Steve RONSEN sau Lady GAGA ?

Cântăreţul şi compozitorul Steve Ronsen a anunţat că o va da în judecată pe cântăreaţa americană Lady Gaga, acuzând-o că piesa “Shallow”, pentru care artista a primit Globul de Aur şi premiul Oscar pentru cea mai bună melodie originală, este copiată parţial dintr-o melodie compusă de către acesta. Este vorba despre piesa intitulată “Almost”, pe care cântăreţul a făcut-o publică pe SoundCloud în anul 2012(click pentru a asculta piesa).

Lady Gaga neagă orice acuzaţie şi este pregătită să combată acuzaţiile care i se aduc, împreună cu cei trei compozitori cu care a colaborat la compunerea piesei. Avocatul artistei susţine că Steve Ronsen încearcă doar să valorifice succesul piesei “Shallow” şi să o defăimeze pe Lady Gaga. Muzicologii angajaţi de către Lady Gaga susţin că nu există nicio asemănare între melodii şi că progresia de acorduri a ambelor piese există de mult timp, chiar de dinaintea creării melodiei “Almost” de către Ronsen.

Cu toate acestea, Steve Ronsen susţine că deţine o serie de probe de la muzicologi care atestă că piesele sunt similare şi au aceeaşi evoluţie muzicală, fiind încurajat de alte situaţii similare în care vedetele au fost acuzate de plagiat şi au fost nevoite să plătească sume mari de bani drept despăgubiri. Un exemplu, ar fi Kate Perry, acuzată de plagiat în cazul piesei Dark Horse, copiată după o piesă rap denumită “Joyful Noise”, sau piesa “Bllured Lines” cântată de către Pharell Williams şi Robin Thicke, copiată după melodia “Got to give it up” a lui Marvin Gaye.

(sursa foto: digitalmusicnews.com)

Brandurile de cafea Vittoria și Lavazza în dispută pentru cuvântul „ORO”

Pe rolul Curţii Federale din Australia este în desfăşurare procesul dintre compania italiană producătoare de cafea Lavazza şi concurenta sa australiană, Vittoria, cu privire la cuvântul italian “oro”.

Cantarella Bross Pty Ltd, compania australiană care produce cafeaua Vittoria, susţine că cei de la Lavazza folosesc cuvântul “oro”, fără acordul lor. Cantarella a înregistrat ca marcă pe teritoriul Australiei termenul “oro” pentru a proteja produse din cafea, obţinând protecţia din anul 2000. Compania australiană doreşte să stopeze comercializarea cafelei Lavazza Oro pe continentul său şi acuză societatea italiană că foloseşte fără drept termenul “oro” pe cinci pachete de cafea Lavazza, încă din anul 2016.

Reprezentanţii Cantarella susţin, că în urma utilizării de către Lavazza a termenului “oro”, compania australiană a suferit pierderi mari în vânzări, afectându-i chiar şi reputaţia. Reprezentanţii Lavazza nu au dat curs cererilor de încetare a folosirii termenului “oro”, trimise de către avocaţii australieni, susţinând că în cadrul comerţului, termenul “oro” (aur) este în mod evident frecvent utilizat ca descriptiv și nu poate exista un monopol asupra acestuia.

Dacă instanţa australiană va reţine cererea companiei Cantarella, atunci Lavazza va fi nevoită să înceteze folosirea denumirii “oro” în Australia şi să nu mai comercializeze cafeaua Lavazza Oro.

(sursa foto: WTR)

Neymar și înregistrarea numelui său ca marcă

sursa foto: Reuters

Jucătorul brazilian de fotbal, Neymar, a obţinut recent victoria în cadrul unui proces desfăşurat la Curtea Generală a Uniunii Europene. Judecătorii au decis în favoarea sa, după ce omul de afaceri Carlos Moreira a depus spre înregistrare marca „Neymar” pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Mai mult decât atât, ulterior înregistrării mărcii, acesta a început să pretindă şi drepturi de autor asupra numelui fotbalistului. Acest lucru l-a deranjat pe brazilian, iar acesta a acţionat în consecinţă, solicitând  anularea înregistrării mărcii. Într-un final, Oficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală i-a dat dreptate fotbalistului şi a anulat marca. Cu toate acestea, hotărârea EUIPO a fost atacată, iar procesul s-a mutat la Curtea Generală.

Instanţa a hotărât că omul de afaceri portughez Carlos Moreira a acționat cu rea-credință atunci când a încercat să înregistreze ca marcă numele fotbalistului, în anul 2012, confirmând astfel decizia Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) de anulare a înregistrării. Judecătorii au respins argumentele formulate de către Carlos Moreira, care a susţinut că la acea vreme nu avea prea multe cunoștințe despre fotbal și că pur și simplu îi plăcea sunetul cuvântului Neymar. Moreira a mai susținut că, atunci când a depus spre înregistrare numele, nu știa că Neymar – care fusese numit fotbalistul anului 2011 în America de Sud – era în plină ascensiune. Aceste mărturii au fost dezminţite de către instanţă, care a dovedit faptul că afaceristul avea suficiente cunoştinţe despre fotbal, deoarece acesta depusese spre înregistrare, în aceeaşi zi,  şi numele altui fotbalist faimos, Iker Casillas.

Fiindcă omul de afaceri Carlos Moreira nu a pus în discuție niciun argument convingător de a respinge hotărârea EUIPO, alta decât dorința de „liberă circulație” a renumelui fotbalistului, Curtea Generală a dat câştig de cauză fotbalistului brazilian, încheind totodată şi procesul cu privire la  numele său.

Islanda învinge Iceland

Divizia de Anulare din cadrul Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) a decis să anuleze marca înregistrată de către Iceland Foods Limited, deţinătoarea lanţului britanic de supermaketuri Iceland, ca urmare a demersurilor efectuate de către autorităţile statului islandez. Compania britanică a înregistrat marca verbală „Iceland” pentru o varietate de bunuri și servicii, inclusiv pentru produse alimentare, electrice și servicii de vânzare cu amănuntul. Ministerul islandez al Afacerilor Externe a contestat această înregistrare pe motiv că denumirea „Iceland” trimite consumatorul cu gândul la originea geografică a produselor/serviciilor și, prin urmare, nu poate fi înregistrată.

În temeiul Regulamentului privind mărcile Uniunii Europene, o marcă nu poate fi înregistrată dacă este „de natură să inducă în eroare publicul, de exemplu în ceea ce privește natura, calitatea sau originea geografică a mărfurilor sau serviciilor”. Autorităţile islandeze au susținut că marca „Iceland” se încadrează în această restricție, deoarece consumatorul mediu ar putea înțelege că mărfurile vândute sub această marcă indică faptul că produsele/serviciile au fost produse și/sau fabricate în Islanda. În plus, înregistrarea cuvântului „Iceland” ar împiedica companiile islandeze să folosească cuvântul „Iceland” pentru a-și marca originea geografică.

În apărare, reprezentanţii lanțul de supermarketuri au susținut că un consumator mediu nu se așteptă ca produsele și serviciile înregistrate să provină din Islanda, deoarece teritoriul nu era cunoscut pentru acele produse sau servicii. În plus, britanicii au încercat să susțină că folosirea mărcii verbale „Iceland”, încă de la înființarea supermarketului în anii 1970, a însemnat dobândirea distinctivității mărcii. Pentru a susține această afirmație, au fost depuse dovezi că marca a avut o reputație larg răspândită în întreaga UE. 

Deși Divizia de Anulare a EUIPO a fost de acord cu faptul că dovezile transmise de către Ministerul islandez au exagerat asupra importanței exporturilor de astfel de produse în Spațiul Economic European, a constatat că este rezonabil să se presupună că un consumator mediu ar crede că bunurile relevante provin din Islanda sau că ar putea proveni din Islanda în viitor. O astfel de ipoteză a fost considerată suficientă pentru a exclude înregistrarea mărcii „Iceland” în baza faptului că aceasta descrie originea geografică. Mai mult, la aprecierea probelor, Divizia de Anulare a constatat că, deși a existat o utilizare și o reputație suficientă în Marea Britanie, supermarketul nu a demonstrat că marca a dobândit caracter distinctiv în alte părți ale UE, precum Malta, Suedia, Danemarca Olanda sau Finlanda.

Acest caz evidențiază provocările evidente asociate cu înregistrarea unui nume geografic ca marcă şi dificultățile în a demonstra cu succes caracterul distinctiv dobândit al unei mărci în UE. 

sursa foto: independent.co.uk

Desenele, modelele industriale și sportul

Oriunde există tehnologii care utilizează materiale noi, desenele, modelele industriale şi estetica îşi fac apariţia inevitabil. Influența desenelor şi modelelor industriale în lumea sportului este de mare amploare. În cadrul pieței sportive extrem de competitive, desenele şi modelele contribuie la identitatea distinctivă a competițiilor sportive, a echipelor și a echipamentelor sportive.

Designul face ca un produs și un eveniment sportiv să fie mai atrăgătoare, jucând un rol esenţial în ceea ce priveşte valoarea comercială a produselor. Întreprinderile pot proteja investițiile pe care le fac în noile modele de produse prin obţinerea de drepturi asupra desenelor şi modelelor acestora.

Un astfel de exemplu vine din partea companiei Puma, care şi-a protejat un model de pantof care îşi leagă singur şireturile. Mai întâi, pantoful îşi adaptează forma după mărimea piciorului persoanei care îl poartă, după care, un motoraş începe să strângă şireturile, etanşeitatea putând fi reglată prin intermediul unei aplicaţii instalate pe un dispozitiv inteligent. Noul model, Puma Fit Intelligence, poate fi încărcat fără fir, având o autonomie de aproximativ 5 zile, însă nu include alte funcţii de numărare a paşilor sau a caloriilor arse. Pantofii sunt adresaţi în special atleţilor, însă reprezentanţii Puma oferă posibiliatea de testare a acestora de către oricine, prin simpla înregistrare pe site.

PUMA a fost prima companie care a construit un pantof sport cu bandă de prindere Velcro ™ în 1968, prima care a introdus un computer în pantof în 1986 și prima care a introdus un pantof adaptabil conectat wireless numit (AutoDisc) în 2016.