Apple patentează OPTIC ID pentru viitoarele căști Apple Vision Pro

Oficiul European de Brevete a publicat recent două cereri de brevet de la Apple, dezvăluind tehnologia Optic ID a companiei, care va fi utilizată în viitoarele sale căști Apple Vision Pro. Aceste brevete acoperă metode și aparate de autentificare biometrică care utilizează mai multe camere pentru a capta imagini sau caracteristici biometrice în scopuri de analiză și identificare.

Primul brevet descrie un sistem de imagistică biometrică cu mai multe camere, în timp ce al doilea brevet se concentrează pe selecția automată a datelor biometrice pe baza calității imaginii. Aceste tehnologii vor îmbunătăți probabil procesul de identificare și autentificare sigură pentru utilizatorii căștilor Apple Vision Pro.

(sursa foto: apple.com)

Pe lângă aceste brevete, Apple are și un al treilea brevet publicat de biroul de brevete din SUA. Acest brevet descrie modul în care dispozitivele, inclusiv Siri, pot folosi senzori de mișcare pentru a detecta gura unui utilizator pentru „detecția cuvintelor cheie”. Această tehnologie ar putea permite dispozitivelor Apple să citească buzele și să descifreze vorbirea.

Setul cu cască Apple Vision Pro, care a fost dezvăluit în iunie la evenimentul WWDC23, încorporează tehnologia Optic ID pentru identificarea irisului. Utilizatorii pot debloca setul cu cască pur și simplu privindu-l. Setul cu cască are, de asemenea, urmărirea ochilor, activată de camere cu infraroșu și LED-uri încorporate în mască.

Aceste evoluții indică eforturile continue ale Apple de a îmbunătăți autentificarea biometrică și de a îmbunătăți experiența utilizatorilor în produsele viitoare. Odată cu integrarea Optic ID și a altor tehnologii avansate, căștile Apple Vision Pro sunt pregătite să ofere utilizatorilor o experiență de realitate mixtă sigură și captivantă.

inregistrare marca OSIM, OSIM inregistrare marca, inregistrare marca europeana, inregistrare marca EUIPO, WIPO, EUIPO, OSIM, cum innregistrez o marca la OSIM, cum innregistrez o marca la EUIPO, cum innregistrez o marca la WIPO, marca europeana, marca internationala

Primul proces în domeniul drepturilor de autor îndreptat impotriva OpenAI si ChatGPT

(Mona Awad and Paul Tremblay. Sursa foto: Angela Sterling, Titan Books)

Mona Awad și Paul Tremblay susțin că operele lor, care sunt protejate prin drepturi de autor, au fost „folosite pentru a instrui” ChatGPT, deoarece chatbot-ul a generat „rezumate foarte precise” ale lucrărilor.

Doi autori americani au intentat un proces împotriva OpenAI, compania din spatele instrumentului de inteligență artificială ChatGPT, susținând că organizația a încălcat legea drepturilor de autor prin „antrenarea” modelului său pe romane fără permisiunea autorilor. Mona Awad, ale cărei cărți includ Bunny and 13 Ways of Looking at a Fat Girl, și Paul Tremblay, autorul cărții The Cabin at the End of the World, au depus plângerea în cadrul unei acțiuni colective la o instanță federală din San Francisco în urmă cu doua săptămâni.

ChatGPT permite utilizatorilor să pună întrebări și să tasteze comenzi într-un chatbot și să răspundă cu un text care seamănă cu modelele limbajului uman. Modelul care stă la baza ChatGPT este antrenat cu date care sunt disponibile public pe internet. Cu toate acestea, Awad și Tremblay cred că operele lor, care sunt protejate prin drepturi de autor, au fost ilegal „ingerate” și „folosite pentru a antrena” ChatGPT, deoarece chatbot-ul a generat „rezumate foarte precise” ale romanelor, potrivit plângerii. Exemple de rezumate sunt incluse în proces ca probe.

Acesta este primul proces împotriva ChatGPT care privește drepturile de autor, potrivit lui Andres Guadamuz, un specialist în dreptul proprietății intelectuale de la Universitatea din Sussex. Procesul va explora „granițele legalității” incerte ale acțiunilor din spațiul AI generativ, adaugă el.

(sursa foto: gearrice.com)

Cărțile sunt ideale pentru formarea modelelor lingvistice mari, deoarece tind să conțină „proză de înaltă calitate, bine editată și lungă”, au spus avocații autorilor, Joseph Saveri și Matthew Butterick, într-un e-mail către The Guardian. „Este standardul de aur pentru stocarea ideilor pentru specia noastră.”

Plângerea conținea că OpenAI profită „în mod nedrept” din „scrisuri și idei furate” și solicită daune bănești în numele tuturor autorilor din SUA ale căror lucrări ar fi fost folosite pentru a instrui ChatGPT. Deși autorii cu opere protejate prin drepturi de autor au „o mare protecție juridică”, au spus Saveri și Butterick, ei se confruntă cu companii „cum ar fi OpenAI, care se comportă ca și cum aceste legi nu li se aplică și lor”.

Cu toate acestea, poate fi dificil de demonstrat că autorii au suferit pierderi financiare în special din cauza instruirii ChatGPT pe materiale protejate prin drepturi de autor, chiar dacă acesta din urmă s-a dovedit a fi adevărat. ChatGPT poate funcționa „exact la fel” dacă nu ar fi ingerat cărțile, a spus Guadamuz, deoarece este instruit pe o mulțime de informații de pe internet care include, de exemplu, utilizatorii de internet care discută despre cărți.

OpenAI a devenit „din ce în ce mai secret” cu privire la datele sale de antrenament, au spus avocații Saveri și Butterick. În lucrările publicate împreună cu iterațiile timpurii ale ChatGPT, OpenAI a oferit câteva indicii cu privire la dimensiunea „corpurilor de cărți bazate pe internet” pe care le-a folosit ca material de instruire, pe care le-a numit doar „Books2”. Avocații deduc că dimensiunea acestui set de date – estimată a conține 294.000 de titluri – cărțile putând fi extrase doar din biblioteci umbră, cum ar fi Library Genesis (LibGen) și Z-Library, prin care cărțile pot fi securizate în vrac prin sisteme torrent.

Acest caz „se va baza probabil, dacă instanțele consideră utilizarea materialului cu drepturi de autor în acest fel, pe o utilizare loială”, a spus Lilian Edwards, profesor de drept, inovare și societate la Universitatea Newcastle, „sau ca o simplă copiere neautorizată”. Edwards și Guadamuz subliniază ambii că un proces similar introdus în Marea Britanie nu ar fi decis în același mod, deoarece Marea Britanie nu are aceeași apărare față de asa-zisa „utilizare corectă/loială”.

Guvernul Marii Britanii a fost „dornic să promoveze o excepție de la drepturile de autor care să permită utilizarea gratuită a materialului cu drepturi de autor pentru extragerea de text și date, chiar și în scopuri comerciale”, a spus Edwards, dar reforma a fost „blocată” după ce autorii, editorii și industria muzicală au fost „îngroziți” de ce s-ar putea întâmpla ulterior.

De când ChatGPT a fost lansat în noiembrie 2022, industria editorială a discutat despre cum să protejeze autorii de potențialele daune ale tehnologiei AI. Luna trecută, Societatea autorilor (SoA) din USA a publicat o listă de „pași practici pentru membri” pentru a se „proteja” pe ei înșiși și munca lor. Cu câteva zile în urmă, directorul executiv al SoA, Nicola Solomon, a declarat pentru revista comercială The Bookseller că organizația  – SoA  – a fost „foarte încântată” să vadă autorii dând în judecată OpenAI, fiind „de multă vreme îngrijorat” de „copierea en-gros” a lucrărilor autorilor pentru a forma modele lingvistice mari. Richard Combes, șeful de drepturi și licențiere la Authors’ Licensing and Collecting Society (ALCS), a declarat că reglementarea actuală în jurul AI este „fragmentată, inconsecventă în diferite jurisdicții și se luptă să țină pasul cu evoluțiile tehnologice”. El a încurajat factorii de decizie să consulte principiile pe care ALCS le-a elaborat, care „protejează adevărata valoare pe care autoritatea umană o aduce vieților noastre și, în special, în cazul Regatului Unit, economia și identitatea noastră internațională”.

Saveri și Butterick cred că inteligența artificială va semăna în cele din urmă cu „ceea ce s-a întâmplat cu muzica digitală, televiziunea și filmele” și va respecta legea drepturilor de autor. „Se vor baza pe date licențiate, cu sursele dezvăluite.”

Avocații au mai remarcat că este „ironic” faptul că instrumentele << așa-numitei „inteligențe artificiale”>> se bazează pe date produse de oameni. „Sistemele lor depind în întregime de creativitatea umană. Dacă falimentează creatorii umani, vor falimenta în curând ei înșiși.”

OpenAI au fost contactați pentru a face comentarii, dar pâna în acest moment nu există vreun răspuns.

(sursa: gearrice.com)

Inregistrare marci, inregistrare marci OSIM, osim inregistrare marca, marca inregistrata, inregistrare marca OSIM, OSIM inregistrare marca, inregistrare marca europeana, inregistrare marca EUIPO, WIPO, EUIPO, OSIM, cum innregistrez o marca la OSIM, cum innregistrez o marca la EUIPO, cum innregistrez o marca la WIPO, marca europeana, marca internationala

 

 

 

 

 

 

 

 

Mărcile înregistrate: gardienii din Metavers

„Metavers” a devenit un cuvânt la modă în numeroase industrii în ultimii ani, odată cu anunțul Facebook din octombrie anul trecut că își va schimba denumirea în Meta, aratând unde își poziționează compania viitorul. Deși ideea unui „metavers” ne-a mai fost prezentată prin platforme precum Second Life, de data aceasta adoptarea pe scară largă pare mai probabilă, cu companii precum Alphabet, Meta și Microsoft care investesc în mod colectiv miliarde de dolari în dezvoltarea tehnologiei pentru metavers. Creșterea metaversului a ridicat întrebări importante în sfera proprietății intelectuale, în special în ceea ce privește mărcile comerciale.

Atunci când se solicită o marcă, este necesar să se precizeze produsele sau serviciile pentru care marca va fi utilizată. Odată ce o cerere a fost depusă, nu mai este posibilă extinderea acestei liste de bunuri și servicii ulterior. Prin urmare, adoptarea rapidă și extinsă a noilor tipuri de produse și servicii pe o piață, poate fi adesea problematică pentru cei care dețin mărci comerciale existente, mărci care au fost potențial înregistrate într-un moment în care acele produse și servicii nu existau și nici măcar nu erau avute în vedere.

Extinderea recentă a interesului pentru metavers a determinat companii precum Nike, Crocs și Puma, împreună cu numeroase altele, să depună noi cereri de mărci comerciale pentru a se asigura că mărcile lor sunt protejate în metavers. Lista de mai jos prezintă doar câteva exemple de bunuri acoperite de aceste noi aplicații:

• Bunuri virtuale descărcabile, și anume, programe de calculator care includ încălțăminte, îmbrăcăminte, articole pentru acoperirea capului, ochelari, genți, genți de sport, rucsacuri, echipamente sportive, artă, jucării și accesorii pentru utilizare online și în lumi virtuale online – Nike
• Media digitale descărcabile, și anume, active digitale, obiecte digitale de colecție, jetoane digitale și jetoane nefungibile (NFT) – Crocs
• Bunuri virtuale descărcabile, și anume, programe de calculator care includ încălțăminte, îmbrăcăminte, articole pentru acoperirea capului, ochelari, genți, genți de sport, rucsacuri, echipamente sportive, artă, jucării și accesorii pentru utilizare online și în lumi virtuale online – Puma
• Bunuri virtuale descărcabile, și anume, programe de calculator care includ programe de îmbrăcăminte, încălțăminte, articole pentru cap, articole sportive și accesorii pentru utilizare în lumi virtuale online – Under Armour

Litigiile privind mărcile au apărut deja ca urmare a acestei schimbări tehnologice și culturale către metavers, demonstrată cel mai frecvent de cauza în curs Hermès împotriva Mason Rothschild (vezi aici). Deși acest caz se referă la NFT mai degrabă decât la metaversul în sine, aceste două tehnologii sunt strâns legate: un NFT este un simbol care reprezintă proprietatea asupra unui bun digital. Aceste bunuri digitale pot fi apoi utilizate într-o varietate de platforme metaverse, cum ar fi: AltSpace VR, Decentraland și Horizon.

În cazul Hermès, artistul Mason Rothschild a creat și vândut recreări digitale ale genților Hermès Birkin, numindu-le „Meta-Birkins” și vânzându-le pe piețele NFT. Vânzările acestor NFT au acumulat în jur de 450.000 USD în Ethereum la acel moment (Ethereum (ETH) este o criptomonedă populară care este adesea folosită pentru a cumpăra și vinde NFT).

Valoarea acestor vânzări ilustrează motivul interesului terților și potențialele oportunități financiare disponibile companiilor care nu operează încă în spațiul digital.

Deși marca BIRKIN este renumită în lumea modei de lux, înregistrarea mărcii Hermès pentru marcă în SUA acoperă doar bunuri fizice, cum ar fi „gențile de mână”. În mod special, clasificarea nu include bunuri virtuale sau NFT, ceea ce a deschis o dezbatere dacă Rothschild încalcă de fapt marca Hermès BIRKIN.

Un aspect interesant care a apărut deja în cauza Hermès este că, într-o hotărâre cu privire la o cerere de respingere a cauzei, judecătorul a făcut o distincție între articolele care sunt purtate și articolele care nu pot fi purtate într-un mediu virtual. În cazul Meta-Birkins a lui Mason Rothschild, acestea erau doar imagini, nu genți virtuale purtabile. Deși aceste imagini ar fi putut fi folosite în metaversuri ca piese decorative, de exemplu pentru case virtuale, s-a sugerat că ar putea exista o diferență în modul în care piesele decorative și articolele purtabile, fiind văzute diferit în metaverse de către instanțele de judecată. Este posibil ca jurisprudența în acest domeniu să se dezvolte semnificativ pe măsură ce mai multe cazuri referitoare la probleme legate de mărcile comerciale din metavers ajung în instanțe. Pentru a sublinia și mai mult importanța asigurării protecției pentru aceste noi tipuri de bunuri și servicii, este important să se ia în considerare dreptul exclusiv asupra mărcii, obținut ca urmare a inregistrării.

Contrar concepției greșite obișnuite, nu există un „metavers” singular, care să cuprindă totul. La fel ca în cazul platformelor de social media, dificultatea aplicării mărcilor comerciale în metavers va fi volumul aproape nelimitat de conținut disponibil de pe mai multe platforme. Mai jos este o listă cu câteva metavers-uri populare:

• Horizon (deținut de Meta)
• Alt Space VR (deținut de Microsoft)
• Decentraland
• Chat VR
• Roblox

Acestea sunt doar o mică selecție a platformelor metaverse existente în prezent, un număr care va crește cu siguranță în viitor. Dacă, atunci când luați decizii IP legate de metavers, vă simțiți copleșit de tot jargonul tehnologic, este util să echivalați termenul „metavers” cu „social media”. În primul rând, deși există mai multe platforme, toate ocupă un spațiu similar; în al doilea rând, aplicarea mărcilor comerciale pe platformele metaverse se va face într-un mod similar cu modul în care drepturile sunt aplicate pe platformele de social media, prin faptul că solicitarea de eliminare din platformă a celor care folosesc marcile fără acordul titularului va trebui să fie depusă pe fiecare platformă metaverse în parte.

Exercitarea drepturilor pe platformele de rețele sociale poate fi dificilă chiar și atunci când aveți drepturi asupra unor mărci înregistrate, majoritatea platformelor solicită dovada înregistrării atunci când este depusă o cerere în protejarea mărcii. În viitor, este, prin urmare, important ca întreprinderile să își protejeaze mărcile în mod corespunzător și devine necesar pentru noile cereri de mărci comerciale ca acestea să fie depuse pentru toate produsele care vor fi utilizate în metavers.

Faptul că firme precum Nike depun cereri noi chiar în acest scop sugerează că există o schimbare în curs de desfășurare care va deveni în curând relevantă pentru mult mai multe companii, nu doar din industria tehnologiei, ci și pentru cele care operează în alte domenii, cum ar fi modă și bunuri de larg consum. De neconceput în urmă cu câțiva ani, pentru astfel de afaceri, se pare că protejarea mărcilor pentru bunuri și servicii digitale poate fi în curând la fel de importantă ca și protejarea lor pentru bunuri și servicii reale.

Având în vedere creșterea recentă a numărului de cereri care acoperă bunuri virtuale și NFT, Oficiul European a publicat recent ghiduri cu privire la abordarea pe care o va adopta pentru clasificarea acestor bunuri. Îndrumarea este în conformitate cu abordarea propusă în cazul Hermès și întărește nevoia deținătorilor de drepturi de a-și consolida portofoliile.

EUIPO a confirmat că bunurile virtuale trebuie tratate ca și conținut digital sau imagini, deci vor fi adecvate unei clase de bază referitoare la bunuri digitale, indiferent de clasa în care s-ar regăsi versiunea reală a bunurilor. Va fi necesar să se precizeze conținutul sau imaginile la care se referă bunurile virtuale: de exemplu, „bunuri virtuale descărcabile, și anume îmbrăcăminte digitală”. În mod similar, pentru NFT, solicitanții vor trebui să precizeze tipul de articol digital care este autentificat de NFT – termenul „jetoane nefungibile” în sine nu va fi acceptabil. Nu vor exista modificări ale serviciilor legate de bunuri virtuale și NFT, acestea vor fi clasificate pe baza principiilor actuale de clasificare.

Având în vedere jurisprudența în curs și acest tip de îndrumări privind drepturile de proprietate intelectuală, va fi interesant de văzut în viitor cum se va dezvolta comparația dintre bunurile virtuale și bunurile reale corespunzătoare și în alte domenii, mai ales în cazul acțiunilor în opoziție între mărcile comerciale.
(sursa foto: metaversenews.com)

Subvenții acordate IMM-urilor de Comisia Europeană și EUIPO pentru protecția drepturilor de proprietate industrială, respectiv înregistrarea de mărci, desene sau modele industriale


Fondul pentru IMM-uri „Ideas Powered for Business” este o schemă de subvenții în valoare de 20 de milioane EUR creată pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) să aibă acces la fonduri pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Susținut de Comisia Europeană și EUIPO, Fondul pentru IMM-uri „Ideas Powered for Business” vizează întreprinderile care doresc să-și dezvolte strategiile de proprietate intelectuală (PI) și să-și protejeze drepturile PI la nivel național și european.
Ideas Powered for Business SME Fund poate contribui la impulsionarea afacerii dumneavoastră prin servicii de prediagnoză de PI (IP scan) și/sau cereri de înregistrare de mărci sau desene sau modele.
Fiecare IMM poate primi o rambursare de maxim 1 500 EUR din valoarea taxelor de inregistrare.
În acest program sunt dipsonibile două servicii, primul serviciu de prediagnoză, pentru care reducerea este de 75% din valoarea taxelor, în cadrul căruia auditori profesioniști în domeniul proprietății intelectuale vor ajuta IMM-urile să identifice valoarea activelor de proprietate intelectuală. Acest serviciu reprezintă un ajutor pentru familiarizarea și conturarea unei strategii de business în domeniul PI, atât în prezent, cât și în viitor. Serviciul de prediagnoză poate fi accesat de IMM-urile din urmatoarele țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Letonia, Slovacia, Spania.
Al doilea serviciu, pentru care reducerea taxelor este de 50% dar fără a depași suma de 1500 EUR, se referă la înregistrarea efectivă a mărcilor și desenelor sau modelelor industriale la nivel național sau la nivel european.
Fondul pentru IMM-uri vizează direct întreprinderi mici și mijlocii din cele 27 de state membre, distribuite în cinci intervale pe parcursul anului 2021: 11 -31 Ianuarie; 1-31 martie, 1-31 Mai, 1-31 Iulie, 1-30 Septembrie.
Cererile depuse în afara celor cinci perioade desemnate nu vor fi luate în considerare. Se poate depune o singură cerere pentru serviciul 1, serviciul 2 sau o combinație a lor, obținând întotdeauna o rambursare maximă de 1 500 EUR per solicitant. Dacă solicitați un serviciu într-un interval, puteți solicita celălalt serviciu într-un interval ulterior. Subvențiile vor fi acordate după principiul „primul venit, primul servit”.
Cum se depune cererea?
Puteți depune cererea pentru Fondul pentru IMM-uri doar în cele cinci intervale desemnate pentru 2021. EUIPO nu va lua în considerare cererile care ne parvin în afara acestor intervale de timp. Procedura de depunere a cererii în sine are doar trei etape simple:
Etapa 1.
Mai întâi, citiți cu atenție cererea de propuneri publicată pe pagina de web a EUIPO dedicată subvențiilor. Trimiteți apoi formularul de candidatură completat online, împreună cu documentația necesară, pentru a vă verifica statutul de IMM și a stabili dacă puteți continua procedura de depunere. Consultați lista de verificare înainte de depunerea cererii. Veți primi un e-mail de confirmare de primire a cererii dumneavoastră. Dacă sunteți selectat, veți primi o decizie de subvenție semnată de Oficiu. Păstrați-o – veți avea nevoie de ea mai târziu! Solicitanții neselectați vor fi informați cu privire la motivele deciziei negative.
Etapa 2.
Apoi depuneți cererea și plătiți marca și/sau desenul/modelul și/sau serviciul de prediagnoză de PI (IP scan) în termen de 30 zile de la primirea deciziei de subvenție. Cererile de înregistrare pentru mărci și desene sau modele industriale pot fi depuse la unul dintre oficiile naționale pentru proprietate intelectuală din UE (la OSIM la nivel național ), la Oficiul Benelux pentru Proprietate Intelectuală (care include Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – la nivel regional) sau la EUIPO (care acoperă toate statele membre ale UE). Acest lucru poate fi realizat online, rapid și ușor. Serviciile de prediagnoză de PI sunt disponibile în oficiile naționale care oferă acest serviciu (vezi lista).
Etapa 3.
În sfârșit, după achitarea serviciilor, trimiteți cererea de rambursare folosind linkul disponibil în decizia de subvenție (Etapa 1). După trimitere, veți primi un e-mail de confirmare de primire a cererii de plată. Sub rezerva validării informațiilor și a documentației depuse, plata se efectuează în termen de o lună, iar beneficiarii vor fi notificați în consecință prin e-mail.
Mai multe informații găsiți pe site-ul EUIPO aici.

Pfizer a dezvăluit primul rebranding după 70 de ani

O nouă identitate corporativă își propune să întruchipeze trecerea gigantului farmaceutic de la pastile precum Advil și Viagra la știința vaccinurilor.
Gigantul farmaceutic Pfizer a dezvăluit cea mai importantă reîmprospătare a mărcii sale din ultimii 70 de ani. Acesta include un nou logo, Pfizer renunțând astfel la forma pilulei albastre pentru o nouă identitate inspirată de dublul helix, care evocă știința care a dat naștere vaccinului COVID-19 al companiei.
Într-un comunicat, compania a declarat că noul său logo reprezintă vizual dorința Pfizer de a-și onora trecutul, în timp ce privește în mod clar spre viitor. Trecutul este reprezentat de „Pfizer” scris într-un font familiar, strâns puțin, dar menținând un aspect similar celui anterior. Viitorul este reprezentat de ceea ce Pfizer numește „panglica helix”, o mișcare elicoidală de linii de culoare albastru deschis și închis care ne aduc în minte tehnologia bazată pe gene din spatele vaccinului COVID-19 al companiei – tehnologie care ar putea fi folosită într-o zi pentru tratarea cancerului și a altor boli.

„Acesta este drumul” a devenit noul slogan al Pfizer.

„…cred că în prezent oamenilor le pasă cu adevărat de ceea ce reprezintă companiile, că valorile contează, că aceste companii comunică cu toate părțile interesate”… „știința va câștiga” spune Sally Susman – Executive Vice President și Chief Corporate Affairs Officer al Pfizer.

Deocamdată noua identitate nu a fost publicată de niciun oficiu de proprietate intelectuală din lume, dar cu siguranță inregistrarea va fi pasul următor al Pfizer.

ProtectMARK în cel de-al șaselea an consecutiv pe harta WIPO a evenimentelor dedicate „Zilei Internaționale a Proprietatii Intelectuale” – World Intellectual Property Day – 26 Aprilie 2020

In al șaselea an consecutiv, ProtectMARK este pe harta evenimentelor WIPO organizate cu ocazia Zilei Internationale a Proprietatii Intelectuale din 26 aprilie 2020, cu tema INNOVATE FOR A GREEN FUTURE World Intellectual Property Day. #WorldIPDay

26 Aprilie 2020 – Ziua Internațională a Proprietății Intelectuale – INNOVATE FOR A GREEN FUTURE

Epidemia COVID-19 ne-a transformat brusc starea de bine, ne-a transformat viețile ocupate de activitățile de la birou sau de acasă într-un mod în care nimeni nu se astepta. Ne-a restriciționat în mare masură activitațile exterioare și a indus un blocaj asupra productivității mentale si a stării noastre emoționale. Să sperăm că nu pentru mult timp. În urma cu doar o lună trăiam în cea mai bună perioada a secolului iar acum pare cea mai întunecată.

Astăzi, încercăm crearea unor căi către un viitor verde ca un imperativ modern și actual. Cu toții împărtășim această provocare și fiecare dintre noi are un rol în construirea unui viitor verde. Este un efort complex și cu mai multe fațete, dar așa cum a remarcat cunoscutul naturalist David Attenborough, „ca specie, suntem experți în rezolvarea problemelor”, putem crea un viitor verde. Avem înțelepciunea, ingeniozitatea și creativitatea colectivă pentru a veni cu noi modalități și mai eficiente, de a contura un viitor cu emisii reduse de carbon. Dar trebuie să acționăm acum.

Campania dedicată Zilei Internaționale a Proprietății Intelectuale din acest an, desfașurata de WIPO sub sloganul: INNOVATE FOR A GREEN FUTURE, pune inovația și drepturile de proprietate intelectuală care o susțin în centrul eforturilor de a crea un viitor verde. De ce? Pentru că alegerile pe care le facem astăzi ne vor modela viitorul mâine. Pământul este casa noastră. Trebuie să avem grijă de el.

Campania WIPO sărbătorește, de asemenea, numeroșii inventatori și creatori din întreaga lume care cred într-un viitor verde – femeile, bărbații și tinerii care lucrează la alternative mai curate la tehnologii bazate pe combustibili fosili, alimente mai bune și mai durabile și sisteme naturale de gestionare a resurselor, care utilizează proprietatea intelectuala pentru a-și susține activitatea și utilizarea lor în societate. În această campanie explorăm cum un sistem IP echilibrat și robust poate susține apariția unei economii verzi care funcționează în acord cu sistemele de susținere a vieții terestre. Analizăm modul în care sistemul de brevete încurajează inovația și dezvoltarea și difuzarea de tehnologii ecologice, care ne permit să abordăm criza climatică și să construim un viitor verde; modul în care gândirea în proiectare și drepturile de design susțin împreună utilizarea optimă a resurselor și permit proiectanților să își investească timpul și talentul în crearea de produse utile, atractive și ecologice pentru consumatori. Avem în vedere modul în care mărcile comerciale și alți identificatori susțin apariția și creșterea întreprinderilor construite pe baza principiilor durabilității mediului, permițându-le să ofere o gamă mai largă de produse și servicii ecologice. Vedem cum drepturile de proprietate industrială, cum ar fi indicațiile geografice, încurajează utilizarea mai durabilă a resurselor naturale și cum drepturile de reproducere a soiurilor de plante promovează dezvoltarea de culturi mai rezistente în sprijinul securității alimentare globale. Și observăm cum creatorii – care prin sistemul de drepturi de autor – pot juca un rol cheie în crearea unei viziuni asupra unui viitor verde și a beneficiilor sale.

După cum a menționat și Einstein, nu putem continua să facem un lucru de fiecare dată la fel și să ne așteptăm la rezultate diferite. Dacă dorim rezultate diferite, trebuie să fim inovatori în abordările, gândirea noastră și modelele noastre de afaceri. Angajamentul nostru, alegerile pe care le luăm în fiecare zi, produsele pe care le cumpărăm, cercetarea pe care o finanțăm, companiile pe care le sprijinim și politicile și legile pe care le dezvoltăm, vor determina cât de verde este viitorul nostru. Dar, cu gândirea inovatoare și utilizarea strategică a drepturilor de proprietate intelectuală, durabilitatea este abordabilă.

Concluzionand, este cel mai important moment al nostru, ca persoane, întreprinderi, inovatori, autorități publice, să lucrăm pentru utilizarea politicilor de proprietate intelectuală sau să colaborăm la construirea unui viitor verde și să le protejam pentru o dezvoltare durabilă într-un mod cât mai robust. A inova înseamnă pentru noi toți că lumea devine un loc mai bun.

„Liverpool” rămâne doar un nume geografic

FC Liverpool – echipa de fotbal legendară și câştigătoare a Champions League în anul 2018, a depus o cerere de înregistrare a mărcii „Liverpool”, însă aceasta a fost respinsă de Oficiul Național de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie.

Motivul pentru care Oficiul a respins cererea de înregistrare a acestei mărci este reprezentat de faptul că denumirea „Liverpool” este atribuită numelui orașului, având astfel însemnătate geografică.

În cererea înaintată de reprezentanții FC Liverpool este menționat faptul că au întocmit această cerere cu bună credință și în vederea protejării produselor și serviciilor în strânsă legătură cu activitatea sportivă, spre exemplu, echipamente, fulare, postere etc., intenția fiind de a stopa comercializarea de produse și servicii de către persoane care nu sunt autorizate.

Primarul Joe Anderson declară că prețuiește relația cu FC Liverpool, astfel va conlucra cu aceștia în vederea diminuării și chiar eliminării bunurilor contrafăcute, însă de asemenea își dorește să protejeze denumirea orașului, dar în același timp și comercianții locali care ar putea fi afectați în urma admiterii acestei cereri.

Harrison Lee – avocatul clubului de fotbal declară că se așteptau la o astfel de decizie din partea Oficiul Național de Proprietate Intelectuală, întrucât acordarea monopolului de a utiliza numele „Liverpool” către clubul de fotbal, ar putea afecta negativ posibilitatea altor persoane de a indica sursa bunurilor ori a serviciilor pe care le prestează.

În acest caz, înregistrarea unui nume geografic ca marcă reprezintă o provocare și, chiar dacă cererea a fost înregistrată cu bună credință, acest lucru nu a influențat decizia de respingere a Oficiului Național de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie, care, conform legislaţiei, nu putea acorda un drept exclusiv de exploatare pentru numele oraşului Liverpool unui singur titular.

(sursa foto: theguradian.co.uk)

Steve RONSEN sau Lady GAGA ?

Cântăreţul şi compozitorul Steve Ronsen a anunţat că o va da în judecată pe cântăreaţa americană Lady Gaga, acuzând-o că piesa “Shallow”, pentru care artista a primit Globul de Aur şi premiul Oscar pentru cea mai bună melodie originală, este copiată parţial dintr-o melodie compusă de către acesta. Este vorba despre piesa intitulată “Almost”, pe care cântăreţul a făcut-o publică pe SoundCloud în anul 2012(click pentru a asculta piesa).

Lady Gaga neagă orice acuzaţie şi este pregătită să combată acuzaţiile care i se aduc, împreună cu cei trei compozitori cu care a colaborat la compunerea piesei. Avocatul artistei susţine că Steve Ronsen încearcă doar să valorifice succesul piesei “Shallow” şi să o defăimeze pe Lady Gaga. Muzicologii angajaţi de către Lady Gaga susţin că nu există nicio asemănare între melodii şi că progresia de acorduri a ambelor piese există de mult timp, chiar de dinaintea creării melodiei “Almost” de către Ronsen.

Cu toate acestea, Steve Ronsen susţine că deţine o serie de probe de la muzicologi care atestă că piesele sunt similare şi au aceeaşi evoluţie muzicală, fiind încurajat de alte situaţii similare în care vedetele au fost acuzate de plagiat şi au fost nevoite să plătească sume mari de bani drept despăgubiri. Un exemplu, ar fi Kate Perry, acuzată de plagiat în cazul piesei Dark Horse, copiată după o piesă rap denumită “Joyful Noise”, sau piesa “Bllured Lines” cântată de către Pharell Williams şi Robin Thicke, copiată după melodia “Got to give it up” a lui Marvin Gaye.

(sursa foto: digitalmusicnews.com)

EUIPO si OCDE au publicat pe data de 18 Aprilie 2016 ultimul raport referitor la comerțul global cu produse contrafăcute și piratate

Importurile de bunuri contrafăcute și piratate sunt în valoare de aproape o jumătate de trilion de dolari pe an, sau în jur de 2,5% din importurile mondiale. Brandurile din SUA, Italia și Franța sunt cele mai afectate(vezi grafic), iar toate aceste venituri din produsele contafacute merg catre crima organizată, așa cum arata noul Raport al OCDEOrganizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economica și EUIPOOficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală in lucrarea publicată recent: “Trade in Counterfeit and Pirated Goods. Mapping the Economic Impact”.

Valoarea mărfurilor contrafăcute importate la nivel mondial, atingea cifra de 461 de miliarde de dolari în 2013, în comparație cu totalul importurilor în comerțul mondial de 17,9 trilioane de dolari. Până la 5% din mărfurile importate în Uniunea Europeană sunt falsuri. Cele mai multe produse contrafăcute provin din țările în curs de dezvoltare, China fiind producătorul de top, iar Turcia, Singapore, Thailanda și India urmând in clasament(vezi grafic).

Raportul analizează aproape o jumătate de milion de puncte vamale din intreaga lume intre anii 2011 și 2013 pentru a estima cât mai riguros rezultatele și a vedea amploarea comerțului cu produse contrafăcute. În ultima analiză realizată a fost folosit  un volum mult mai mare de date fata de studiul OCDE 2008, care a estimat că mărfurile contrafăcute au reprezentat până la 1,9% din importurile la nivel mondial, studiul din 2008 folosind date și metodologie mult mai limitate.

„Rezultatele acestui nou raport contrazic imaginea că falsificatorii lovesc doar în companiile mari și în producătorii de bunuri de lux. Aceștia profită de încrederea noastră în mărcile comerciale și brandurile renumite subminând economiile și punând viața consumatorilor în pericol”, a declarat secretarul general adjunct al OCDE – Doug Frantz, la lansarea Raportului impreuna cu Directorul Executiv al EUIPO – António Campinos, in cadrul Săptămânii de Integritate organizată de OCDE.

Produsele false se regăsesc peste tot, de la genți și parfumuri până la piese de mașini, medicamente și produse chimice. Încălțămintea este elementul cel mai copiat, mărcile comerciale fiind încălcate chiar și in cazul căpșunilor și a bananelor.

Contrafacerea are un impact direct asupra consumatorilor punandu-le viața în pericol: piesele auto contrafacute care nu îndeplinesc standardele de siguranta si calitate si care se pot defecta in timpul functionarii, produsele farmaceutice piratate care îi pot imbolnavi pe oameni mai degraba decat sa ii trateze, jucăriile care lovesc copiii, anumite alimente contrafacute pentru copiii care de fapt nu furnizează hrană si instrumentele medicale contrafacute care oferă informații false.

Raportul acoperă toate mărfurile contrafăcute fizice, care încalcă mărci comerciale, designul sau brevetele precum și produsele piratate care încalcă drepturile de autor. Raportul nu acoperă pirateria on-line, care este un canal de scurgere continuu din economia formală.

sursa: http://www.oecd.org

Screen Shot 2016-05-03 at 14.51.07 Screen Shot 2016-05-03 at 14.50.51