Mai repede, mai înalt, mai puternic!

26 aprilie 2019 – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PROPRIETĂȚII INTELECTUALE

Dorința de a testa abilitățile noastre, entuziasmul competiției și uimirea pe care o avem în privirea oamenilor obișnuiți care realizează fapte extraordinare ne-au alimentat fascinația de sport de mii de ani.

Campania Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale din 2019 – Reach for Gold– privește cu atenție în lumea sportului. Ea explorează modul în care inovația, creativitatea și drepturile de proprietate intelectuală care le încurajează și le protejează susțin dezvoltarea sportului și bucuria acestuia în întreaga lume.

Valorile universale pe care le implică sportul – excelența, respectul și jocul fair-play – își propun un mesaj la nivel global. Astăzi, datorită progreselor înregistrate în domeniul tehnologiilor de radiodifuziune și comunicații, oricine, oriunde, poate urma acțiunea sportivă în permanență, urmărind performanțele sportivilor și echipelor preferate, fără a părăsi casa.

Sportul a devenit o industrie globală în valoare de mai multe miliarde de dolari – una care generează investiții în facilități (de la stadioane sportive la rețele de radiodifuziune), angajează milioane de oameni din întreaga lume și distrează din ce in ce mai multe persoane.

Relațiile de afaceri bazate pe drepturile de proprietate intelectualăcontribuie la asigurarea valorii economice a sportului. Aceasta, la rândul său, stimulează creșterea industriei, permițând organizațiilor sportive să finanțeze evenimentele pe care le savurăm și oferind mijloacele de promovare a dezvoltării sportive la nivel local.

Ne uităm la modul în care companiile de sport utilizează breveteși modelepentru a promova dezvoltarea de noi tehnologii sportive, materiale, instruire și echipament pentru a îmbunătăți performanțele atletice și pentru a atrage fanii din întreaga lume.

Aflăm cum mărcile comercialeși brandingulmaximizează veniturile comerciale din contracte de sponsorizare, merchandising și licențiere. Aceste venituri compensează costul organizării evenimentelor de clasă mondială, cum ar fi Jocurile Olimpice și Cupa Mondială, și se asigură că valoarea și integritatea acestor evenimente spectaculoase sunt protejate.

Ne uităm la modul în care personalitățile sportive pot genera câștiguri din contractele de sponsorizare cu proprietarii de mărciși prin utilizarea propriilor mărci ca sportivi.

Explorăm modul în care drepturile de difuzare susțin relația dintre sport și televiziune și alte mijloace de comunicare care aduc fanii mai aproape de acțiunile sportive.

Vom urmări o parte din progresele tehnologice în materie de robotică și inteligență artificială care schimbă jocul și care determină schimbarea în toate domeniile sportive.

Campania din acest an este o ocazie de a sărbători eroii noștri sportivi și toți oamenii din întreaga lume care inovează în spatele scenei pentru a spori performanțele sportive și atractivitatea lor globală.

ProtectMARK se va alătura la celebrarea puterii sportului de a ne angaja și de a inspira, de a ne inova și de a ne uni pe toți în depașirea limitelor realizărilor umane.

În acest an vom prezenta eroii sportivi și inovațiile sportive și vom împărtăși opinii cu privire la viitorul sportului.

Până pe 26 aprilie, când sărbatorim Ziua Internațională a Proprietății Intelectuale, vom aduce in atenția celor care ne urmaresc aspecte privind inovația in sport și in legatură directă cu sportul.

JAGUAR LAND ROVER câştigă disputa împotriva imitaţiilor chinezeşti ale modelului Range Rover Evoque

Producătorul britanic de maşini Jaguar Land Rover a câștigat un proces important împotriva unei companii chineze care vindea o versiune copiată a modelului Range Rover Evoque. Săptămâna trecută, Jaguar Land Rover a anunțat victoria în procesul de imitaţie frauduloasă şi concurenţă neloială din China, fiind primul caz de susținere a unei companii străine în faţa industriei automobilelor din China.

Instanța din Beijing a hotărât că Jiangling Motor Corporation (JMC) a copiat direct cinci caracteristici unice ale modelului Evoque atunci când a construit Landwind X7, ceea ce a condus la un risc de confuzie larg răspândit în rândul consumatorilor. Chinezii au preluat de la modelul Evoque forma caroseriei, grila radiatorului şi a farurilor, maşina fiind vândută la un sfert din preţul modelului original. Instanța a mai decis că fabricarea și comercializarea modelului Landwind trebuie să se oprească imediat, iar companiei Jaguar Land Rover să îi fie plătite daune interese pentru prejudiciile suferite.

Jaguar Land Rover a intenţionat să ia măsuri împotriva rivalului chinez încă din anul 2014, după ce mașina Landwind a fost dezvăluită publicului la cea de-a 12-a ediție a Expoziției Internaționale de Automobile din China, care a avut loc la Guangzhou, însă a fost descurajată de sistemul slab de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală din China. Cu toate acestea, în 2016, producătorul de automobile din Marea Britanie a dat în judecată compania chineză JMC, şi după aproape 3 ani, instanţa chineză i-a dat un verdict favorabil, întărind astfel încrederea şi corectitudinea sistemului judiciar chinez în ceea ce priveşte domeniul proprietăţii intelectuale.

Reprezentanţii Jaguar Land Rover sunt mulţumiţi de victorie, iar acesta este un semn că şi în China începe să se pună în aplicare legea în mod corespunzător, atât pentru protecţia consumatorilor, cât şi a investitorilor, astfel încât să nu mai existe risc de confuzie sau publicitate înșelătoare.

sursa foto: ft.com

De ce folosirea cuvântului „Glen” în denumirea unui whisky german este înșelătoare

Asociaţia Scotch Whisky a obţinut victoria într-un proces ce a durat şase ani, reuşind să oprească vânzarea de către o distilerie germană a unui whisky fabricat în Germania, denumit Glen Buchenbach. Asociaţia, care promovează interesele industriei de whisky din Scoția, a susținut că utilizarea cuvântului „Glen” încalcă articolul 16 lit. a) şi c) din Regulamentului nr. 110/2008, care protejează Indicaţiile Geografice (IG). Potrivit Asociației, denumirea „Glen” este utilizată pe scară largă în Scoția ca o alternativă a cuvântului „vale” și, prin urmare, evocă în rândul publicului relevant o asociere cu Scoţia și Scotch whisky (whisky scoţian), în ciuda altor informații referitoare la locul de origine trecute pe sticlă. Acest argument a fost dezbătut de către judecătorii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), după ce aceştia au fost sesizaţi printr-o întrebare preliminară de către instanţa naţională germană care judeca procesul. Instanţa germană a solicitat CJUE să clarifice dacă termenii „utilizare comercială indirectă” și „evocare” impun ca indicația geografică înregistrată să fie identică sau similară din punct de vedere fonetic și/sau vizual cu un alt produs sau dacă este suficientă o asociere cu aria geografică. De asemenea, s-a solicitat instanţei europene să clarifice dacă termenul “Glen” este fals sau înşelător pentru consumatori. CJUE a ajuns la concluzia că utilizarea comercială a unei indicații geografice necesită utilizarea reală a indicației într-o formă identică sau o formă care este foarte asemănătoare din punct de vedere fonetic și/sau vizual. În ceea ce privește termenul „evocare”, CJUE a spus că imaginea direct declanșată de către produs trebuie să fie cea a produsului protejat de indicaţia geografică protejată. În acest caz, atunci când consumatorii citesc cuvântul „Glen”, ar trebui ca prima imagine pe care şi-o amintesc să fie cea a whisky-ului scoţian.

În baza celor stabilite de CJUE, instanţa germană a constatat că nu a avut loc o încălcare a articolului 16 litera (a), deoarece „Glen Buchenbach” nu utilizează în mod real indicația înregistrată „Scotch Whiskey”. Cu toate acestea, instanța a constatat că utilizarea „Glen” pe un whisky care nu este scoţian constituie o indicație înșelătoare, care poate prezenta o impresie falsă cu privire la originea produsului în temeiul articolului 16 litera (c).

Marca BIG MAC a fost anulată de către Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Divizia de anulare din cadrul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a hotărât recent anularea mărcii BIG MAC deţinută de către McDonald’s, pe motivul neutilizării acesteia. Cererea de anulare a venit din partea unui lanţ de restaurante de tip fast-food din Irlanda, Supermac, care a solicitat ca McDonald’s să facă dovada utilizării mărcii BIG MAC pe o perioadă neîntreruptă de 5 ani. Marca BIG MAC era înregistrată de către McDonald’s pentru produse din carne, sandwich-uri şi servicii de restaurant, aceasta fiind utilizată în mai multe state membre UE, atât pe ambalajele produselor, cât şi în diverse reclame publicitare. Compania reclamantă Supermac a constatat că dovezile prezentate de McDonald’s ar dovedi o utilizare reală a mărcii pentru sandwich-uri, dar nu și în raport de celelalte produse și servicii pentru care a fost obținută înregistrarea. În apărarea sa, McDonald’s a răspuns că marca a fost folosită în state precum Germania, Franţa sau Marea Britanie, iar acest lucru face dovada utilizării reale a mărcii BIG MAC în Uniune, iar, în plus, utilizarea mărcii „BIG MAC” în ceea ce privește sandwich-urile ar însemna, de asemenea, utilizarea mărcii în raport cu ingredientele sale.

În ceea ce privește procedurile de revocare pe motiv de neutilizare, sarcina probei revine titularului mărcii și nu solicitantului. Reprezentanţii McDonald’s au prezentat ca dovezi de folosire 3 declaraţii detaliate ale cifrelor de vânzări, broşuri, extrase de pe diverse site-uri McDonalds şi informaţiile de pe site-ul Wikipedia despre produsul BIG MAC. Divizia de anulare a considerat că aceste dovezi nu sunt suficiente pentru a dovedi o utilizare reală în perioada relevantă (11/4/2012 – 10/4/2017). Deși toate dovezile prezentate trebuie să fie apreciate în ansamblul lor și implică un grad de interdependență între factorii relevanți (timp, loc, extindere și natură a utilizării), în acest caz titularul mărcii nu a furnizat dovezi care să dovedească o utilizare reală în acea perioadă de timp. În ceea ce priveşte proba cu informaţii de pe site-ul Wikipedia, Divizia de anulare nu a fost impresionată de aceasta, menționând că oricine poate modifica intrările în Wikipedia. Ca atare, ar fi fost necesar ca această dovadă să fie susținută de alte dovezi concrete. Divizia de anulare a constatat că evaluarea globală a tuturor probelor nu a permis să se concluzioneze, fără a se recurge la probabilități și prezumții, că marca a fost utilizată în mod real în perioada relevantă pentru produsele sau serviciile relevante.

Rezultatul acestui proces ar putea să pară surprinzător, având în vedere și notorietatea mărcii BIG MAC. Cu toate acestea, este util să reamintim că în cazul unei proceduri în anulare, chiar şi a unei mărci binecunoscute, calitatea probelor care trebuie furnizate pentru a dovedi utilizarea reală a mărcii, este cea mai importantă.

(sursa foto: S3Studio)

Scrumbia de Dunăre, un nou produs românesc protejat la nivel european


Comisia Europeană a admis recent înregistrarea ca Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a unui nou produs românesc, sub denumirea Scrumbie de Dunăre Afumată. Obţinerea protecţiei unei indicaţii geografice presupune îndeplinirea unor condiţii stricte referitoare la aria geografică, originea materiei prime utilizate, procesul de producţie şi chiar a lucrătorilor care se implică în procesul de producţie, care trebuie să cunoască modul de preparare după repere transmise din generaţie în generaţie. Toate cerinţele referitoare la materia primă şi la etapele de preparare sunt trecute într-un caiet de sarcini, iar acestea trebuie îndeplinite cu stricteţe.O altă condiţie importantă care trebuie îndeplinită pentru dobândirea protecţiei unei IGP, este obligativitatea existenţei unei legături între produs şi aria geografică din care provine.

Astfel, conform insctrucţiunilor din caietul de sarcini, Scrumbia de Dunăre afumată se prelucrează sub formă întreagă, în greutate de minimum 250 de grame și maximum 400 de grame, cu dimensiuni între minimum 25 cm și maximum 30 cm, sărat și afumat la rece după o metodă din vechime, din aria geografică strict delimitată ce cuprinde Rezervația Biosferei Delta Dunării, de la Cotul Pisicii la vărsarea Dunării în Marea Neagră şi zona administrativă a comunei Frecăţei, ambele zone administrative fiind situate pe teritoriul judeţului Tulcea. Caracteristicile produsului Scrumbie de Dunăre afumată sunt legate de aria geografică în care se produce, prin metoda specifică zonei și prin reputație.

După ce peştele este capturat, curăţat şi sărat, urmează etapa de afumare la rece, care presupune patru paşi: zvântarea, afumarea, răcirea şi maturarea. Zvântarease execută în foișoare sau uscătorii în curenți de aer (pe timpul nopții, deoarece este mai rece) timp de circa 6-10 ore, până când pielea se usucă și obține un aspect lucios. Afumarease face cu rumeguș uscat din lemn de esență tare. După terminarea afumării, bețele cu pește afumat se scot din afumătoare și se așază pe stelaje pentru răcire. Maturareapeștelui se face prin păstrare în locuri răcoroase și în curenți de aer până se obține „elasticitatea”. Reușita acestor etape rezultă din arta de cunoaștere a caracteristicilor organoleptice ale scrumbiei de Dunăre pe faze de execuție, caracteristici care nu se determină în laborator, ci numai prin repere transmise din generație în generație.

Afumătorii din aria geografică delimitată, cu generații întregi de experiență la bază, au ochiul și mâna formate pentru obținerea constantă a unor produse de calitate. Exemplarele de scrumbie de Dunăre din afara arealului geografic nu mai pot fi folosite în procesul de obținere a produsului Scrumbie de Dunăre afumată, deoarece conținutul de grăsime scade din cauza efortului depus de pește după reproducere, cei mai mulți adulți murind epuizați, iar cei care rămân în viață îşi pierd calitățile organoleptice.

Pentru localnicii din Delta Dunării, principala și cea mai veche îndeletnicire este pescuitul: peștele reprezintă o sursă importantă de hrană, iar valorificarea lui aduce venituri care îi ajută să trăiască. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării. Notorietatea produsului Scrumbie de Dunăre afumată și dezvoltarea ulterioară a producției acestuia pot fi atribuite faptului că este un produs vechi, regional și cu recunoaștere în întreaga țară. Rețeta produsului Scrumbie de Dunăre afumată este determinată de priceperea localnicilor, transmisă din generație în generație, care este în strânsă legătură cu aria geografică delimitată.

Scrumbia de Dunăre devine astfel al cincilea produs românesc recunoscut şi protejat la nivel european după Novacul afumat din Țara Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu și Magiunul de prune de Topoloveni.

(sursa foto: Radio Romania)