Primul proces în domeniul drepturilor de autor îndreptat impotriva OpenAI si ChatGPT

(Mona Awad and Paul Tremblay. Sursa foto: Angela Sterling, Titan Books)

Mona Awad și Paul Tremblay susțin că operele lor, care sunt protejate prin drepturi de autor, au fost „folosite pentru a instrui” ChatGPT, deoarece chatbot-ul a generat „rezumate foarte precise” ale lucrărilor.

Doi autori americani au intentat un proces împotriva OpenAI, compania din spatele instrumentului de inteligență artificială ChatGPT, susținând că organizația a încălcat legea drepturilor de autor prin „antrenarea” modelului său pe romane fără permisiunea autorilor. Mona Awad, ale cărei cărți includ Bunny and 13 Ways of Looking at a Fat Girl, și Paul Tremblay, autorul cărții The Cabin at the End of the World, au depus plângerea în cadrul unei acțiuni colective la o instanță federală din San Francisco în urmă cu doua săptămâni.

ChatGPT permite utilizatorilor să pună întrebări și să tasteze comenzi într-un chatbot și să răspundă cu un text care seamănă cu modelele limbajului uman. Modelul care stă la baza ChatGPT este antrenat cu date care sunt disponibile public pe internet. Cu toate acestea, Awad și Tremblay cred că operele lor, care sunt protejate prin drepturi de autor, au fost ilegal „ingerate” și „folosite pentru a antrena” ChatGPT, deoarece chatbot-ul a generat „rezumate foarte precise” ale romanelor, potrivit plângerii. Exemple de rezumate sunt incluse în proces ca probe.

Acesta este primul proces împotriva ChatGPT care privește drepturile de autor, potrivit lui Andres Guadamuz, un specialist în dreptul proprietății intelectuale de la Universitatea din Sussex. Procesul va explora „granițele legalității” incerte ale acțiunilor din spațiul AI generativ, adaugă el.

(sursa foto: gearrice.com)

Cărțile sunt ideale pentru formarea modelelor lingvistice mari, deoarece tind să conțină „proză de înaltă calitate, bine editată și lungă”, au spus avocații autorilor, Joseph Saveri și Matthew Butterick, într-un e-mail către The Guardian. „Este standardul de aur pentru stocarea ideilor pentru specia noastră.”

Plângerea conținea că OpenAI profită „în mod nedrept” din „scrisuri și idei furate” și solicită daune bănești în numele tuturor autorilor din SUA ale căror lucrări ar fi fost folosite pentru a instrui ChatGPT. Deși autorii cu opere protejate prin drepturi de autor au „o mare protecție juridică”, au spus Saveri și Butterick, ei se confruntă cu companii „cum ar fi OpenAI, care se comportă ca și cum aceste legi nu li se aplică și lor”.

Cu toate acestea, poate fi dificil de demonstrat că autorii au suferit pierderi financiare în special din cauza instruirii ChatGPT pe materiale protejate prin drepturi de autor, chiar dacă acesta din urmă s-a dovedit a fi adevărat. ChatGPT poate funcționa „exact la fel” dacă nu ar fi ingerat cărțile, a spus Guadamuz, deoarece este instruit pe o mulțime de informații de pe internet care include, de exemplu, utilizatorii de internet care discută despre cărți.

OpenAI a devenit „din ce în ce mai secret” cu privire la datele sale de antrenament, au spus avocații Saveri și Butterick. În lucrările publicate împreună cu iterațiile timpurii ale ChatGPT, OpenAI a oferit câteva indicii cu privire la dimensiunea „corpurilor de cărți bazate pe internet” pe care le-a folosit ca material de instruire, pe care le-a numit doar „Books2”. Avocații deduc că dimensiunea acestui set de date – estimată a conține 294.000 de titluri – cărțile putând fi extrase doar din biblioteci umbră, cum ar fi Library Genesis (LibGen) și Z-Library, prin care cărțile pot fi securizate în vrac prin sisteme torrent.

Acest caz „se va baza probabil, dacă instanțele consideră utilizarea materialului cu drepturi de autor în acest fel, pe o utilizare loială”, a spus Lilian Edwards, profesor de drept, inovare și societate la Universitatea Newcastle, „sau ca o simplă copiere neautorizată”. Edwards și Guadamuz subliniază ambii că un proces similar introdus în Marea Britanie nu ar fi decis în același mod, deoarece Marea Britanie nu are aceeași apărare față de asa-zisa „utilizare corectă/loială”.

Guvernul Marii Britanii a fost „dornic să promoveze o excepție de la drepturile de autor care să permită utilizarea gratuită a materialului cu drepturi de autor pentru extragerea de text și date, chiar și în scopuri comerciale”, a spus Edwards, dar reforma a fost „blocată” după ce autorii, editorii și industria muzicală au fost „îngroziți” de ce s-ar putea întâmpla ulterior.

De când ChatGPT a fost lansat în noiembrie 2022, industria editorială a discutat despre cum să protejeze autorii de potențialele daune ale tehnologiei AI. Luna trecută, Societatea autorilor (SoA) din USA a publicat o listă de „pași practici pentru membri” pentru a se „proteja” pe ei înșiși și munca lor. Cu câteva zile în urmă, directorul executiv al SoA, Nicola Solomon, a declarat pentru revista comercială The Bookseller că organizația  – SoA  – a fost „foarte încântată” să vadă autorii dând în judecată OpenAI, fiind „de multă vreme îngrijorat” de „copierea en-gros” a lucrărilor autorilor pentru a forma modele lingvistice mari. Richard Combes, șeful de drepturi și licențiere la Authors’ Licensing and Collecting Society (ALCS), a declarat că reglementarea actuală în jurul AI este „fragmentată, inconsecventă în diferite jurisdicții și se luptă să țină pasul cu evoluțiile tehnologice”. El a încurajat factorii de decizie să consulte principiile pe care ALCS le-a elaborat, care „protejează adevărata valoare pe care autoritatea umană o aduce vieților noastre și, în special, în cazul Regatului Unit, economia și identitatea noastră internațională”.

Saveri și Butterick cred că inteligența artificială va semăna în cele din urmă cu „ceea ce s-a întâmplat cu muzica digitală, televiziunea și filmele” și va respecta legea drepturilor de autor. „Se vor baza pe date licențiate, cu sursele dezvăluite.”

Avocații au mai remarcat că este „ironic” faptul că instrumentele << așa-numitei „inteligențe artificiale”>> se bazează pe date produse de oameni. „Sistemele lor depind în întregime de creativitatea umană. Dacă falimentează creatorii umani, vor falimenta în curând ei înșiși.”

OpenAI au fost contactați pentru a face comentarii, dar pâna în acest moment nu există vreun răspuns.

(sursa: gearrice.com)

Inregistrare marci, inregistrare marci OSIM, osim inregistrare marca, marca inregistrata, inregistrare marca OSIM, OSIM inregistrare marca, inregistrare marca europeana, inregistrare marca EUIPO, WIPO, EUIPO, OSIM, cum innregistrez o marca la OSIM, cum innregistrez o marca la EUIPO, cum innregistrez o marca la WIPO, marca europeana, marca internationala

 

 

 

 

 

 

 

 

Utilizarea unei mărci tridimensionale în comerț într-o formă diferită de cea în care a fost înregistrată poate fi considerată o utilizare reală a mărcii respective?

În 2018, Trebor Robert Bilkiewicz a depus o cerere de revocare la Oficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) a unei mărci tridimensionale, în temeiul articolului 58 din Regulamentul 2017/1001 privind marca europeană ce prevede decăderea din dreptul la marcă din cauza neutilizării acesteia.
Marca tridimensională contestată a fost înregistrată astfel:

şi a fost folosită pe piaţă împreună cu un ambalaj colorat pe care apar scrise cuvintele BIG BABY POP!, de asemenea înregistrate ca marcă, astfel:

Produsele vizate de marca în litigiu fac parte din clasa 30 şi se referă la produse de cofetărie, bomboane, dulciuri și șerbeturi.
În apărarea sa, solicitanta mărcii tridimensionale The Topps Company Inc. a prezentat dovezi pentru a stabili utilizarea reală a mărcii contestate, însă în anul 2020, divizia de anulare a admis cererea de revocare pentru toate produsele acoperite de marca contestată. The Topps Company a formulat recurs la Camera a doua de recurs a EUIPO, care a respins iniţial recursul, întrucât marca contopea elemente figurative și verbale suplimentare, formând astfel un alt semn. Ulterior, Tribunalul a concluzionat că elementele figurative și verbale care acoperă marca în litigiu, așa cum sunt utilizate, chiar dacă au facilitat determinarea originii comerciale a mărcii, nu au modificat caracterul distinctiv al acesteia.
Potrivit jurisprudenței, dobândirea caracterului distinctiv poate rezulta din utilizarea, ca parte a mărcii înregistrate, a unui element al acesteia și din utilizarea unei mărci separate în legătură cu marca înregistrată. În aceste cazuri, este suficient ca, în urma unei astfel de utilizări, categoria de persoane în cauză să perceapă efectiv produsele sau serviciile, desemnate exclusiv prin marca solicitată, ca provenind de la o anumită întreprindere. În plus, persoana care solicită înregistrarea trebuie să dovedească că numai această marcă, spre deosebire de orice altă marcă, identifică întreprinderea particulară de la care provin produsele.
În consecință, o marcă înregistrată care este utilizată numai ca parte a unei mărci compuse sau împreună cu o altă marcă trebuie să fie percepută în continuare ca un indicativ al originii produselor în cauză pentru ca această utilizare să fie acoperită de termenul „utilizare autentică” în sensul articolului 18 din Regulament.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat, de asemenea, că o marcă tridimensională ar putea fi utilizată împreună cu un element verbal, fără a pune neapărat sub semnul întrebării percepția consumatorului asupra formei produsului ca indicând originea comercială a acestuia. Faptul că marca BIG BABY POP! a facilitat determinarea originii comerciale a bomboanelor în cauză nu a fost de natură să modifice caracterul distinctiv al mărcii tridimensionale constând în forma sau aspectul acestor produse.
Deși este adevărat că, în cazul utilizării în comun a unei mărci tridimensionale cu o altă marcă, poate fi mai ușor de stabilit modificarea caracterului distinctiv al mărcii tridimensionale decât modificarea caracterului distinctiv al celeilalte mărci, trebuie să se rețină că, în sectorul relevant al cofetăriilor și al bomboanelor, combinarea unei forme tridimensionale cu elemente verbale sau figurative suplimentare este relativ comună. Întrucât marca în cauză avea un caracter distinctiv mediu (forma biberonului pentru dulciuri din zahăr și bomboane), s-a considerat că elementele figurative și verbale care acopereau marca în litigiu, așa cum sunt utilizate, chiar dacă ar fi putut facilita determinarea originii comerciale a produsului, nu au modificat caracterul distinctiv al mărcii contestate.
În ceea ce privește elementele figurative și verbale incluse în marca contestată, Tribunalul a reținut că marca BIG BABY POP!, deși ocupa într-adevăr o parte semnificativă a suprafeței produsului, aceasta făcea aluzie la forma biberonului.
Tribunalul a motivat că cerințele care se aplică verificării utilizării reale a unei mărci, în sensul articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001 privind marca europeană, sunt analoge cu cele referitoare la dobândirea caracterului distinctiv prin utilizare în scopul înregistrării. În plus, faptul că publicul relevant poate să fi recunoscut marca tridimensională contestată ca făcând trimitere la o altă marcă care desemna aceleași produse și care a fost utilizată împreună cu marca în litigiu nu înseamnă neapărat că această marcă nu a fost utilizată.

Ţinând cont de jurisprudența din ce în ce mai abundentă privind mărcile neconvenţionale, Tribunalul UE a constatat că utilizarea unei mărci europene tridimensionale cu elemente figurative și verbale suplimentare faţă de felul în care a fost înregistrată nu a modificat caracterul distinctiv al mărcii respective. Ca urmare, înregistrarea nu a putut fi revocată din cauza neutilizării. (sursa foto: https://euipo.europa.eu)

(articol documentat si redactat de jurist Alexandra BELCHIM – Consultant PI ProtectMARK)

5 modificări ale Regulamentului privind marca europeană, aplicabile de la 1 octombrie 2017 la EUIPO – Oficiul European

Începând cu data de 1 octombrie 2017 vor deveni aplicabile câteva modificări impuse de noul Regulament (UE) 2015/2424 privind marca europenă. Astfel, se vor aplica modificări precum: eliminarea obligaţiei de reprezentare grafică a semnului ce va constitui marca, introducerea mărcilor europene de certificare sau diverse schimbări procedurale în ceea ce priveşte invocarea priorităţii, dobândirea distinctivităţii ca urmare a folosirii mărcii, posibilitatea atribuirii mărcii către titular când aceasta a fost înregistrată de către un reprezentant fără autorizaţia sa, metodele de comunicare cu Oficiul european, caracterul opţional al traducerii documentelor într-una dintre cele 5 limbi oficiale etc.

  1. Eliminarea obligaţiei de reprezentare grafică

Începând cu 1 octombrie 2017, cerința privind reprezentarea grafică nu se mai aplică la depunerea cererii de înregistrare a mărcii. Aceasta înseamnă că, începând cu data respectivă, semnele vor putea fi reprezentate în orice formă corespunzătoare (JPEG, MP3, MP4, JPEG OBJ STL X3D) cu ajutorul tehnologiei general disponibile, cu condiția ca reprezentarea să fie clară, precisă, autonomă, ușor accesibilă, inteligibilă, durabilă și obiectivă. Astfel, vor putea fi înregistrate şi mărci netradiţionale, aşa cum sunt cele dinamice, tridimensionale, sonore sau chiar hologramele.

  1. Mărcile europene de certificare

În esență, o marcă UE de certificare vizează garantarea unor caracteristici specifice ale anumitor produse și servicii. Ea indică faptul că produsele și serviciile cuprinse de marcă sunt conforme cu un anumit standard prevăzut în regulamentul de utilizare și controlat de către titularul mărcii de certificare, indiferent de identitatea întreprinderii care produce sau furnizează efectiv produsele și serviciile respective și care utilizează efectiv marca de certificare.

Marca de certificare poate fi solicitată de către orice persoană fizică sau juridică, inclusiv autorităţi sau organisme de drept public şi dată spre utilizare către diverşi întreprinzători în baza unor contracte de licenţiere a mărcii şi a regulamentului de utilizare. O marcă de certificare costă 1 500 EUR dacă solicitarea se face prin depunerea unei cereri electronice.

  1. Invocarea priorităţii unei mărci

Cererile privind prioritatea trebuie depuse împreună cu cererea de înregistrare a mărcii UE (înainte, astfel de cereri puteau fi depuse ulterior depunerii cererii de înregistrare). Documentația în sprijinul cererii privind prioritatea trebuie depusă în termen de trei luni de la data depunerii cererii (înainte, în termen de trei luni de la primirea declarației privind prioritatea). În cazul în care documentația nu este într-o limbă a Oficiului, acesta solicită acum în mod opțional traducerea unei astfel de documentații.

  1. Dobândirea caracterului distinctiv ca urmare a folosirii mărcii înainte de înregistrare

Solicitanții vor avea posibilitatea de a invoca articolul 7 alineatul (3) referitor la dobândirea caracterului distinctiv al mărcii ca urmare a folosirii acesteia, printr-o cerere subsidiară sau alternativă, fie la începutul procesului de depunere a cererilor, fie ulterior. Avantajul unei cereri subsidiare sau alternative este că aceasta se concretizează numai dacă există o decizie finală negativă privind caracterul distinctiv inerent. Acest lucru va însemna că utilizatorii nu trebuie să suporte cheltuiala de a colecta și prezenta dovezi de utilizare, cu excepția situațiilor în care acest lucru este necesar.

  1. Atribuirea mărcii către titular

În cazul în care un agent sau un reprezentant înregistrează o marcă europeană fără autorizația titularului, titularul are de acum dreptul de a solicita transferarea mărcii în patrimoniul său (cu excepția cazului în care respectivul agent sau reprezentant justifică acțiunile sale). Anterior, nu exista un astfel de remediu pentru titular, singura cale fiind anularea acesteia.

Noile modificări aduse de Regulamentul privind marca europeană sunt binevenite, efectul pe care legiuitorii l-au urmărit fiind stimularea întreprinzătorilor de a înregistra mărci europene prin facilitarea procedurii şi diversificarea formelor pe care mărcile le pot îmbrăca, Oficiul acceptând de la 1 octombrie 2017 şi înregistrarea unor mărci tridimensionale, dinamice, sonore sau holograme.