregistrare marca nationala

19/03/2023 by Catalin Neagu

Monster Energy „free riding” la Red Bull

Monster Energy și Red Bull sunt doi jucători cheie în sectorul băuturilor energizante. În 2020, Monster Energy a depus o cerere de înregistrare a mărcii comerciale „Red Dawg” în Regatul Unit, destinată băuturilor nealcoolice din clasa 32. Deloc surprinzător, Red Bull s-a opus cererii pe baza potențialei confuzii în rândul publicului aferent și a potențialului avantaj nedrept de care s-ar putea bucura Monster Energy de pe urma renumelui mărcii anterioare „Red Bull”.

Red Bull – deţinătoarea celei mai faimoase băuturi energizante din lume – a depus opoziție la cererea „Red Dawg”. Examinatorul din cadrul Oficiului de Proprietate Intelectuală din Regatul Unit (UKIPO) a susţinut că nu a existat nicio confuzie directă sau indirectă între cele două mărci: „Red Dawg” şi „Red Bull”. Cu toate acestea, examinatorul a susținut opoziția depusă de Red Bull în temeiul secțiunii 5(3) din Legea mărcilor comerciale din Regatul Unit, pe baza faptului că Monster Energy a dorit să profite în mod nedrept de reputația mărcii Red Bull. Acesta a afirmat că, din cauza „reputației foarte puternice” a mărcii Red Bull, consumatorii care întâlnesc marca Red Dawg îşi vor aminti de Red Bull și îl vor găsi pe Red Dawg „instantaneu familiar” obţinând asftel un avantaj neloial.
Acest caz ne arată că deținătorul unei mărci larg cunoscută publicului internațional, se poate opune unei cereri de marcă – chiar dacă nu există un risc de confuzie intre denumiri – utilizând motivul reputaţiei mărcii, precum şi cel al obţinerii unui avantaj nedrept, în engleză acest lucru fiind denumit „free riding”.
Free riding se referă la unul dintre motivele de refuz a unei cereri de marcă şi se aplică situațiilor în care noua marcă ar profita în mod nedrept de reputația unei mărci anterioare sau ar fi în detrimentul acesteia. Acest lucru nu necesită o confuzie reală a consumatorilor cu privire la cele două mărci și este suficient să existe un risc potențial în rândul comportamentului consumatorilor în beneficiul noului solicitant al mărcii, într-un mod care este inechitabil, sau în detrimentul titularului mărcii anterioare.
Free riding a fost crucial în acest caz, deoarece riscul de confuzie invocat de către avocaţii Red Bull a fost respins în cadrul opoziţiei.
Monster Energy a făcut recurs la Înalta Curte, argumentând că la această concluzie s-a ajuns fără nicio dovadă. Nu a existat nicio constatare de obţinere a vreunui folos necuvenit şi avantaj nedrept intenționat și nimic care să explice de ce orice avantaj obținut ar fi nedrept. Judecătorii de la Înalta Curte au considerat că examinatorul din cadrul UKIPO a analizat legea în mod clar și corect și nu a comis nicio eroare de principiu.
Instanţa de apel a confirmat că nu este nevoie de dovezi dacă din fapte se poate deduce în mod logic un avantaj nedrept. Intențiile solicitantului nu sunt relevante, și nu este necesar să se demonstreze intenția de a profita de marca existentă. Probabilitatea de confuzie publică este un punct separat. Chiar dacă publicul nu ar crede că produsele sau serviciile noii mărci se referă la produsele sau serviciile existente ale mărcii anterioare, opoziția poate avea succes atâta timp cât un oarecare beneficiu pentru solicitantul noii mărci printr-o conotație indirectă cu marca titularului mărcii existente poate fi arătat sau dedus.
În concluzie, este esențial ca la orice nouă cerere de înregistrare a unei mărci să se ia în considerare mărcile similare anterioare, reputaţia acestora, precum şi riscul unei opoziții dacă prin înregistrarea mărcii s-ar obţine un avantaj necuvenit de la marca anterioară.

Inregistrare marci, marca inregistrata, inregistrare marca OSIM, OSIM inregistrare marca, inregistrare marca europeana, EUIPO, OSIM

(sursa foto: hfgip.com/)

09/11/2020 by Catalin Neagu

ATHLON vs DECATHLON

În 2016, compania greacă Athlon Custom Sportswear PC a solicitat Oficiului de Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene (EUIPO) înregistrarea semnului figurativ „ATHLON”, pentru a acoperi produsele din clasele 25 – Îmbrăcăminte și 28 – Jocuri, jucării; Articole de gimnastica și sport.
Compania franceză Decathlon a depus o opoziție, susținând încălcarea articolului 8 alineatul (1) ( b) din Regulamentul 2017/1001. Opoziția s-a bazat pe marca verbală comunitară anterioară a companiei DECATHLON (înregistrare nr. 262931), care acoperea, printre altele, produsele din clasele 25 și 28. Comisia de opoziții din cadrul EUIPO a acceptat opoziția. Compania greacă a contestat această decizie și ulterior și-a retras cererea în ceea ce privește produsele din clasa 28. De asemenea, a limitat descrierea produselor din clasa 25 la „haine și articole sportive de acoperire a capului”.
În esență, comisia de contestații a EUIPO a constatat că, deși produsele în cauză erau identice, exista un grad scăzut de similitudine vizuală și un grad mediu de similaritate fonetică între cele două mărci; a existat, de asemenea, o anumită similitudine conceptuală, dar numai în ceea ce privește partea publicului care ar înțelege elementele relevante ale semnelor. În sfârșit, Comisia de contestații din cadrul EUIPO nu era convinsă că marca anterioară a dobândit un caracter distinctiv sporit pentru produsele relevante. Prin urmare, a concluzionat că nu există niciun risc de confuzie între marca solicitată ATHLON și marca anterioară DECATHLON și a inversat decizia Comisiei de opoziție, respingând astfel opoziția. Decathlon a contestat decizia EUIPO și a adus cazul în fața Tribunalului.
Hotărârea Tribunalului (CASE T-349/19) a confirmat constatarea EUIPO conform căreia elementul figurativ al mărcii atacate, împreună cu elementul său verbal stilizat, au jucat un rol mai mare din punct de vedere vizual în impresia generală dată de marcă. Deși cele două mărci aveau în comun elementul verbal „athlon”, literele suplimentare ale mărcii anterioare, precum și elementele figurative ale mărcii atacate, erau suficiente pentru a diferenția vizual mărcile. Curtea a confirmat, de asemenea, diferența fonetică dintre mărci, create de sunetul literelor „D”, „E” și „C” ale mărcii anterioare. În ceea ce privește comparația conceptuală a mărcilor, Tribunalul a fost de acord cu EUIPO că, pentru partea publicului (inclusiv publicul vorbitor de limba engleză) care ar înțelege cuvântul „decathlon” ca fiind „o competiție în care sportivii concurează în 10 evenimente sportive diferite”, iar cuvântul „athlon ”ca însemnând „un concurs” (în greacă), au un anumit grad de similitudine conceptuală. Cu toate acestea, instanța a subliniat că, cuvântul „athlon”, din care provine această similitudine, avea un caracter distinctiv slab pentru acea parte a publicului și nu ar fi perceput ca o indicație a originii comerciale.
Potrivit instanței, Decathlon nu a reușit să demonstreze caracterul distinctiv sporit al mărcii sale, arătând doar că marca era asociată cu serviciile sale de vânzare cu amănuntul, dar nu și cu produsele particulare pe care le vândea.
Dimpotrivă, Decathlon a demonstrat că a vândut mai multe bunuri, în special haine, sub alte mărci, dar nu a demonstrat nicio legătură între DECATHLON și bunurile comercializate.
Pe baza jurisprudenței consacrate, Tribunalul a subliniat că, în cazul mărcilor comerciale care au un element slab distinctiv în comun, impactul unei astfel de asemănări asupra evaluării globale a probabilității de confuzie este redus.
Curtea a concluzionat astfel că diferențele vizuale care decurg din stilizarea cuvântului „athlon” și elementul figurativ din marca contestată au dominat impresia generală a mărcilor și au contracarat similitudinea fonetică și conceptuală care exista pentru o parte a publicului. Având în vedere acest lucru, împreună cu argumentul potrivit căruia bunurile specifice în cauză (adică haine și articole sportive de acoperire a capului) se află într-un sector în care percepția vizuală are loc în general înainte de cumpărare, instanța a ajuns la concluzia că, în acest caz, aspectul a avut o importanță mai mare în evaluarea globală a probabilității de confuzie.
În consecință, Tribunalul a respins acțiunea companiei franceze DECATHLON și a permis înregistrarea mărcii ATHLON.

(sursa foto: athlon.gr)

in inregistrare marci iasi / Noutati 0 comments

09/04/2020 by Catalin Neagu

26 Aprilie 2020 – Ziua Internațională a Proprietății Intelectuale – INNOVATE FOR A GREEN FUTURE

Epidemia COVID-19 ne-a transformat brusc starea de bine, ne-a transformat viețile ocupate de activitățile de la birou sau de acasă într-un mod în care nimeni nu se astepta. Ne-a restriciționat în mare masură activitațile exterioare și a indus un blocaj asupra productivității mentale si a stării noastre emoționale. Să sperăm că nu pentru mult timp. În urma cu doar o lună trăiam în cea mai bună perioada a secolului iar acum pare cea mai întunecată.

Astăzi, încercăm crearea unor căi către un viitor verde ca un imperativ modern și actual. Cu toții împărtășim această provocare și fiecare dintre noi are un rol în construirea unui viitor verde. Este un efort complex și cu mai multe fațete, dar așa cum a remarcat cunoscutul naturalist David Attenborough, „ca specie, suntem experți în rezolvarea problemelor”, putem crea un viitor verde. Avem înțelepciunea, ingeniozitatea și creativitatea colectivă pentru a veni cu noi modalități și mai eficiente, de a contura un viitor cu emisii reduse de carbon. Dar trebuie să acționăm acum.

Campania dedicată Zilei Internaționale a Proprietății Intelectuale din acest an, desfașurata de WIPO sub sloganul: INNOVATE FOR A GREEN FUTURE, pune inovația și drepturile de proprietate intelectuală care o susțin în centrul eforturilor de a crea un viitor verde. De ce? Pentru că alegerile pe care le facem astăzi ne vor modela viitorul mâine. Pământul este casa noastră. Trebuie să avem grijă de el.

Campania WIPO sărbătorește, de asemenea, numeroșii inventatori și creatori din întreaga lume care cred într-un viitor verde – femeile, bărbații și tinerii care lucrează la alternative mai curate la tehnologii bazate pe combustibili fosili, alimente mai bune și mai durabile și sisteme naturale de gestionare a resurselor, care utilizează proprietatea intelectuala pentru a-și susține activitatea și utilizarea lor în societate. În această campanie explorăm cum un sistem IP echilibrat și robust poate susține apariția unei economii verzi care funcționează în acord cu sistemele de susținere a vieții terestre. Analizăm modul în care sistemul de brevete încurajează inovația și dezvoltarea și difuzarea de tehnologii ecologice, care ne permit să abordăm criza climatică și să construim un viitor verde; modul în care gândirea în proiectare și drepturile de design susțin împreună utilizarea optimă a resurselor și permit proiectanților să își investească timpul și talentul în crearea de produse utile, atractive și ecologice pentru consumatori. Avem în vedere modul în care mărcile comerciale și alți identificatori susțin apariția și creșterea întreprinderilor construite pe baza principiilor durabilității mediului, permițându-le să ofere o gamă mai largă de produse și servicii ecologice. Vedem cum drepturile de proprietate industrială, cum ar fi indicațiile geografice, încurajează utilizarea mai durabilă a resurselor naturale și cum drepturile de reproducere a soiurilor de plante promovează dezvoltarea de culturi mai rezistente în sprijinul securității alimentare globale. Și observăm cum creatorii – care prin sistemul de drepturi de autor – pot juca un rol cheie în crearea unei viziuni asupra unui viitor verde și a beneficiilor sale.

După cum a menționat și Einstein, nu putem continua să facem un lucru de fiecare dată la fel și să ne așteptăm la rezultate diferite. Dacă dorim rezultate diferite, trebuie să fim inovatori în abordările, gândirea noastră și modelele noastre de afaceri. Angajamentul nostru, alegerile pe care le luăm în fiecare zi, produsele pe care le cumpărăm, cercetarea pe care o finanțăm, companiile pe care le sprijinim și politicile și legile pe care le dezvoltăm, vor determina cât de verde este viitorul nostru. Dar, cu gândirea inovatoare și utilizarea strategică a drepturilor de proprietate intelectuală, durabilitatea este abordabilă.

Concluzionand, este cel mai important moment al nostru, ca persoane, întreprinderi, inovatori, autorități publice, să lucrăm pentru utilizarea politicilor de proprietate intelectuală sau să colaborăm la construirea unui viitor verde și să le protejam pentru o dezvoltare durabilă într-un mod cât mai robust. A inova înseamnă pentru noi toți că lumea devine un loc mai bun.

in Articole de specialitate / Marci inregistrate 0 comments

19/04/2019 by Catalin Neagu

Impactul mărcilor asupra sportului

Organizarea unui eveniment sportiv poate fi o activitate costisitoare. De aceea, folosirea strategică a mărcilor poate genera fluxuri semnificative de venituri pentru a acoperi costurile de organizare a acestor evenimente. O marcă este un semn capabil să distingă bunurile sau serviciile unei entități de cele ale unei alte entități. Mărcile sunt instrumente puternice și indispensabile de marketing. În lumea sportului, utilizarea lor strategică deschide oportunități comerciale semnificative pentru a genera venituri.

Fanii sportului sunt unul dintre factorii care pot influenţa modul în care o echipă îşi poate face cunoscut brandul. Astfel, clubul de fotbal Manchester United, din Marea Britanie, a reuşit ca prin intermediul renumelui echipei şi loialităţii fanilor să sporească veniturile și rentabilitatea clubului, încheind contracte de sponsorizare importante și aducând noi oportunități media. Din 2015 până în 2017, clubul s-a bucurat de o rată de creștere anuală de 4,6% în ceea ce priveşte veniturile sale de sponsorizare. Contractele de sponsorizare sportivă susţin, de fapt, un brand și pot fi extrem de profitabile. În consecinţă, o multitudine de companii din diverse sectoare de activitate se îndreaptă spre sport pentru a crește gradul de conștientizare a produselor sau serviciilor lor în rândul consumatorilor.

Un alt mod prin care organizaţiile sportive îşi utilizează profitabil dreptul asupra mărcilor este licenţierea acestora. Încheierea unor contracte de licenţă permite unor terțe părți să folosească logo-ul înregistrat ca marcă pe mărfuri, inclusiv îmbrăcăminte, accesorii, încălțăminte și multe altele. De exemplu, Manchester United a încheiat un contract de licenţă de 10 ani (valabil până în anul 2025)cu gigantul sportiv Adidas în ceea ce privește sponsorizarea tehnică. Aceste alianţe stategice de marketing care există acum între organizațiile sportive și cele mai importante companii de îmbrăcăminte precum Adidas, Nike, Puma sau Under Armor dovedesc că faptul că echipele sportive devin rapid branduri internaţionale în funcţie de care consumatorii îşi adaptează chiar şi stilul de viaţă.

(sursa foto: www.manutd.com)

in Articole de specialitate 0 comments