Cum poate fi protejat un „EMOJI”

Emoji reprezintă o modalitate tot mai des întâlnită şi amuzantă pe care oamenii o folosesc pentru a se exprima în mediul online. În ciuda acestui fapt, emoji pot ridica probleme juridice complexe, în special în domeniul proprietăţii intelectuale. Icoanele emoji pot fi protejate sub diverse moduri: prin drepturi de autor, ca mărci, desene industriale şi chiar prin brevete de invenţie.

În ceea ce priveşte protejarea emoji-urilor prin intermediul drepturilor de autor, acestea se restrâng strict asupra imaginii grafice, cu condiţia ca aceasta să fie originală. Impunerea condiţiei originalităţii pentru acordarea drepturilor de autor ca protecţie a icoanelor emoji a creat probleme, întrucât o mare parte dintre emoji nu au suficientă expresivitate pentru a constitui o creaţie de autor. Faptul că drepturile de autor pot proteja emoji a motivat platformele de socializare să creeze fiecare versiunea proprie pentru a nu încălca drepturile altor deţinători, în prezent existând sute de variante de emoji.

Atunci când emoji nu îndeplinec condiţiile necesare pentru protecţia drepturilor de autor, o soluţie o reprezintă înregistrarea ca marcă. Şi în această situaţie există o serie de cerinţe ce trebuie respectate, cea mai importantă fiind aceea ca prin imaginea reprezentată de emoji să se identifice produsele şi serviciile comercializate de titularul mărcii. Acest lucru presupune ca atunci când un consumator vede imaginea unui emoji înregistrat ca marcă, acesta să se gândească automat la un anumit produs/serviciu, aparţinând unui anumit producător. Din cauza similarităţii care există între emoji, gradul de confuzie sau asociere a mărcilor este ridicat, iar consumatorii pot fi foarte uşor induşi în eroare, în special în mediul online unde au loc frecvent încălcări ale dreptului la marcă.

Icoanele emoji pot beneficia şi de protecţie ca desen sau model industrial ori ca brevet atunci când reprezintă un element de design ornamental nefuncţional sau cand se folosesc într-un proces tehnologic.

Deoarece icoanele emoji sunt eligible de a fi protejate prin drepturile de proprietate intelectuală, se aşteaptă o creştere a cererilor de înregistrare, odată cu creşterea popularităţii acestora. Obținerea drepturilor de proprietate intelectuală asupra icoanelor de tip emoji implică o atenţie sporită a autorităţilor competente, pentru a evita riscul de confuzie a acestora precum şi eventualele procese care pot apărea pentru apărarea drepturilor.

(Sursa foto: tsclex.com)

1.000.000 brevete înregistrate în ultimii 3 ani și două luni

Oficiul pentru Brevete și Mărci al SUA (USPTO) se află în sărbătoare, reuşind să înregistreze săptămâna aceasta brevetul cu numărul zece milioane. Brevetul a fost acordat societăţii de tehnologie şi inovare Raytheon pentru un sistem de detectare cu laser, autorul invenţiei fiind un inginer din cadrul companiei. Primul brevet american a fost acordat pe 31 iulie 1790 de către președintele în exerciţiu la acel moment, George Washington. Acesta a fost eliberat lui Samuel Hopkins pentru un proces de fabricare a potasiului, un ingredient utilizat în îngrășăminte. Acest număr de zece milioane de brevete înregistrate arată cât de repede a progresat ştiinţa în ultimul secol, ţinând cont de faptul că de la primul brevet înregistrat până la cel cu numărul 1 milion au trecut 120 de ani, iar de la brevetul cu numărul 9 milioane până la cel cu numărul zece milioane au trecut doar 3 ani şi 2 luni.

Statistica privitoare la numărul de brevete, mărci și desene/modele înregistrate la nivel mondial în anul 2016

Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală (OMPI) a finalizat statistica privitoare la numărul de brevete, mărci si desene înregistrate la nivel mondial în anul 2016, iar datele arată că activitatea de înregistrare a crescut. Pentru brevete şi mărci, anul 2016 a reprezentat cel de-al şaptelea an consecutiv în care cererile de înregistrare au fost în creştere. Aplicaţiile pentru desene şi modele industriale s-au bucurat, de asemenea, de creşteri doi ani la rând.
În topul continentelor, Asia se află pe primul loc în ceea ce priveşte numărul total al aplicaţiilor depuse spre înregistrare. Acest lucru se datorează Chinei, care a se află pe primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul de aplicaţii de brevete, mărci şi desene/modele industriale. China a depus în anul 2016 un număr enorm de cereri, echivalentul a 43% din totalul cererilor de brevete mondiale. Statele Unite se află pe locul al doilea cu 19,4% şi Japonia pe trei cu 10%. Clasamentul societăţilor fruntaşe în domeniul brevetelor este ocupat pe primele poziţii de către ZTE, Huawei Technologies, ambele din China, şi Qualcom din Statele Unite.
În ceea ce priveşte mărcile, tot China se află pe primul loc la nivel mondial, cu 38% din totalul cererilor. La o distanţă uriaşă, cu 5,6%, se află Statele Unite, iar pe locul al treilea este Japonia cu doar 4,6% din totalul cererilor la nivel global. În ceea ce priveşte numărul de mărci internţionale înregistrate prin intermediul OMPI, primul loc este ocupat de Statele Unite ale Americii cu 7.730 de cereri depuse. Totuşi, compania franceză LÓreal se afla pe primul loc, cu 150 de cereri, urmată compania farmaceutică din Marea Britanie Glaxo Group cu 141 de cereri de marcă. Topul este continuat de producătorul auto german BMW cu 117 cereri, lanţul de magazine Lidl cu 112 cereri şi compania farma Novartis cu 94 de aplicaţii.
În legătură cu numărul de desene şi modele, tot China este ceea care deţine locul întâi, cu un procent de peste 50% din totalul cererilor la nivel mondial. Diferenţa dintre primul şi cel de-al doilea loc al clasamentului este uriaşă, de peste 40 de procente. Astfel, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) este clasat pe locul doi, cu 8,4%, iar pe locul trei se află Korea de Sud cu 5,6 procente din totalul cererilor. Domeniile de activitate pentru care s-au depus cele mai multe cereri de înregistrare a desenelor/modelelor sunt industria textilă, domeniul construcţiilor şi cel al publicităţii.
După cum se poate observa, domeniul proprietăţii intelectuale este unul dinamic şi în continuă creştere. Acest lucru are efecte pozitive la nivel mondial, dezvoltarea industriilor conducând implicit la creşterea şi dezvoltarea economiei globale. (sursa foto: wipo.com)

De 25 de ori IBM

Corporaţia International Business Machines (IBM) a înregistrat în anul 2017 un număr de 9.043 brevete în SUA, depâşindu-şi recordul anterior de 9.000 de brevete pe an. Pentru a ajunge la acest număr impresionant, IBM a depus, în medie, 25 de cereri de brevet zilnic. Aceste brevete de invenţie reprezintă munca a peste 8.500 de cercetători, ingineri, oameni de ştiinţă şi designeri din SUA şi alte încă 47 de ţări. Evenimentul marchează şi cel de-al 25-lea an consecutiv în care compania americană îşi menţine poziţia de conducere în topul numărului de brevete înregistrate, având un total de 105.000 de brevete de invenţie.  În ultimii 25 de ani, inventatorii IBM au obținut brevete pentru idei inovatoare precum tranzacțiile cu cărți de credit, cele mai rapide calculatoare sau detectoare de cutremur, continuând să lucreze la soluţionarea problemelor contemporane. Pe măsură ce importanța tehnologiilor continuă să crească, IBM înregistrează brevete privind inteligenţa artificială, securitatea cibernetică sau cloud, ajutând la prevenirea atacurilor cibernetice la nivel mondial. Topul companiilor care au înregistrat un număr mare de brevete în anul 2017 este completat de Samsung Electronics, cu 5.837 de brevete şi Canon cu 3.285. Printre societăţile care apar în acest top se mai numără şi LG Electronics, Google, Microsoft sau Apple, fiecare având peste 2.000 de brevete înregistrate.

(sursa: IFI Claims Patent Services)

ProtectMARK realizeaza gratuit, in perioada 26 Aprilie – 10 Mai, evaluarea portofoliului IP al companiilor

In al treilea an consecutiv, ProtectMARK este pe harta evenimentelor WIPO organizate cu ocazia Zilei Internationale a Proprietatii Intelectuale World Intellectual Property Day . Incepand cu aceasta data pentru o perioada de trei saptamani, pana pe data de 10 mai, ProtectMARK va oferi consultanță gratuită în domeniul proprietăţii intelectuale pentru evaluarea portofoliilor IP și valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală a companiilor din toate domeniile, in special: energie verde, educație, sănătate, agricultură, tehnologia informației și transport.

China este prima țară din lume care a depășit 1 milion de cereri de brevet în 2015

screen-shot-2016-11-27-at-19-09-47China trece pe prima poziţie la nivel mondial în domeniul inovaţiei, devenind prima ţară care a depasit 1 milion de cereri de brevet într-un singur an, conform sondajului întocmit de către  Oficiul Mondial de Proprietate Intelectuală. Cele mai multe cereri depuse de către inventatorii chinezi în anul 2015 vizează domenii precum ingineria electrică, telecomunicaţiile, tehnologia computerizată, instrumentele de măsură şi tehnologia medicală. Cea mai mare parte a cererilor de brevet au solicitat protecţie strict pe teritoriul Chinei, însă există o creştere graduală şi cu privire la cererile de brevet internaţional. Asia este de fapt continentul care domină numărul de cereri privind înregistrarea drepturilor de proprietate intelectuală, deţinând un procent de 62% din activitatea de depozit la nivel mondial pentru brevete, 55% pentru mărci şi 68% din activitatea de depozit pentru desene şi modele industriale. La nivel mondial în anul 2015 au fost depuse 2,9 milioane de cereri de brevet, cu 7,8 % mai mult faţă de anul 2014, iar din punct de vedere statistic 2 din 3 cereri depuse au fost aprobate spre înregistrare. Printre companiile din Asia care au depus numeroase cereri de brevete se numără Lenovo şi Huawei.  În topul mondial al cererilor de brevet se află Statele Unite ale Americii pe locul al doilea cu peste 500 de mii de cereri, urmate de Japonia cu 450 de mii şi Coreea de Sud cu aproximativ 238 de cereri.

Ford patenteaza vehiculul pliabil

ford-1

Compania de automobile Ford a brevetat la Oficiul de Patente al Statelor Unite un vehicul revolutionar, care poate fi pliat. Vehiculul este construit pe un cadru pliabil în formă de “X”, membrele acestuia pivotând în jurul unei axe centrale, permiţând astfel plierea în sus a întregului cadru al maşinăriei. Vehiculul a fost imaginat cu un motor electric şi un acoperiş retractabil, care poate fi adaptat condiţiilor meteo. Acesta se conduce similar unei motociclete, având un ghidon în locul volanului şi este prevăzut cu două sau patru locuri. Cu acest vehicul, Ford consideră că ar putea să acopere golul care există între piaţa de motociclete şi cea a autovehiculelor, şi că poate să fie o alternativă la transportul public, în special în oraşele mari şi aglomerate ale Chinei şi Indiei, unde traficul este infernal.

 

Patent Information

Publication number: US 9,440,687
Patent Title: Folding vehicle
Publication date: 13 Sep 2016
Filing date: 9 Jun 2014
Inventors: Chris P. Theodore; Christopher David Batty; Nicholas John Daiber; Aaron Matthew Hanson; Keith Albert Nagara; Gregory VanderVoord; Daniel John Kangas; Jacob Scott Lanyon;
Original Assignee: Ford Global Technologies, LLC

 

Sursa: http://www.carscoops.com,