Cum poate fi protejat un „EMOJI”

Emoji reprezintă o modalitate tot mai des întâlnită şi amuzantă pe care oamenii o folosesc pentru a se exprima în mediul online. În ciuda acestui fapt, emoji pot ridica probleme juridice complexe, în special în domeniul proprietăţii intelectuale. Icoanele emoji pot fi protejate sub diverse moduri: prin drepturi de autor, ca mărci, desene industriale şi chiar prin brevete de invenţie.

În ceea ce priveşte protejarea emoji-urilor prin intermediul drepturilor de autor, acestea se restrâng strict asupra imaginii grafice, cu condiţia ca aceasta să fie originală. Impunerea condiţiei originalităţii pentru acordarea drepturilor de autor ca protecţie a icoanelor emoji a creat probleme, întrucât o mare parte dintre emoji nu au suficientă expresivitate pentru a constitui o creaţie de autor. Faptul că drepturile de autor pot proteja emoji a motivat platformele de socializare să creeze fiecare versiunea proprie pentru a nu încălca drepturile altor deţinători, în prezent existând sute de variante de emoji.

Atunci când emoji nu îndeplinec condiţiile necesare pentru protecţia drepturilor de autor, o soluţie o reprezintă înregistrarea ca marcă. Şi în această situaţie există o serie de cerinţe ce trebuie respectate, cea mai importantă fiind aceea ca prin imaginea reprezentată de emoji să se identifice produsele şi serviciile comercializate de titularul mărcii. Acest lucru presupune ca atunci când un consumator vede imaginea unui emoji înregistrat ca marcă, acesta să se gândească automat la un anumit produs/serviciu, aparţinând unui anumit producător. Din cauza similarităţii care există între emoji, gradul de confuzie sau asociere a mărcilor este ridicat, iar consumatorii pot fi foarte uşor induşi în eroare, în special în mediul online unde au loc frecvent încălcări ale dreptului la marcă.

Icoanele emoji pot beneficia şi de protecţie ca desen sau model industrial ori ca brevet atunci când reprezintă un element de design ornamental nefuncţional sau cand se folosesc într-un proces tehnologic.

Deoarece icoanele emoji sunt eligible de a fi protejate prin drepturile de proprietate intelectuală, se aşteaptă o creştere a cererilor de înregistrare, odată cu creşterea popularităţii acestora. Obținerea drepturilor de proprietate intelectuală asupra icoanelor de tip emoji implică o atenţie sporită a autorităţilor competente, pentru a evita riscul de confuzie a acestora precum şi eventualele procese care pot apărea pentru apărarea drepturilor.

(Sursa foto: tsclex.com)

1.000.000 brevete înregistrate în ultimii 3 ani și două luni

Oficiul pentru Brevete și Mărci al SUA (USPTO) se află în sărbătoare, reuşind să înregistreze săptămâna aceasta brevetul cu numărul zece milioane. Brevetul a fost acordat societăţii de tehnologie şi inovare Raytheon pentru un sistem de detectare cu laser, autorul invenţiei fiind un inginer din cadrul companiei. Primul brevet american a fost acordat pe 31 iulie 1790 de către președintele în exerciţiu la acel moment, George Washington. Acesta a fost eliberat lui Samuel Hopkins pentru un proces de fabricare a potasiului, un ingredient utilizat în îngrășăminte. Acest număr de zece milioane de brevete înregistrate arată cât de repede a progresat ştiinţa în ultimul secol, ţinând cont de faptul că de la primul brevet înregistrat până la cel cu numărul 1 milion au trecut 120 de ani, iar de la brevetul cu numărul 9 milioane până la cel cu numărul zece milioane au trecut doar 3 ani şi 2 luni.

MESSI, marcă europeană înregistrată după un proces de 7 ani

 În anul 2011, fotbalistul Lionel Andrés Messi Cuccittini a solicitat Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) înregistrarea unei mărci combinate alcătuită dintr-un element grafic şi numele “Messi”, pentru îmbrăcăminte sport, încălţăminte şi echipamente. Împotriva mărcii “Messi” a depus opoziţie titularul unei mărci anterioare cu denumirea “Massi”, înregistrată pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte. EUIPO a admis opoziţia, însă fotbalistul a formulat apel împotriva deciziei. EUIPO şi-a păstrat decizia iniţială şi a respins apelul, considerând că există un risc de confuzie între mărci, acestea fiind similare vizual şi fonetic. Nemulțumit de decizia EUIPO, sportivul a introdus apel la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care a anulat, în final, decizia EUIPO. În primul rând, Curtea a afirmat că mărcile sunt similare din punct de vedere vizual şi fonetic, însă consideră că EUIPO a greșit în ceea ce priveşte comparația conceptuală a semnelor. Curtea constată că este este greșit să se considere că reputația de care beneficiază dl. Messi se referă numai la o parte a publicului care este interesat de fotbal și sport în general, Messi fiind, de fapt, o figură publică foarte cunoscută. Curtea mai subliniază că trebuie să se țină seama de faptul că bunurile acoperite de mărcile în cauză și pentru care ar putea exista un risc de confuzie, sunt, în special, echipament sportiv și îmbrăcăminte, chiar dacă acestea nu se limitează la domeniul fotbalului. Cu toate acestea, pare puțin probabil ca un consumator mediu al acestor bunuri să nu asocieze direct termenul „Messi” cu numele celebrului jucător de fotbal. Curtea de Jusitţie a Uniunii Europene a concluzionat că diferenţele de ordin conceptual sunt de natură să contracareze asemănările vizuale și fonetice identificate, iar EUIPO va trebui să admită la înregistrare marca „Messi”.

(sursa foto: bloomberg.com)

Nestlé şi Starbucks au incheiat cel mai mare contract de licențiere la nivel global, în valoare de 7,15 miliarde de dolari

Compania elveţiană Nestlé, cea mai mare producătoare de băuturi şi produse alimentare din lume va plăti către Starbucks Corp 7,15 miliarde de dolari în schimbul dreptului exclusiv de a vinde cafea şi ceaiuri sub marca Starbucks. Acest acord de licenţă se referă la cafeaua şi ceaiul ambalate şi are ca efect stoparea vânzării acestor produse de către alţi comercianţi, cu excepţia Nestlé. Contractul se mai referă şi la capsulele de cafea Starbucks produse pentru aparatele Nespresso şi Dolce Gusto aparţinând Nestlé, care ar trebuie să ajute compania eleveţiană să reducă vânzările alternative ale altor furnizori.

În plus față de valoarea acestei tranzactii, Starbucks va primi redevențe anuale din vânzările de produse urmărind în același timp și creșterea preţului per acțiune după o răscumpărare masivă de acțiuni, care este in derulare, de la 15 miliarde de dolari la 20 de miliarde de dolari până în 2020.

Alianţa celor două companii nu va produce efecte doar pe plan financiar, ci şi în ceea ce priveşte drepturile de proprietate intelectuală, licenţa fiind acordată la nivel global, ceea ce implică o analiză profundă a jurisdicţiilor în care marca Starbucks beneficiază de protecţie şi întinderea drepturilor în ceea ce priveşte măsurile pe care Nestlé le poate întreprinde pentru protejarea brandului Starbucks.

”Această alianţă pe piaţa globală a cafelei va aduce Starbucks în casele a milioane de oameni în jurul lumii, prin intermediul prezenţei şi reputaţiei Nestle”, a declarat directorul general al Starbucks, Kevin Johnson.

 

 

Statistica privitoare la numărul de brevete, mărci și desene/modele înregistrate la nivel mondial în anul 2016

Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală (OMPI) a finalizat statistica privitoare la numărul de brevete, mărci si desene înregistrate la nivel mondial în anul 2016, iar datele arată că activitatea de înregistrare a crescut. Pentru brevete şi mărci, anul 2016 a reprezentat cel de-al şaptelea an consecutiv în care cererile de înregistrare au fost în creştere. Aplicaţiile pentru desene şi modele industriale s-au bucurat, de asemenea, de creşteri doi ani la rând.
În topul continentelor, Asia se află pe primul loc în ceea ce priveşte numărul total al aplicaţiilor depuse spre înregistrare. Acest lucru se datorează Chinei, care a se află pe primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul de aplicaţii de brevete, mărci şi desene/modele industriale. China a depus în anul 2016 un număr enorm de cereri, echivalentul a 43% din totalul cererilor de brevete mondiale. Statele Unite se află pe locul al doilea cu 19,4% şi Japonia pe trei cu 10%. Clasamentul societăţilor fruntaşe în domeniul brevetelor este ocupat pe primele poziţii de către ZTE, Huawei Technologies, ambele din China, şi Qualcom din Statele Unite.
În ceea ce priveşte mărcile, tot China se află pe primul loc la nivel mondial, cu 38% din totalul cererilor. La o distanţă uriaşă, cu 5,6%, se află Statele Unite, iar pe locul al treilea este Japonia cu doar 4,6% din totalul cererilor la nivel global. În ceea ce priveşte numărul de mărci internţionale înregistrate prin intermediul OMPI, primul loc este ocupat de Statele Unite ale Americii cu 7.730 de cereri depuse. Totuşi, compania franceză LÓreal se afla pe primul loc, cu 150 de cereri, urmată compania farmaceutică din Marea Britanie Glaxo Group cu 141 de cereri de marcă. Topul este continuat de producătorul auto german BMW cu 117 cereri, lanţul de magazine Lidl cu 112 cereri şi compania farma Novartis cu 94 de aplicaţii.
În legătură cu numărul de desene şi modele, tot China este ceea care deţine locul întâi, cu un procent de peste 50% din totalul cererilor la nivel mondial. Diferenţa dintre primul şi cel de-al doilea loc al clasamentului este uriaşă, de peste 40 de procente. Astfel, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) este clasat pe locul doi, cu 8,4%, iar pe locul trei se află Korea de Sud cu 5,6 procente din totalul cererilor. Domeniile de activitate pentru care s-au depus cele mai multe cereri de înregistrare a desenelor/modelelor sunt industria textilă, domeniul construcţiilor şi cel al publicităţii.
După cum se poate observa, domeniul proprietăţii intelectuale este unul dinamic şi în continuă creştere. Acest lucru are efecte pozitive la nivel mondial, dezvoltarea industriilor conducând implicit la creşterea şi dezvoltarea economiei globale. (sursa foto: wipo.com)