Decizia Curții de Justiţie a Uniunii Europene lasă un gust amar producătorilor italieni de Aceto Balsamico di Modena

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât recent că protecţia Indicaţiei Geografice Protejate (IGP) Aceto Balsamico di Modena (oţet balsamic din Modena) nu se poate extinde şi asupra termenilor „aceto” şi „balsamico”, întrucât aceştia nu sunt termeni geografici.

Hotărârea CJUE vine ca urmare a sesizării acesteia de către instanţele germane, în faţa cărora se desfăşura un proces legat de folosirea termenului „balsamico” de către o companie germană  producătoare de oţet, după ce aceasta a fost atenţionată de către producătorii autorizaţi de Aceto Balsamico di Modena să nu mai folosească termenul „balsamico” pentru produsele sale, întrucât induce consumatorii în eroare cu privire la originea produselor.

Procesul a fost intentat de către compania germană Balema – prima fabrică de oţet din Germania, şi avea ca obiect obţinerea de la instanţele germane a unei hotărâri prin care să i se recunoască dreptul de a utiliza termenul „balsamico’’ pentru produse din oţet. Curtea Federală de Justiție din Germania a considerat că această chestiune este peste competenţa sa şi, prin urmare, a solicitat CJUE să stabilească dacă protecția numelui Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena se extinde şi la utilizarea termenilor non-geografici ai acestui nume, adică „aceto”, „balsamico” și „aceto balsamico”.

În hotărârea pronunţată, CJUE a declarat că protejarea numelui Aceto Balsamico di Modena nu se extinde la utilizarea termenilor individuali care nu sunt geografici, subliniind însă că numele Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena are o reputaţie internaţională incontestabilă. În schimb, termenii non-geografici din conţinutul acestei denumiri, „aceto” și „balsamico”, şi în special termenul „aceto”, sunt cuvinte uzuale, folosite în mod obişnuit pentru a face referire la oţet sau produse pe bază de oţet cu aromă dulce-acrişoară. De asemenea, CJUE a statuat că termenii „aceto” și „balsamico” apar în Denumirile de Origine Protejate (DOP) „Aceto balsamico tradizionale di Modena” și „Aceto balsamico tradizionale di Reggio Emilia”, fără ca utilizarea lor să încalce protecția conferită Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena.

Această hotărâre reprezintă o lovitură pentru producătorii de Aceto Balsamico di Modena, dar şi pentru consumatori totodată, deoarece termenii „aceto”, „balsamico” sau chiar „aceto balsamico” vor putea fi folosiţi de către orice producător de oţet sau produse pe bază de oţet, indiferent de calitatea acestora sau de condiţiile de preparare a produselor. Ca urmare a acestei hotărâri, consumatorii „necunoscători” vor putea fi foarte uşor induşi în eroare cu privire la originea şi standardele de calitate ale produselor care conţin în cadrul denumirii lor termenii „aceto balsamico”.

Indicaţia Geografică Protejată Aceto Balsamico di Modena beneficiază de protecţie din anul 2009, iar toate produsele sunt fabricate într-un areal din oraşul italian Modena, respectând nişte condiţii foarte stricte de producţie şi vânzare. Pentru a nu fi înşelaţi de produse false, este recomandat consumatorilor să urmărească întotdeuna logo-ul IGP care apare doar pe produsele recunoscute şi atestate oficial de către autorităţile europene.

(sursa foto: https://store.l-originale.com/)

Scrumbia de Dunăre, un nou produs românesc protejat la nivel european


Comisia Europeană a admis recent înregistrarea ca Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a unui nou produs românesc, sub denumirea Scrumbie de Dunăre Afumată. Obţinerea protecţiei unei indicaţii geografice presupune îndeplinirea unor condiţii stricte referitoare la aria geografică, originea materiei prime utilizate, procesul de producţie şi chiar a lucrătorilor care se implică în procesul de producţie, care trebuie să cunoască modul de preparare după repere transmise din generaţie în generaţie. Toate cerinţele referitoare la materia primă şi la etapele de preparare sunt trecute într-un caiet de sarcini, iar acestea trebuie îndeplinite cu stricteţe.O altă condiţie importantă care trebuie îndeplinită pentru dobândirea protecţiei unei IGP, este obligativitatea existenţei unei legături între produs şi aria geografică din care provine.

Astfel, conform insctrucţiunilor din caietul de sarcini, Scrumbia de Dunăre afumată se prelucrează sub formă întreagă, în greutate de minimum 250 de grame și maximum 400 de grame, cu dimensiuni între minimum 25 cm și maximum 30 cm, sărat și afumat la rece după o metodă din vechime, din aria geografică strict delimitată ce cuprinde Rezervația Biosferei Delta Dunării, de la Cotul Pisicii la vărsarea Dunării în Marea Neagră şi zona administrativă a comunei Frecăţei, ambele zone administrative fiind situate pe teritoriul judeţului Tulcea. Caracteristicile produsului Scrumbie de Dunăre afumată sunt legate de aria geografică în care se produce, prin metoda specifică zonei și prin reputație.

După ce peştele este capturat, curăţat şi sărat, urmează etapa de afumare la rece, care presupune patru paşi: zvântarea, afumarea, răcirea şi maturarea. Zvântarease execută în foișoare sau uscătorii în curenți de aer (pe timpul nopții, deoarece este mai rece) timp de circa 6-10 ore, până când pielea se usucă și obține un aspect lucios. Afumarease face cu rumeguș uscat din lemn de esență tare. După terminarea afumării, bețele cu pește afumat se scot din afumătoare și se așază pe stelaje pentru răcire. Maturareapeștelui se face prin păstrare în locuri răcoroase și în curenți de aer până se obține „elasticitatea”. Reușita acestor etape rezultă din arta de cunoaștere a caracteristicilor organoleptice ale scrumbiei de Dunăre pe faze de execuție, caracteristici care nu se determină în laborator, ci numai prin repere transmise din generație în generație.

Afumătorii din aria geografică delimitată, cu generații întregi de experiență la bază, au ochiul și mâna formate pentru obținerea constantă a unor produse de calitate. Exemplarele de scrumbie de Dunăre din afara arealului geografic nu mai pot fi folosite în procesul de obținere a produsului Scrumbie de Dunăre afumată, deoarece conținutul de grăsime scade din cauza efortului depus de pește după reproducere, cei mai mulți adulți murind epuizați, iar cei care rămân în viață îşi pierd calitățile organoleptice.

Pentru localnicii din Delta Dunării, principala și cea mai veche îndeletnicire este pescuitul: peștele reprezintă o sursă importantă de hrană, iar valorificarea lui aduce venituri care îi ajută să trăiască. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării. Notorietatea produsului Scrumbie de Dunăre afumată și dezvoltarea ulterioară a producției acestuia pot fi atribuite faptului că este un produs vechi, regional și cu recunoaștere în întreaga țară. Rețeta produsului Scrumbie de Dunăre afumată este determinată de priceperea localnicilor, transmisă din generație în generație, care este în strânsă legătură cu aria geografică delimitată.

Scrumbia de Dunăre devine astfel al cincilea produs românesc recunoscut şi protejat la nivel european după Novacul afumat din Țara Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu și Magiunul de prune de Topoloveni.

(sursa foto: Radio Romania)