Titularii marcilor notorii pot recupera cu ajutorul WIPO domeniile de internet achizitionate cu rea-credinta

LEGO KIDS

LEGO, compania producătoare de jucarii pentru copii, a castigat recent la Centrul de Mediere si Arbitraj al Oficiului International de Proprietate Intelectuala(WIPO) un litigiu impotriva unui cetatean australian, litigiu care a avut ca obiect numele de domeniu www.legoman.com.au.  Reprezentantii LEGO au sustinut ca numele de domeniu respectiv era similar cu marca “LEGO” şi au invocat decizii anterioare prin care s-a confirmat notorietatea si reputatia acestei marci. Compania a dovedit ca paratul a fost de rea-credinta şi ca a ales in mod intentionat un nume de domeniu bazat pe o marca inregistrata pentru a genera trafic si venituri prin intermediul site-ului web, inca din anul 2015. Plangerea a fost depusa la Oficiu pe data de 28 iunie impotriva lui Brock Flanagan in Queensland, Australia. Decizia a fost publicata de WIPO pe data de 31 august.

Produsele LEGO sunt vandute in peste 150 de tari din intreaga lume, iar compania detine mai mult de 5000 de nume de domenii care contin termenul “LEGO”, inclusiv lego.com.au.

Sursa: www.trademarksandbrandsonline.com

MARCA versus NUME COMERCIAL

Diferenta dintre numele comercial(denumirea firmei) si marca inregistrata a creat intotdeauna discutii in randul antreprenorilor dar si in cel al consumatorilor. Sunt multe cazuri in care atat consumatorii cat si intreprinzatorii nu cunosc exact diferentele dintre cele doua concepte, iar adesea acestia le identifica ca fiind unul si acelasi lucru.

In ceea ce priveste numele comercial, ori de cate ori cineva doreste sa infiinteze o societate comerciala, autoritatile statului, reprezentate de Oficiul National al Registrului Comertului, solicita un nume pentru inregistrare, urmand sa faca o rezervare pentru acel nume dupa ce ii verifica disponibilitatea, doar in judetul in care isi exercita competentele. In cazul unei similitudini cu o denumire existenta, reprezentantii Registrului recomanda solicitantului alegerea unui alt nume. Prin intermediul acestui nume se creeaza o evidenta cu privire la cine conduce afacerea, ce obiect de activitate are, unde isi are sediul, identificand comerciantul in relatiile sale cu clientii si partenerii de afaceri. Odata inregistrat numele comercial, oricine poate sa afle informatii legate de societatea respectiva. Inregistrarea numelui comercial nu reprezinta altceva decat acele formalitati legale care trebuie indeplinite de catre oricine doreste sa-si constituie o societate comerciala.

Spre deosebire de numele comercial, inregistrarea denumirii societatii ca marca nu este o formalitate obligatorie care sa conditioneze inceperea unei afaceri, insa prin intermediul marcii, titularul acesteia este asigurat ca nici un alt competitor nu va vinde produse sau servicii identice sau similare sub aceeasi denumire, fiind astfel unic pe piata. Inregistrarea marcii se face la nivel national, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, spre deosebire de numele comercial a carei disponibilitate este verificata doar la nivelul judetului in care va fi inregistrata firma.

Titularul de marca avand un drept exclusiv de exploatare a marcii poate porni o actiune in contrafacere impotriva titularului de nume comercial si poate sa-i ceara acestuia despagubiri si sa-i interzica sa foloseasca acel nume comercial. Ca urmare, titularul marcii va putea inregistra la Registrul Comertului numele comercial identic cu cel al marcii pe care o detine.

In concluzie, inregistrarea numelui comercial ca marca ii poate feri pe detinatorii acestuia de multe surprize neplacute.

EUIPO si OCDE au publicat pe data de 18 Aprilie 2016 ultimul raport referitor la comerțul global cu produse contrafăcute și piratate

Importurile de bunuri contrafăcute și piratate sunt în valoare de aproape o jumătate de trilion de dolari pe an, sau în jur de 2,5% din importurile mondiale. Brandurile din SUA, Italia și Franța sunt cele mai afectate(vezi grafic), iar toate aceste venituri din produsele contafacute merg catre crima organizată, așa cum arata noul Raport al OCDEOrganizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economica și EUIPOOficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală in lucrarea publicată recent: “Trade in Counterfeit and Pirated Goods. Mapping the Economic Impact”.

Valoarea mărfurilor contrafăcute importate la nivel mondial, atingea cifra de 461 de miliarde de dolari în 2013, în comparație cu totalul importurilor în comerțul mondial de 17,9 trilioane de dolari. Până la 5% din mărfurile importate în Uniunea Europeană sunt falsuri. Cele mai multe produse contrafăcute provin din țările în curs de dezvoltare, China fiind producătorul de top, iar Turcia, Singapore, Thailanda și India urmând in clasament(vezi grafic).

Raportul analizează aproape o jumătate de milion de puncte vamale din intreaga lume intre anii 2011 și 2013 pentru a estima cât mai riguros rezultatele și a vedea amploarea comerțului cu produse contrafăcute. În ultima analiză realizată a fost folosit  un volum mult mai mare de date fata de studiul OCDE 2008, care a estimat că mărfurile contrafăcute au reprezentat până la 1,9% din importurile la nivel mondial, studiul din 2008 folosind date și metodologie mult mai limitate.

„Rezultatele acestui nou raport contrazic imaginea că falsificatorii lovesc doar în companiile mari și în producătorii de bunuri de lux. Aceștia profită de încrederea noastră în mărcile comerciale și brandurile renumite subminând economiile și punând viața consumatorilor în pericol”, a declarat secretarul general adjunct al OCDE – Doug Frantz, la lansarea Raportului impreuna cu Directorul Executiv al EUIPO – António Campinos, in cadrul Săptămânii de Integritate organizată de OCDE.

Produsele false se regăsesc peste tot, de la genți și parfumuri până la piese de mașini, medicamente și produse chimice. Încălțămintea este elementul cel mai copiat, mărcile comerciale fiind încălcate chiar și in cazul căpșunilor și a bananelor.

Contrafacerea are un impact direct asupra consumatorilor punandu-le viața în pericol: piesele auto contrafacute care nu îndeplinesc standardele de siguranta si calitate si care se pot defecta in timpul functionarii, produsele farmaceutice piratate care îi pot imbolnavi pe oameni mai degraba decat sa ii trateze, jucăriile care lovesc copiii, anumite alimente contrafacute pentru copiii care de fapt nu furnizează hrană si instrumentele medicale contrafacute care oferă informații false.

Raportul acoperă toate mărfurile contrafăcute fizice, care încalcă mărci comerciale, designul sau brevetele precum și produsele piratate care încalcă drepturile de autor. Raportul nu acoperă pirateria on-line, care este un canal de scurgere continuu din economia formală.

sursa: http://www.oecd.org

Screen Shot 2016-05-03 at 14.51.07 Screen Shot 2016-05-03 at 14.50.51

ProtectMARK pe harta WIPO care marcheaza evenimentele din intreaga lume dedicate Zilei Internationale a Proprietatii Intelectuale

Screen Shot 2016-04-25 at 11.22.55

In fiecare an, pe data de 26 Aprilie sarbatorim Ziua Mondiala a Proprietatii Intelectuale pentru a invata mai multe despre rolul pe care drepturile de proprietate intelectuală (brevete, mărci comerciale, desene sau modele industriale, drepturi de autor) il joacă în încurajarea inovației și creativității.
In perioada 23 – 30 Aprilie, ProtectMARK isi propune sa sprijine intitiativele persoanelor din industriile creative prin acordarea de consultanta gratuita in ceea ce priveste protejarea drepturilor de proprietate intelectuala. Va asteptam!

http://www.wipo.int/ip-outreach/en/ipday/2016/map.html

O problemă în alb şi negru

Oficiul de Armonizare a Pieţei Interne precum şi mai multe Oficii naţionale de Proprietate Intelectuală din Uniunea Europeană, inclusiv Oficiul de proprietate Intelectuală din Marea Britanie sau Oficiul de Mărci şi Invenţii din Germania, au căzut de acord asupra unei practici comune în ceea ce priveşte mărcile în alb şi negru sau în tonuri de gri.

Mai multe detalii...