Decizia Curții de Justiţie a Uniunii Europene lasă un gust amar producătorilor italieni de Aceto Balsamico di Modena

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât recent că protecţia Indicaţiei Geografice Protejate (IGP) Aceto Balsamico di Modena (oţet balsamic din Modena) nu se poate extinde şi asupra termenilor „aceto” şi „balsamico”, întrucât aceştia nu sunt termeni geografici.

Hotărârea CJUE vine ca urmare a sesizării acesteia de către instanţele germane, în faţa cărora se desfăşura un proces legat de folosirea termenului „balsamico” de către o companie germană  producătoare de oţet, după ce aceasta a fost atenţionată de către producătorii autorizaţi de Aceto Balsamico di Modena să nu mai folosească termenul „balsamico” pentru produsele sale, întrucât induce consumatorii în eroare cu privire la originea produselor.

Procesul a fost intentat de către compania germană Balema – prima fabrică de oţet din Germania, şi avea ca obiect obţinerea de la instanţele germane a unei hotărâri prin care să i se recunoască dreptul de a utiliza termenul „balsamico’’ pentru produse din oţet. Curtea Federală de Justiție din Germania a considerat că această chestiune este peste competenţa sa şi, prin urmare, a solicitat CJUE să stabilească dacă protecția numelui Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena se extinde şi la utilizarea termenilor non-geografici ai acestui nume, adică „aceto”, „balsamico” și „aceto balsamico”.

În hotărârea pronunţată, CJUE a declarat că protejarea numelui Aceto Balsamico di Modena nu se extinde la utilizarea termenilor individuali care nu sunt geografici, subliniind însă că numele Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena are o reputaţie internaţională incontestabilă. În schimb, termenii non-geografici din conţinutul acestei denumiri, „aceto” și „balsamico”, şi în special termenul „aceto”, sunt cuvinte uzuale, folosite în mod obişnuit pentru a face referire la oţet sau produse pe bază de oţet cu aromă dulce-acrişoară. De asemenea, CJUE a statuat că termenii „aceto” și „balsamico” apar în Denumirile de Origine Protejate (DOP) „Aceto balsamico tradizionale di Modena” și „Aceto balsamico tradizionale di Reggio Emilia”, fără ca utilizarea lor să încalce protecția conferită Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena.

Această hotărâre reprezintă o lovitură pentru producătorii de Aceto Balsamico di Modena, dar şi pentru consumatori totodată, deoarece termenii „aceto”, „balsamico” sau chiar „aceto balsamico” vor putea fi folosiţi de către orice producător de oţet sau produse pe bază de oţet, indiferent de calitatea acestora sau de condiţiile de preparare a produselor. Ca urmare a acestei hotărâri, consumatorii „necunoscători” vor putea fi foarte uşor induşi în eroare cu privire la originea şi standardele de calitate ale produselor care conţin în cadrul denumirii lor termenii „aceto balsamico”.

Indicaţia Geografică Protejată Aceto Balsamico di Modena beneficiază de protecţie din anul 2009, iar toate produsele sunt fabricate într-un areal din oraşul italian Modena, respectând nişte condiţii foarte stricte de producţie şi vânzare. Pentru a nu fi înşelaţi de produse false, este recomandat consumatorilor să urmărească întotdeuna logo-ul IGP care apare doar pe produsele recunoscute şi atestate oficial de către autorităţile europene.

(sursa foto: https://store.l-originale.com/)

„Liverpool” rămâne doar un nume geografic

FC Liverpool – echipa de fotbal legendară și câştigătoare a Champions League în anul 2018, a depus o cerere de înregistrare a mărcii „Liverpool”, însă aceasta a fost respinsă de Oficiul Național de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie.

Motivul pentru care Oficiul a respins cererea de înregistrare a acestei mărci este reprezentat de faptul că denumirea „Liverpool” este atribuită numelui orașului, având astfel însemnătate geografică.

În cererea înaintată de reprezentanții FC Liverpool este menționat faptul că au întocmit această cerere cu bună credință și în vederea protejării produselor și serviciilor în strânsă legătură cu activitatea sportivă, spre exemplu, echipamente, fulare, postere etc., intenția fiind de a stopa comercializarea de produse și servicii de către persoane care nu sunt autorizate.

Primarul Joe Anderson declară că prețuiește relația cu FC Liverpool, astfel va conlucra cu aceștia în vederea diminuării și chiar eliminării bunurilor contrafăcute, însă de asemenea își dorește să protejeze denumirea orașului, dar în același timp și comercianții locali care ar putea fi afectați în urma admiterii acestei cereri.

Harrison Lee – avocatul clubului de fotbal declară că se așteptau la o astfel de decizie din partea Oficiul Național de Proprietate Intelectuală, întrucât acordarea monopolului de a utiliza numele „Liverpool” către clubul de fotbal, ar putea afecta negativ posibilitatea altor persoane de a indica sursa bunurilor ori a serviciilor pe care le prestează.

În acest caz, înregistrarea unui nume geografic ca marcă reprezintă o provocare și, chiar dacă cererea a fost înregistrată cu bună credință, acest lucru nu a influențat decizia de respingere a Oficiului Național de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie, care, conform legislaţiei, nu putea acorda un drept exclusiv de exploatare pentru numele oraşului Liverpool unui singur titular.

(sursa foto: theguradian.co.uk)

Steve RONSEN sau Lady GAGA ?

Cântăreţul şi compozitorul Steve Ronsen a anunţat că o va da în judecată pe cântăreaţa americană Lady Gaga, acuzând-o că piesa “Shallow”, pentru care artista a primit Globul de Aur şi premiul Oscar pentru cea mai bună melodie originală, este copiată parţial dintr-o melodie compusă de către acesta. Este vorba despre piesa intitulată “Almost”, pe care cântăreţul a făcut-o publică pe SoundCloud în anul 2012(click pentru a asculta piesa).

Lady Gaga neagă orice acuzaţie şi este pregătită să combată acuzaţiile care i se aduc, împreună cu cei trei compozitori cu care a colaborat la compunerea piesei. Avocatul artistei susţine că Steve Ronsen încearcă doar să valorifice succesul piesei “Shallow” şi să o defăimeze pe Lady Gaga. Muzicologii angajaţi de către Lady Gaga susţin că nu există nicio asemănare între melodii şi că progresia de acorduri a ambelor piese există de mult timp, chiar de dinaintea creării melodiei “Almost” de către Ronsen.

Cu toate acestea, Steve Ronsen susţine că deţine o serie de probe de la muzicologi care atestă că piesele sunt similare şi au aceeaşi evoluţie muzicală, fiind încurajat de alte situaţii similare în care vedetele au fost acuzate de plagiat şi au fost nevoite să plătească sume mari de bani drept despăgubiri. Un exemplu, ar fi Kate Perry, acuzată de plagiat în cazul piesei Dark Horse, copiată după o piesă rap denumită “Joyful Noise”, sau piesa “Bllured Lines” cântată de către Pharell Williams şi Robin Thicke, copiată după melodia “Got to give it up” a lui Marvin Gaye.

(sursa foto: digitalmusicnews.com)

Brandurile de cafea Vittoria și Lavazza în dispută pentru cuvântul „ORO”

Pe rolul Curţii Federale din Australia este în desfăşurare procesul dintre compania italiană producătoare de cafea Lavazza şi concurenta sa australiană, Vittoria, cu privire la cuvântul italian “oro”.

Cantarella Bross Pty Ltd, compania australiană care produce cafeaua Vittoria, susţine că cei de la Lavazza folosesc cuvântul “oro”, fără acordul lor. Cantarella a înregistrat ca marcă pe teritoriul Australiei termenul “oro” pentru a proteja produse din cafea, obţinând protecţia din anul 2000. Compania australiană doreşte să stopeze comercializarea cafelei Lavazza Oro pe continentul său şi acuză societatea italiană că foloseşte fără drept termenul “oro” pe cinci pachete de cafea Lavazza, încă din anul 2016.

Reprezentanţii Cantarella susţin, că în urma utilizării de către Lavazza a termenului “oro”, compania australiană a suferit pierderi mari în vânzări, afectându-i chiar şi reputaţia. Reprezentanţii Lavazza nu au dat curs cererilor de încetare a folosirii termenului “oro”, trimise de către avocaţii australieni, susţinând că în cadrul comerţului, termenul “oro” (aur) este în mod evident frecvent utilizat ca descriptiv și nu poate exista un monopol asupra acestuia.

Dacă instanţa australiană va reţine cererea companiei Cantarella, atunci Lavazza va fi nevoită să înceteze folosirea denumirii “oro” în Australia şi să nu mai comercializeze cafeaua Lavazza Oro.

(sursa foto: WTR)

Neymar și înregistrarea numelui său ca marcă

sursa foto: Reuters

Jucătorul brazilian de fotbal, Neymar, a obţinut recent victoria în cadrul unui proces desfăşurat la Curtea Generală a Uniunii Europene. Judecătorii au decis în favoarea sa, după ce omul de afaceri Carlos Moreira a depus spre înregistrare marca „Neymar” pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Mai mult decât atât, ulterior înregistrării mărcii, acesta a început să pretindă şi drepturi de autor asupra numelui fotbalistului. Acest lucru l-a deranjat pe brazilian, iar acesta a acţionat în consecinţă, solicitând  anularea înregistrării mărcii. Într-un final, Oficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală i-a dat dreptate fotbalistului şi a anulat marca. Cu toate acestea, hotărârea EUIPO a fost atacată, iar procesul s-a mutat la Curtea Generală.

Instanţa a hotărât că omul de afaceri portughez Carlos Moreira a acționat cu rea-credință atunci când a încercat să înregistreze ca marcă numele fotbalistului, în anul 2012, confirmând astfel decizia Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) de anulare a înregistrării. Judecătorii au respins argumentele formulate de către Carlos Moreira, care a susţinut că la acea vreme nu avea prea multe cunoștințe despre fotbal și că pur și simplu îi plăcea sunetul cuvântului Neymar. Moreira a mai susținut că, atunci când a depus spre înregistrare numele, nu știa că Neymar – care fusese numit fotbalistul anului 2011 în America de Sud – era în plină ascensiune. Aceste mărturii au fost dezminţite de către instanţă, care a dovedit faptul că afaceristul avea suficiente cunoştinţe despre fotbal, deoarece acesta depusese spre înregistrare, în aceeaşi zi,  şi numele altui fotbalist faimos, Iker Casillas.

Fiindcă omul de afaceri Carlos Moreira nu a pus în discuție niciun argument convingător de a respinge hotărârea EUIPO, alta decât dorința de „liberă circulație” a renumelui fotbalistului, Curtea Generală a dat câştig de cauză fotbalistului brazilian, încheind totodată şi procesul cu privire la  numele său.

Islanda învinge Iceland

Divizia de Anulare din cadrul Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) a decis să anuleze marca înregistrată de către Iceland Foods Limited, deţinătoarea lanţului britanic de supermaketuri Iceland, ca urmare a demersurilor efectuate de către autorităţile statului islandez. Compania britanică a înregistrat marca verbală „Iceland” pentru o varietate de bunuri și servicii, inclusiv pentru produse alimentare, electrice și servicii de vânzare cu amănuntul. Ministerul islandez al Afacerilor Externe a contestat această înregistrare pe motiv că denumirea „Iceland” trimite consumatorul cu gândul la originea geografică a produselor/serviciilor și, prin urmare, nu poate fi înregistrată.

În temeiul Regulamentului privind mărcile Uniunii Europene, o marcă nu poate fi înregistrată dacă este „de natură să inducă în eroare publicul, de exemplu în ceea ce privește natura, calitatea sau originea geografică a mărfurilor sau serviciilor”. Autorităţile islandeze au susținut că marca „Iceland” se încadrează în această restricție, deoarece consumatorul mediu ar putea înțelege că mărfurile vândute sub această marcă indică faptul că produsele/serviciile au fost produse și/sau fabricate în Islanda. În plus, înregistrarea cuvântului „Iceland” ar împiedica companiile islandeze să folosească cuvântul „Iceland” pentru a-și marca originea geografică.

În apărare, reprezentanţii lanțul de supermarketuri au susținut că un consumator mediu nu se așteptă ca produsele și serviciile înregistrate să provină din Islanda, deoarece teritoriul nu era cunoscut pentru acele produse sau servicii. În plus, britanicii au încercat să susțină că folosirea mărcii verbale „Iceland”, încă de la înființarea supermarketului în anii 1970, a însemnat dobândirea distinctivității mărcii. Pentru a susține această afirmație, au fost depuse dovezi că marca a avut o reputație larg răspândită în întreaga UE. 

Deși Divizia de Anulare a EUIPO a fost de acord cu faptul că dovezile transmise de către Ministerul islandez au exagerat asupra importanței exporturilor de astfel de produse în Spațiul Economic European, a constatat că este rezonabil să se presupună că un consumator mediu ar crede că bunurile relevante provin din Islanda sau că ar putea proveni din Islanda în viitor. O astfel de ipoteză a fost considerată suficientă pentru a exclude înregistrarea mărcii „Iceland” în baza faptului că aceasta descrie originea geografică. Mai mult, la aprecierea probelor, Divizia de Anulare a constatat că, deși a existat o utilizare și o reputație suficientă în Marea Britanie, supermarketul nu a demonstrat că marca a dobândit caracter distinctiv în alte părți ale UE, precum Malta, Suedia, Danemarca Olanda sau Finlanda.

Acest caz evidențiază provocările evidente asociate cu înregistrarea unui nume geografic ca marcă şi dificultățile în a demonstra cu succes caracterul distinctiv dobândit al unei mărci în UE. 

sursa foto: independent.co.uk

Desenele, modelele industriale și sportul

Oriunde există tehnologii care utilizează materiale noi, desenele, modelele industriale şi estetica îşi fac apariţia inevitabil. Influența desenelor şi modelelor industriale în lumea sportului este de mare amploare. În cadrul pieței sportive extrem de competitive, desenele şi modelele contribuie la identitatea distinctivă a competițiilor sportive, a echipelor și a echipamentelor sportive.

Designul face ca un produs și un eveniment sportiv să fie mai atrăgătoare, jucând un rol esenţial în ceea ce priveşte valoarea comercială a produselor. Întreprinderile pot proteja investițiile pe care le fac în noile modele de produse prin obţinerea de drepturi asupra desenelor şi modelelor acestora.

Un astfel de exemplu vine din partea companiei Puma, care şi-a protejat un model de pantof care îşi leagă singur şireturile. Mai întâi, pantoful îşi adaptează forma după mărimea piciorului persoanei care îl poartă, după care, un motoraş începe să strângă şireturile, etanşeitatea putând fi reglată prin intermediul unei aplicaţii instalate pe un dispozitiv inteligent. Noul model, Puma Fit Intelligence, poate fi încărcat fără fir, având o autonomie de aproximativ 5 zile, însă nu include alte funcţii de numărare a paşilor sau a caloriilor arse. Pantofii sunt adresaţi în special atleţilor, însă reprezentanţii Puma oferă posibiliatea de testare a acestora de către oricine, prin simpla înregistrare pe site.

PUMA a fost prima companie care a construit un pantof sport cu bandă de prindere Velcro ™ în 1968, prima care a introdus un computer în pantof în 1986 și prima care a introdus un pantof adaptabil conectat wireless numit (AutoDisc) în 2016.

Impactul mărcilor asupra sportului

Organizarea unui eveniment sportiv poate fi o activitate costisitoare. De aceea, folosirea strategică a mărcilor poate genera fluxuri semnificative de venituri pentru a acoperi costurile de organizare a acestor evenimente. O marcă este un semn capabil să distingă bunurile sau serviciile unei entități de cele ale unei alte entități. Mărcile sunt instrumente puternice și indispensabile de marketing. În lumea sportului, utilizarea lor strategică deschide oportunități comerciale semnificative pentru a genera venituri.

Fanii sportului sunt unul dintre factorii care pot influenţa modul în care o echipă îşi poate face cunoscut brandul. Astfel, clubul de fotbal Manchester United, din Marea Britanie, a reuşit ca prin intermediul renumelui echipei şi loialităţii fanilor să sporească veniturile și rentabilitatea clubului, încheind contracte de sponsorizare importante și aducând noi oportunități media. Din 2015 până în 2017, clubul s-a bucurat de o rată de creștere anuală de 4,6% în ceea ce priveşte veniturile sale de sponsorizare. Contractele de sponsorizare sportivă susţin, de fapt, un brand și pot fi extrem de profitabile. În consecinţă, o multitudine de companii din diverse sectoare de activitate se îndreaptă spre sport pentru a crește gradul de conștientizare a produselor sau serviciilor lor în rândul consumatorilor.

Un alt mod prin care organizaţiile sportive îşi utilizează profitabil dreptul asupra mărcilor este licenţierea acestora. Încheierea unor contracte de licenţă permite unor terțe părți să folosească logo-ul înregistrat ca marcă pe mărfuri, inclusiv îmbrăcăminte, accesorii, încălțăminte și multe altele. De exemplu, Manchester United a încheiat un contract de licenţă de 10 ani (valabil până în anul 2025)cu gigantul sportiv Adidas în ceea ce privește sponsorizarea tehnică. Aceste alianţe stategice de marketing care există acum între organizațiile sportive și cele mai importante companii de îmbrăcăminte precum Adidas, Nike, Puma sau Under Armor dovedesc că faptul că echipele sportive devin rapid branduri internaţionale în funcţie de care consumatorii îşi adaptează chiar şi stilul de viaţă.

(sursa foto: www.manutd.com)

Brevetele şi sportul


Tehnologia a avut întotdeauna un rol de jucat în peisajul sportiv, însă apariția tehnologiilor digitale a alimentat dezvoltarea tehnologică mai mult ca oricând. Tehnologiile inovatoare – protejate prin brevete – au adus sportul la un alt nivel. Aceste tehnologii au  transformat experiența sportivă din tabăra de antrenament sau stadionul sportiv şi au deschis calea pentru noi sporturi, cum ar fi, spre exemplu, cursele cu drone.

Echipamentul sportiv inteligent încorporat cu senzori și alte tehnologii sofisticate de informare și comunicare sunt acum larg răspândite. Aceste tehnologii inteligente permit sportivilor (de elită sau amatorilor) și instructorilor săi să urmărească și să evalueze performanța lor și să identifice zonele de îmbunătățire. În timp ce sportivii de elită sunt primii care încearcă și utilizează aceste tehnologii, pe măsură ce ajung pe piață, toată lumea poate beneficia de ele pentru monitorizarea exercițiilor zilnice, nivelurile de hidratare și multe altele.

Materialele compozite puternice şi durabile, cum ar fi cele folosite în încălțămintea sportivă și alte accesorii de protecție fac sportul mai sigur și reduc riscul de rănire. În vederea reducerii accidentelor cicliştilor şi atleţilor, o companie franceză a dezvoltat o pereche de pantofi inteligenţi care încorporează  în talpă o componentă electronică şi un software care permit identificarea riscurilor de vătămare şi soluţii de îmbunătăţire a performanţei sportivilor. Astfel, compania franceză Epsilon a lansat brandul de încălţăminte Zhor-Tech şi a devenit lider mondial în producţia de încălțăminte inteligentă, cu misiunea de a crea viitorul încălțămintei, prin introducerea a 5 tehnologii în procesul de fabricare. 

Pantofii Zhor-Tech pot detecta anomaliile posturii bicicliştilor, iar aceştia îsi pot ajusta poziţia ghidonului astfel încât să nu le fie pusă în pericol sănatatea. Pe lângă acestea, Zhor-Tech analizează şi tehnica de pedalare (unghiul de pedalare, echilibrul de pedalare și eficiența împingerii și tragerii), pentru a optimiza performanța cicliştilor şi detectează nivelul de oboseală, venind cu sfaturi privind consolidarea musculară sau tehnica de pedalat. Mai mult decât atât, componenta software aflată în talpa pantofului transmite cicliştilor, prin intermediul unei aplicaţii dedicate, toate datele privind cadenţa, viteza, distanţa acoperită sau caloriile arse.

Toate aceste tehnologii au adus sportul la un nou nivel, care le acordă posibilitatea sportivilor de a stabili noi recorduri de timp şi de a creşte competitivitatea în sport.

Proprietatea intelectuală și sportul

Anul acesta, Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale se îndreaptă spre lumea sportului și analizează modul în care drepturile de proprietate intelectuală – brevete, mărci, design-uri, drepturi de autor și drepturi conexe sau chiar protecția soiurilor de plante – sprijină ecosistemul sportiv global într-un peisaj unic care reunește mai mulți „jucători” cu interese suprapuse. 

În categoria largă a persoanelor din lumea sportului cu interese în domeniul proprietăţii intelectuale sunt incluşi: organizatorii de evenimente sportive, federaţiile sportive, sportivii, producătorii de echipamente sportive, radiodifuzorii, sponsorii şi fanii. Fiecare dintre aceştia stau la baza tuturor relațiilor comerciale care fac ca evenimentele sportive să se întâmple şi să se dezvolte la nivel global.

Scopul principal al drepturilor de proprietate intelectuală este de a încuraja mai multă inovație și creativitate, asigurându-se că inventatorii și creatorii obțin o recompensă echitabilă pentru munca lor și își pot câștiga existența. Proprietatea intelectuală protejează diferite tipuri de drepturi, precum, invențiile (prin intermediul brevetelor), mărcile, desenele sau modelele și lucrările creative, cum ar fi programele sportive și alte produse creative legate de sport, (drepturi de autor și drepturi conexe). Majoritatea drepturilor de proprietate intelectuală sunt protejate o perioadă limitată de timp și sunt acordate numai atunci când sunt îndeplinite anumite condiții. Astfel, mărcile şi desenele industriale sunt protejate pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de reînnoire,  invenţiile sunt protejate pentru 20 ani, iar drepturile de autor sunt protejate pe toată durata vieţii autorului, plus 70 de ani de la moartea acestuia. 

Drepturile de proprietate intelectuală permit posesorilor să împiedice alte persoane să copieze sau să utilizeze dreptul fără permisiunea lor. Aceasta înseamnă că titularii de drepturi pot să perceapă un preț pentru utilizarea drepturilor. Perspectiva unei recompense economice încurajează oamenii și întreprinderile să investească în dezvoltarea de inovații, creații și produse de marcă de care poate beneficia oricine. Astfel, mai multe inovații și creativitatea în sport înseamnă accesul la un flux continuu de noi modalități de sporire a performanțelor atletice și de a ne bucura de sport – echipament mai bun, mai multe oportunități de afaceri, mai multe locuri de muncă și o experiență fabuloasă a fanilor.

Începând de astăzi, ProtectMark va publica o serie de articole de specialitate în care va prezenta fiecare drept de proprietate intelectuală şi impactul pe care acestea îl au asupra activităţilor sportive şi asupra tuturor celor implicaţi în lumea sportului.