26 aprilie 2022 – Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale „Tinerii și Proprietatea Intelectuala: inovarea pentru un viitor mai bun”

În fiecare an, pe 26 aprilie, sărbătorim Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale pentru a afla despre rolul pe care drepturile de proprietate intelectuală (PI) îl joacă în încurajarea inovației și a creativității. World Intellectual Property 2022 recunoaște potențialul uriaș al tinerilor de a găsi soluții noi și mai bune care să sprijine tranziția către un viitor durabil. De pe tot globul, tinerii fac față provocărilor de inovare, folosindu-și energia și ingeniozitatea, curiozitatea și creativitatea pentru a îndrepta un curs către un viitor mai bun. Mințile inovatoare, energice și creative ajută la impulsionarea schimbărilor de care avem nevoie pentru a trece la un viitor mai durabil.

În acest an, tema Zilei Mondiale a Proprietății Intelectuale este „Tinerii și Proprietatea Intelectuala: inovarea pentru un viitor mai bun” și celebrează inovația și creativitatea tinerilor.

Tinerii de astăzi sunt o sursă incredibilă și în mare măsură neexploatată de ingeniozitate și creativitate. Perspectivele, energia, curiozitatea și atitudinea lor „noi facem”, ca să nu mai vorbim de dorința lor pentru un viitor mai bun, remodelează deja abordările și deschid acțiunile pentru inovare și schimbare.

Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale sărbătorită împreună cu WIPO(World Intellectual Property Organisation) în 2022 este o oportunitate pentru tineri de a afla cum drepturile de proprietate intelectuală le pot sprijini obiectivele, pot ajuta la transformarea ideilor lor în realitate, să genereze venituri, să creeze locuri de muncă și să aibă un impact pozitiv asupra lumii din jurul lor. Cu drepturile de proprietate intelectuală, tinerii au acces la unele dintre instrumentele cheie de care au nevoie pentru a-și realiza ambițiile.

Pe parcursul campaniei WIPO, tinerii vor putea înțelege mai bine modul în care instrumentele sistemului de proprietate intelectuală – mărci comerciale, drepturi de proiectare, drepturi de autor, brevete, drepturi de soiuri de plante, indicații geografice, secrete comerciale și multe altele – își pot sprijini ambițiile de a construi un viitor mai bun.

De asemenea, WIPO privește cu mai multă atenție rolul său în sprijinirea eforturilor naționale și regionale de a crea un mediu juridic și politic pentru ca tinerii inventatori, creatori și antreprenori să prospere.

Tinerii sunt inovatorii, creatorii și antreprenorii de mâine. Prin creativitatea și ingeniozitatea lor, tinerii din toate regiunile conduc la schimbare și creează căi către un viitor mai bun. Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale 2022 sărbătorește această generație interesantă de factori de schimbare.

Generația Z și Millennials: creatorii zilei de mâine

Tinerii de astăzi sunt o sursă incredibilă și în mare măsură neexploatată de creativitate și ingeniozitate. Există aproximativ 1,8 miliarde de tineri (în vârstă de 24 de ani) în lume astăzi. Nouăzeci la sută dintre ei trăiesc în țări în curs de dezvoltare. Proporția tinerilor (sub 35 de ani) va crește în următorii ani. În toate regiunile, tinerii sunt agenți naturali ai schimbării, creând căi către un viitor mai bun.

Millennials și Generația Z sunt factori de schimbare; sunt pragmatici și nu se tem să vorbească și să provoace status quo-ul. Tinerii de astăzi sunt nativi digitali. Ei au crescut într-o lume conectată cu telefoane mobile și internet, unde liniile dintre lumea fizică și digitală sunt estompate. Acest lucru a modelat o generație care este, fără îndoială, cea mai antreprenorială, inovatoare și creativă de până acum.

Factorii de decizie ar trebui să fie mai receptivi la nevoile și preocupările tinerilor inventatori, creatori și antreprenori și să dezvolte politici și programe care să hrănească și să sprijine eforturile lor de a inova pentru un viitor mai bun.

In acest an WIPO organizează un concurs pentru tineri, in care participanții sunt rugați să trimită un videoclip de 90 de secunde care arată modul în care soluțiile inovatoare, susținute de drepturi de proprietate intelectuală, abordează o anumită provocare care preocupă tinerii, de exemplu, schimbările climatice, sănătatea globală, viața durabilă, responsabilizarea tinerilor și dezvoltarea comunității. Mai multe detalii in acest link.

Drepturile de autor în educație: principalele norme, excepții și instituțiile care vă pot răspunde la întrebări în România

Vă prezentăm mai jos un studiu recent al EUIPO referitor la cele mai frecvente întrebări privind drepturile de autor care ajută atât profesorii cât și studenții din România să găsească informații despre utilizarea conținutului protejat în contextul educației și formării, în special online.
De asemenea, studiul informează profesorii și studenții cu privire la oportunitățile pe care protecția drepturilor de autor le poate avea pentru ei ca potențiali creatori de lucrări în contextul educației.
Această inițiativă are scopul de a ajuta consumatorii din Romania să învețe mai multe despre ce este legal și ce nu este atunci când folosesc conținut protejat prin drepturi de autor – cum ar fi muzica sau filmul – pe internet.

1) Profesorii și studenții în calitate de creatori ai operelor protejate prin drepturi de autor:
a) Unde pot fi găsite informații generale privind drepturile de autor?
Oficiul Român pentru Drepturi de Autor. Temei juridic: Legea. Nr.8/1996

2) Profesorii și studenții în calitate de utilizatori ai operelor protejate prin drepturi de autor:
a) Ce excepții se pot aplica activităților didactice?
• Utilizarea unor articole „izolate” sau a unor scurte fragmente din lucrări în publicații, emisiuni de televiziune, radio sau înregistrări sonore sau audiovizuale destinate exclusiv scopurilor didactice, si de asemenea reproducerea în scopuri didactice, în cadrul instituțiilor publice de învățământ sau de asistență socială, a unor articole izolate sau a unor scurte fragmente din opere, în măsura în care acest lucru este justificat de scopul urmărit;
• Documentele reproduse de biblioteci, instituții de învățământ sau muzee și arhive, accesibile publicului care nu au ca scop obținerea unui avantaj economic sau comercial direct sau indirect;
• Reprezentarea și executare unei opere în cadrul activităților desfășurate în instituțiile de învățământ, trebuie folosite exclusiv în scopuri specifice și cu condiția ca atât reprezentarea, execuția și accesul publicului la aceasta să fie gratuite;
• Reproducerea, distribuirea, difuzarea sau comunicarea către public, fără niciun avantaj comercial sau economic, direct sau indirect, a operelor sunt permise exclusiv în scopuri didactice sau de cercetare științifică.
b) Ce organizație ar fi cea mai în măsură să răspundă la întrebările privind drepturile de autor pentru profesori și studenți?
Oficiul Român pentru Drepturi de Autor. Temei juridic: Legea. Nr.8/1996

1.a. Pot profesorii să facă fotocopii sau să scaneze pagini din cărți sau ziare pentru studenții lor?
DA. Temei juridic: Legea. Nr.8/1996
1.b. Dacă da, în ce condiții pot profesorii să le utilizeze?
Sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare:
• utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în publicații, în emisiuni de radio sau de televiziune ori în înregistrări sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv învățământului, precum și reproducerea pentru învățământ, în cadrul instituțiilor de învățământ sau de ocrotire socială, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, în măsura justificată de scopul urmărit;
• reproducerile specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului, de instituțiile de învățământ sau de muzee ori de către arhive, care nu sunt realizate în scopul obținerii unui avantaj comercial sau economic, direct ori indirect;
Sunt permise reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea către public, fără un avantaj direct sau indirect, comercial sau economic de opere, în cazul utilizării exclusiv pentru ilustrare în învățământ sau pentru cercetare științifică;
Temei juridic: Legea. Nr.8/1996
2.a. În ce condiții pot profesorii să prezinte filme la clasă sau la școală în general?
Sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare:
• utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în publicații, în emisiuni de radio sau de televiziune ori în înregistrări sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv învățământului, precum și reproducerea pentru învățământ, în cadrul instituțiilor de învățământ sau de ocrotire socială, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, în măsura justificată de scopul urmărit;
• reproducerile specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului, de instituțiile de învățământ sau de muzee ori de către arhive, care nu sunt realizate în scopul obținerii unui avantaj comercial sau economic, direct ori indirect;
Sunt permise reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea către public, fără un avantaj direct sau indirect, comercial sau economic de opere, în cazul utilizării exclusiv pentru ilustrare în învățământ sau pentru cercetare științifică;
Temei juridic: Legea. Nr.8/1996

2.b. Contează dacă filmul este pe un DVD aflat în proprietatea profesorului sau dacă filmul este o înregistrare a unei transmisii de televiziune?
NU. Temei juridic: Legea. Nr.8/1996

3.a. Pot studenții să cânte o operă muzicală sau să joace o piesă de teatru în clasă?
Da. Temei juridic: Legea. Nr.8/1996

3.b. Pot face aceste lucruri în cadrul unui concert școlar deschis unui public mai larg (cum ar fi părinții, alți studenți și personalul didactic)?
Sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare:
• reprezentarea și executarea unei opere în cadrul activităților instituțiilor de învățământ, exclusiv în scopuri specifice și cu condiția ca atât reprezentarea sau executarea, cât și accesul publicului să fie fără plată;
Temei juridic: Legea. Nr.8/1996

4.a. Muzica disponibilă gratuit, de exemplu pe YouTube, pe Soundcloud sau Spotify, poate fi utilizată în clasă, inclusiv ca muzică de fundal?
Nu.

4.b. Ce se întâmplă dacă muzica este redată dintr-un cont cu abonament plătit?
Nu există prevederi în acest sens.

5. Un profesor dorește să difuzeze online o operă cinematografică (de exemplu, un film, un documentar) pentru a o prezenta în clasă utilizând propriul cont de streaming plătit sau o altă platformă video la cerere (VoD). Este legal?
DA, sunt permise reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea către public, fără un avantaj direct sau indirect, comercial sau economic de opere, în cazul utilizării exclusiv pentru ilustrare în învățământ sau pentru cercetare științifică;
Temei juridic: Legea. Nr.8/1996

6. În ce condiții pot profesorii sau studenții să utilizeze materiale protejate prin drepturi de autor (cum ar fi imagini, articole, fotografii) de pe internet în scopuri educaționale, cum ar fi la teme, prezentări sau într-un mediu de învățare digital?
Trebuie să se menționeze sursa și numele autorului, cu excepția cazului în care acest lucru se dovedește a fi imposibil; în cazul operelor de artă plastică, fotografică sau de arhitectură trebuie să se menționeze și locul unde se găsește originalul.
Temei juridic: Legea. Nr.8/1996

7. Cum pot profesorii să partajeze cu studenții lor copii digitale ale materialelor educaționale protejate prin drepturi de autor (de exemplu, prin intermediul intranetului școlii, prin e-mail, cameră de chat, serviciu de cloud) și sub ce formă (de exemplu, link, fișier atașat)?
Articolul 5 (1) al Directivei 790/2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE prevede o excepție pentru utilizarea digitală a operelor și a altor obiecte protejate în scopul unic de ilustrare didactică, în măsura justificată de scopul necomercial urmărit, cu condiția ca o astfel de utilizare să aibă loc sub responsabilitatea unei instituții de învățământ, în clădirea acesteia sau în alt loc, sau într-un mediu electronic securizat la care au acces doar studenții sau studenții și cadrele didactice ale instituției de învățământ, precum și să fie însoțită de indicarea sursei, inclusiv a numelui autorului, cu excepția cazurilor în care acest lucru se dovedește imposibil.
Precizăm faptul că directiva în referință este în curs de transpunere în legislația națională.

8. Cum pot ști dacă un material didactic este oferit în mod legal sau ilegal online?
Nu exista prevederi in acest sens, utilizatorii trebuie sa identifice legalitatea sursei.

9. Cum pot profesorii sau studenții să identifice autorii și titularii drepturilor anumitor opere, cum ar fi fotografiile și ilustrațiile pe care ar dori să le utilizeze într-un context educațional?
Pot identifica autorii din sursele pe care le utilizeaza, in scopul citarii. Titularii de drepturi nu este necesar sa fie identificati deoarece aceste exceptii sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, asa cum a fost precizat anterior.

10.a. Instituțiile de învățământ dispun de licențe care le permit profesorilor și studenților lor să utilizeze materiale protejate prin drepturi de autor?
Nu.

10.b. Dacă da, care sunt utilizările educaționale pe care le acoperă acestea și unde pot profesorii și studenții să găsească informații despre astfel de sisteme de acordare a licențelor?
Nu este cazul.

11. Profesorul își poate înregistra cursurile și utiliza înregistrarea pentru a oferi cursuri la distanță altor studenți care nu aparțin neapărat de instituția de învățământ a profesorului?
În acest moment nu există prevederi în legislația dreptului de autor în acest sens, dar profesorii trebuie să nu încalce protecția datelor și dreptul la imagine al studenților.

12. Poate un profesor să creeze noi conținuturi educaționale citând opere preexistente, adaptându-le/modificându-le sau realizând compilații în scopuri educaționale?
Da, cu respectarea testului celor trei pași.

13. Poate un profesor să traducă o mică parte dintr-o carte sau să traducă și să adapteze versurile unor cântece existente pentru a fi utilizate în clasă?
NU, nu există prevederi în acest sens în legea dreptului de autor.

14.a. În cazul în care un profesor creează un material educațional (cum ar fi o publicație sau o fișă didactică), acest material beneficiază de protecție prin drepturi de autor?
Da.

14 b. Profesorul beneficiază de protecție prin drepturi de autor asupra materialului creat la un anumit loc de muncă, permițându-i să îl utilizeze și să îl partajeze în continuare?
Da.

15.a. Dacă un student creează o operă artistică (de exemplu, un desen, text, prezentare, fotografie, videoclip) pe perioada studiilor, aceasta va fi protejată prin drepturi de autor?
Da.

15.b. Dacă da, va beneficia studentul de protecție prin drepturi de autor asupra operei respective și care sunt implicațiile? Poate, de exemplu, un profesor/o școală să partajeze opera respectivă pe intranetul sau pagina web a școlii?
DA, cu acordul creatorului (studentului).

(sursa foto: https://www.europarl.europa.eu/)

NFT-urile, mărcile înregistrate și Metaversul

NFT-urile, sau jetoanele nefungibile, au fost una dintre cele mai mari tendințe digitale ale anului 2021. Ele continuă să zguduie întreaga comunitate de proprietate intelectuală (IP), pe măsură ce din ce in ce mai mulți proprietari de mărci încearcă să înțeleagă cum să le folosească și cum sa folosească Metaversul pentru a-și implica clienții.

Un NFT este un activ digital unic care poate fi verificat și tranzacționat pe o platformă blockchain (de exemplu, Ethereum). Este o unitate de date stocată pe un registru digital sau blockchain. Nu poate fi duplicat sau manipulat și nu este interschimbabil. Își trage valoarea din faptul că este rar, unic și verificabil.

NFT-urile sunt cea mai nouă versiune de obiecte de colecție, dar într-un format digital: artă digitală, videoclipuri, articole de modă, postări pe rețelele sociale, GIF-uri, articole din jocuri, fotografii, momente importante ale concertelor, momente Top Shot în sport și multe altele. Ele pot întruchipa piese de artă sau chiar mărci comerciale. CryptoKitties (pisici digitale de colecție și de reproducere), CryptoPunks (personaje de colecție cu dovada proprietății stocate pe blockchain-ul Ethereum) și adidașii digitali Aglet pentru Metavers fac parte din această nouă febră digitală, drept instrument de extensie a mărcilor.

Platforme digitale precum Auctionity, Mintable, OpenBay, OpenSea și Rare Bets găzduiesc licitații pentru NFT în diferite formate digitale. Aceste platforme folosesc diverși algoritmi pentru a garanta autenticitatea NFT-urilor într-o structură de date folosind fie un sistem blockchain centralizat, fie descentralizat și oferă diferite opțiuni pentru cumpărarea și vânzarea acestora. În general, cumpărătorul unui NFT primește o licență neexclusivă și limitată pentru activul digital. Multe platforme permit proprietarului inițial să primească un procent din fiecare revânzare ulterioară a NFT-ului și să restricționeze transferul de drepturi, inclusiv drepturile de revânzare.

Deși statutul juridic al NFT-urilor în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală este încă dificil de stabilit, mai multe platforme au proceduri de notificare și eliminare pentru raportarea încălcării mărcilor comerciale care implică conținut NFT. În mod similar, legile IP ale unor țări pot fi deja aplicate împotriva exploatării neautorizate a publicității, a drepturilor de autor și a drepturilor morale care implică conținut NFT. Cu toate acestea, un potențial obstacol pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală este acela că confiscarea unui NFT ar putea fi dificilă, dacă nu imposibilă, atunci când un activ există pe un blockchain descentralizat. Cu toate acestea, o decizie judecătorească ar putea ajunge probabil la un activ NFT găzduit într-un sistem blockchain centralizat sau într-un portofel găzduit, unde un singur furnizor deține cheia privată a utilizatorului.

Artiștii, influencerii și titularii de mărci creează și scot la licitație produse digitale în ediție limitată pentru a profita de interesul de a deține NFT-uri. De exemplu, Jack Dorsey, fostul CEO al Twitter, a vândut primul său tweet ca NFT pentru 2,9 milioane USD; Charmin – marca Procter & Gamble – a creat artă digitală pe care a numit-o „prima hârtie igienică nefungibilă din lume”; Pizza Hut Canada a lansat o cantitate limitată de pizza digitale; iar Mattel a început sa ofere mașinuțe NFT Hot Wheels.

Proprietarii de mărci pot folosi, de asemenea, NFT-urile pentru implicarea offline. De exemplu, Nike a brevetat in SUA in decembrie 2019 pantofii de sport compatibili cu blockchain, pe care îi numește CryptoKicks. Iată cum va funcționa: ori de câte ori se cumpără pantofi Nike, jetoanele vor fi deblocate. Pentru a facilita această deblocare, un cod de identificare al pantofului din 10 cifre va fi legat de un cod de identificare a proprietarului, legând efectiv proprietarul de pantof. Toate „legăturile” vor fi înregistrate pe blockchain-ul Ethereum. Conform brevetului, „atunci când un consumator cumpără o pereche autentică de pantofi, se generează o reprezentare digitală, legată de consumator și i se poate atribui un jeton NFT, în care pantoful digital și jetonul NFT reprezintă împreună un „CryptoKick”. Jetoanele NFT vor putea înregistra anumite informații „genotip” legate de fiecare pantof, cum ar fi culorile, modelele și diferitele atribute de stil.

În acest fel, proprietarilor li se va oferi un element suplimentar de control asupra pantofilor lor. De exemplu, proprietarii vor putea stabili limite pentru numărul de clone sau copii care pot fi produse. De asemenea, ei pot acorda drepturi terților care vor putea amesteca modelele de pantofi. Similar cu CryptoKitties, proprietarii vor putea, de asemenea, să „genereze” alți pantofi. Acest proces va include restricții reale de producție, în care drepturile de proprietate în fiecare generație succesivă vor fi legate de pantoful original.

Proprietarii de mărci văd aplicațiile de combatere a contrafacerii drept unul dintre cele mai puternice cazuri de utilizare a blockchain-urilor, deoarece NFT-urile pot fi folosite pentru a autentifica produse fizice și pentru a furniza istoricul tranzacțiilor unui produs. Rețeaua blockchain AURA, care este deschisă tuturor mărcilor de lux (mărcile fondatoare includ Cartier, Louis Vuitton și Prada), le permite proprietarilor de mărci să creeze un ID digital unic pentru fiecare articol în timpul producției, pentru a oferi dovada autenticității, proprietății și și capacitatea de a urmări fiecare tranzacție care implică acel produs.

Cum pot mărcile să monetizeze NFT-urile în Metavers

Ce este Metaversul? Mai simplu spus, este un univers de lumi virtuale. Intri într-o lume virtuală folosind o replică digitală sau un avatar al tău și poți interacționa cu diferite medii, oameni și experiențe, precum și să cumperi diverse articole. Unele lumi virtuale folosesc criptomonede tradiționale ca metodă de plată, dar acest lucru evidențiază problemele grave de mediu(consum mare de energie si emisii de dioxid de carbon in atmosfera) pe care le provoacă crearea criptomonedelor. Lumile virtuale mai noi folosesc sisteme NFT centralizate și criptomonede care sunt mult mai puțin dăunătoare mediului și permit urmărirea proprietății fiecărui NFT.

Brandurile pot beneficia în mai multe moduri de pe urma Metaversului. Produsele din lumea virtuală pot deveni disponibile pentru vânzare în lumea reală pentru consumatorii de pe tot globul. Case de modă precum Gucci și Louis Vuitton oferă „skins” (apariții grafice) personalizate  pentru diferite jocuri jucate în mediul Metavers.

Compania startup Aglet a creat o aplicație pentru jocuri și a lansat o colecție de adidași virtuali. Jucătorii concurează pentru a găsi pantofii virtuali în locații din lumea reală geo-limitate folosind harta și magazinul din joc (moneda se câștigă prin mers pe jos în timp ce aplicația este activată) și apoi își afișează colecția. Platforma Aglet permite, de asemenea, mărcilor existente să-și lanseze propriile magazine virtuale de vânzare cu amănuntul. În aceste exemple, NFT-urile atașate produselor garantează autenticitatea și oferă o modalitate simplă de urmărire a produselor.

Din ce în ce mai mulți proprietari de mărci și licențiatori vor participa în curând la Metavers, deoarece acesta reprezintă cea mai mare piață de licențiere neexploatată din lume. Potrivit organizației Licensing International, aceasta reprezintă cea mai mare și mai recentă piață de licențiere deschisă industriei și ar putea genera o creștere cu până la 40 la sută a volumului de licențiere în viitorul apropiat. Combinația dintre un număr practic nelimitat de clienți, combinată cu capacitatea de a utiliza NFT-uri ca identificatori sau etichete, ar putea înregistra o creștere aproape nelimitată a vânzărilor pentru proprietarii de mărci.

Probleme și riscuri pentru proprietarii de mărci în Metavers

Protecția mărcii este principala dintre potențialele capcane cu care se confruntă proprietarii de mărci în Metavers, desigur. NFT-urile pot ajuta la protejarea deținătorilor de mărci prin verificarea proprietății și identificarea revânzărilor de produse, dar există mai multe lumi virtuale, iar proprietarii de mărci trebuie să decidă în care să intre. Criteriile principale de luat în considerare sunt securitatea managementului blockchain-ului central și criptomoneda utilizată.

La aceasta se adaugă și preocuparea că în viitor ar putea exista prea multe lumi virtuale, prea mulți licențiați și prea multe produse. Astăzi, există până la 25 sau mai multe lumi virtuale active: Cryptoboxets, Decentraland,Roblox, Sandbox, Sims, Somnium Space, SuperWorld și Zepeto sunt doar câteva dintre ele. Pe măsură ce cei mai mari jucători, cum ar fi Facebook și Google, intră și încep să consolideze piața, această preocupare se poate clarifica de la sine.

O altă posibilă îngrijorare este pierderea controlului managementului, deoarece numărul de NFT/etichete crește și devine mai dificil de urmărit pe fiecare, în special dacă un NFT trece printr-un număr de tranzacții în lumea virtuală. Prin urmare, proprietarii de mărci vor avea nevoie de un nou nivel de creativitate pentru a stabili noi relații cu creatorii și managerii mai multor lumi virtuale.

Activitatea de branding în Metavers

Pandemia ne-a schimbat comportamentele în raport cu lumea digitală – și cu o mare parte din lume în „lockdown” în momente diferite de la începutul anului 2020, iar cea mai mare parte a activităților de comerț s-a mutat online. Din ce în ce mai mult, oamenii lucrează și își petrec o mare parte din timp în lumi virtuale, creând noi tipologii de clienți. Acum proprietarii de mărci pot vinde nu numai bunuri fizice, ci și bunuri digitale. Drept urmare, mai multe lumi virtuale au prosperat în Metavers, iar proprietarii de mărci au început să se stabilească în el în mod permanent.

Cu câțiva ani în urmă, lumea virtuală Decentraland a trecut prin „Marea goană după noi pământuri”. La acel moment, Republic Realm mai nou Every Realm, un investitor și dezvoltator în proiecte Metavers și NFT, a plătit 1 milion USD pentru a achiziționa câteva sute de terenuri virtuale în lumea virtuală a Decentraland. La rândul său, Every Realm a început să scoată la licitație parcelele.

Sotheby’s a fost un achizitor anterior și a construit o afacere virtuală de mare succes care licita opere de artă virtuale sub formă de NFT. Multe mărci de designer, precum Gucci, Louis Vuitton, Moschino și Tissot au intrat și ele în domeniu și au început să ofere produse virtuale în lumi virtuale precum Decentraland.

Proprietarii de mărci s-au alăturat Roblox, o altă lume virtuală, cu peste 200 de milioane de utilizatori activi, într-un mod agresiv. De exemplu, anul trecut, Gucci a început să vândă pantofi sport cu 12,99 USD perechea, pe care avatarul cumpărătorului i-ar putea purta în această lume virtuală. Prețurile pentru acești pantofi sport au crescut rapid și Gucci a obținut titluri Robux când a vândut o poșetă digitală în lumea virtuală Roblox pentru 350.000 Robux, echivalentul a aproximativ 4.200 USD. Foarte interesant este faptul că versiunea fizică a aceleiași poșete ar putea fi cumpărată dintr-un magazin Gucci pentru aproximativ 3.500 USD.

Toate tipurile de bunuri și servicii de consum pot fi licențiate în această nouă economie. Pe lângă liniile de modă și obiectele de colecție, proprietarii de mărci pot oferi, de asemenea, experiențe, cum ar fi tururi ale parcurilor tematice și plimbări virtuale, precum și artă și divertisment de toate tipurile, toate pentru a fi vizionate doar în lumea virtuală. Gama de produse care vor fi oferite în cele din urmă ca extensii de marcă sau sub licență în Metavers poate depăși pe cele din lumea reală.

Proprietarii de mărci pot profita de pe urma vânzărilor originale.

Cu NFT-uri urmăribile atașate fiecărui produs sau serviciu vândut, proprietarii de mărci pot câștiga în sfârșit venituri și din revânzarea produselor lor licențiate. Deoarece oricine poate revinde un produs oricând și oriunde în întreaga lume, proprietarii de mărci vor trebui să aibă sisteme de urmărire eficiente și să fie conștienți de implicațiile juridice și fiscale internaționale pe care le pot avea informațiile legate de audit și de plăți.

Concluzia ar fi că, NFT-urile și tehnologia blockchain prezintă un viitor strălucit pentru mărci și proprietarii de mărci. Cu toate acestea, proprietarii de mărci ar trebui să fie conștienți de potențialele capcane înainte de a se scufunda adânc în Metavers.

(Deși s-au depus toate eforturile pentru a verifica acuratețea acestui articol, cititorii sunt îndemnați să verifice în mod independent chestiunile de interes sau de interes specific).

inregistrare marci osim, marca inregistrata pret, inregistrare marca, osim, euipo

(sursa info: INTA, sursa foto : auraluxuryblockchain.com)

26 aprilie 2021 – Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale – Transformați ideile in realitate! ProtectMARK oferă consultanță gratuită IMM-urilor timp de 15 zile începând cu 19 APRILIE 2021

In acest an Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale este dedicată IMM-urilor.

Fiecare afacere începe cu o idee. Fiecare dintre milioanele de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) care își desfășoară activitatea pe tot globul în fiecare zi au început de la o idee care s-a conturat în mintea cuiva și și-a făcut drum spre piață.

Atunci când este hrănită și îmbogățită cu ingeniozitate, know-how și fler, o idee devine un activ IP care poate conduce la dezvoltarea afacerii, redresarea economică și progresul uman.

Mintile creative din toată lumea – arhitecți, artiști, artizani, designeri, ingineri, antreprenori, cercetători, oameni de știință și mulți alții – vin cu idei noi în fiecare zi. De la artă la inteligență artificială, de la modă la agricultură, de la energie regenerabilă la comerț cu amănuntul, televiziune la turism și realitate virtuală la jocuri video, pentru a numi doar câteva.

Unele dintre ideile lor se traduc în produsele și serviciile pe care dorim să le cumpărăm. Unii reușesc alții nu. Călătoria către piață poate fi foarte dificilă. Dar, cu accent pe PI, companiile pot anticipa, naviga și gestiona mai bine numeroasele întorsături care deschid calea spre comercializare.

Într-o perioadă în care imperativul redresării economice este ridicat, Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale 2021 luminează rolul de o importanță critică al IMM-urilor în economie și modul în care acestea pot utiliza drepturile de proprietate intelectuală pentru a construi afaceri mai puternice, mai competitive și mai rezistente.

IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiilor naționale. Ele livrează bunurile și serviciile de care avem nevoie în fiecare zi; creează inovații revoluționare și creații inspiratoare și creează locuri de muncă; unele devin principalele afaceri mondiale de mâine.

IMM-urile reprezintă aproximativ 90% din afacerile lumii, angajează aproximativ 50% din forța de muncă globală și generează până la 40% din venitul național în multe economii emergente.

Fiecare dintre aceste afaceri a plecat de la o idee și au dezvoltat-o cu ingeniozitate pentru a crea un produs sau un serviciu pe care consumatorii îl doresc. Și fiecare IMM poate folosi drepturile de proprietate intelectuală pentru a proteja și a da valoare activelor lor comerciale. Cu toate acestea, mulți nu știu că dețin drepturi de proprietate intelectuala sau că aceste drepturi de confera un plus de valoare afecaerii. Aceasta înseamnă că mulți antreprenori pierd oportunitățile de a-și îmbunătăți rezultatele și de a crește. Studiile arată că atunci când întreprinderile dobândesc și gestionează drepturi de proprietate intelectuala, se descurcă mult mai bine in piață și în raport cu comeptiția.

Dacă sunteți nou în lumea IP, Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale 2021 este o oportunitate de a afla cum instrumentele sistemului IP – mărci comerciale, drepturi de proiectare, drepturi de autor, brevete, secrete comerciale, indicații geografice și multe altele – vă pot sprijini atunci când vă duceți ideile pe piață.

Cu drepturile de proprietate intelectuală puteți transforma o idee într-o oportunitate de afaceri, puteți genera valoare, puteți crea locuri de muncă și puteți îmbogăți alegerea produselor disponibile consumatorilor. Afacerea dvs. poate înflori și comunitatea voastră poate prospera. Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale 2021 subliniază, de asemenea, rolul central pe care îl joacă @WIPO și birourile naționale și regionale de proprietate intelectuală din întreaga lume în crearea de condiții favorabile IMM-urilor pentru a stimula inovația și creativitatea, pentru a redresa economia și a crea locuri de muncă.

ProtectMARK se alătură inițiativei WIPO, pentru a sărbători ingeniozitatea și creativitatea care stau la baza fiecărui IMM, curajul lor de a face diferența și contribuțiile pe care le aduc în îmbunătățirea vieții noastre de zi cu zi. ProtectMARK susține IMM-urile locale și inovația locală iar in perioada 19 APRILIE – 19 MAI ofera consultanță gratuită tuturor IMM-urilor interesate pentru înregistrarea mărcilor, desenelor și modelelor lor industriale.

Subvenții acordate IMM-urilor de Comisia Europeană și EUIPO pentru protecția drepturilor de proprietate industrială, respectiv înregistrarea de mărci, desene sau modele industriale


Fondul pentru IMM-uri „Ideas Powered for Business” este o schemă de subvenții în valoare de 20 de milioane EUR creată pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) să aibă acces la fonduri pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Susținut de Comisia Europeană și EUIPO, Fondul pentru IMM-uri „Ideas Powered for Business” vizează întreprinderile care doresc să-și dezvolte strategiile de proprietate intelectuală (PI) și să-și protejeze drepturile PI la nivel național și european.
Ideas Powered for Business SME Fund poate contribui la impulsionarea afacerii dumneavoastră prin servicii de prediagnoză de PI (IP scan) și/sau cereri de înregistrare de mărci sau desene sau modele.
Fiecare IMM poate primi o rambursare de maxim 1 500 EUR din valoarea taxelor de inregistrare.
În acest program sunt dipsonibile două servicii, primul serviciu de prediagnoză, pentru care reducerea este de 75% din valoarea taxelor, în cadrul căruia auditori profesioniști în domeniul proprietății intelectuale vor ajuta IMM-urile să identifice valoarea activelor de proprietate intelectuală. Acest serviciu reprezintă un ajutor pentru familiarizarea și conturarea unei strategii de business în domeniul PI, atât în prezent, cât și în viitor. Serviciul de prediagnoză poate fi accesat de IMM-urile din urmatoarele țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Letonia, Slovacia, Spania.
Al doilea serviciu, pentru care reducerea taxelor este de 50% dar fără a depași suma de 1500 EUR, se referă la înregistrarea efectivă a mărcilor și desenelor sau modelelor industriale la nivel național sau la nivel european.
Fondul pentru IMM-uri vizează direct întreprinderi mici și mijlocii din cele 27 de state membre, distribuite în cinci intervale pe parcursul anului 2021: 11 -31 Ianuarie; 1-31 martie, 1-31 Mai, 1-31 Iulie, 1-30 Septembrie.
Cererile depuse în afara celor cinci perioade desemnate nu vor fi luate în considerare. Se poate depune o singură cerere pentru serviciul 1, serviciul 2 sau o combinație a lor, obținând întotdeauna o rambursare maximă de 1 500 EUR per solicitant. Dacă solicitați un serviciu într-un interval, puteți solicita celălalt serviciu într-un interval ulterior. Subvențiile vor fi acordate după principiul „primul venit, primul servit”.
Cum se depune cererea?
Puteți depune cererea pentru Fondul pentru IMM-uri doar în cele cinci intervale desemnate pentru 2021. EUIPO nu va lua în considerare cererile care ne parvin în afara acestor intervale de timp. Procedura de depunere a cererii în sine are doar trei etape simple:
Etapa 1.
Mai întâi, citiți cu atenție cererea de propuneri publicată pe pagina de web a EUIPO dedicată subvențiilor. Trimiteți apoi formularul de candidatură completat online, împreună cu documentația necesară, pentru a vă verifica statutul de IMM și a stabili dacă puteți continua procedura de depunere. Consultați lista de verificare înainte de depunerea cererii. Veți primi un e-mail de confirmare de primire a cererii dumneavoastră. Dacă sunteți selectat, veți primi o decizie de subvenție semnată de Oficiu. Păstrați-o – veți avea nevoie de ea mai târziu! Solicitanții neselectați vor fi informați cu privire la motivele deciziei negative.
Etapa 2.
Apoi depuneți cererea și plătiți marca și/sau desenul/modelul și/sau serviciul de prediagnoză de PI (IP scan) în termen de 30 zile de la primirea deciziei de subvenție. Cererile de înregistrare pentru mărci și desene sau modele industriale pot fi depuse la unul dintre oficiile naționale pentru proprietate intelectuală din UE (la OSIM la nivel național ), la Oficiul Benelux pentru Proprietate Intelectuală (care include Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – la nivel regional) sau la EUIPO (care acoperă toate statele membre ale UE). Acest lucru poate fi realizat online, rapid și ușor. Serviciile de prediagnoză de PI sunt disponibile în oficiile naționale care oferă acest serviciu (vezi lista).
Etapa 3.
În sfârșit, după achitarea serviciilor, trimiteți cererea de rambursare folosind linkul disponibil în decizia de subvenție (Etapa 1). După trimitere, veți primi un e-mail de confirmare de primire a cererii de plată. Sub rezerva validării informațiilor și a documentației depuse, plata se efectuează în termen de o lună, iar beneficiarii vor fi notificați în consecință prin e-mail.
Mai multe informații găsiți pe site-ul EUIPO aici.