Subvenții acordate IMM-urilor de Comisia Europeană și EUIPO pentru protecția drepturilor de proprietate industrială, respectiv înregistrarea de mărci, desene sau modele industriale


Fondul pentru IMM-uri „Ideas Powered for Business” este o schemă de subvenții în valoare de 20 de milioane EUR creată pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) să aibă acces la fonduri pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Susținut de Comisia Europeană și EUIPO, Fondul pentru IMM-uri „Ideas Powered for Business” vizează întreprinderile care doresc să-și dezvolte strategiile de proprietate intelectuală (PI) și să-și protejeze drepturile PI la nivel național și european.
Ideas Powered for Business SME Fund poate contribui la impulsionarea afacerii dumneavoastră prin servicii de prediagnoză de PI (IP scan) și/sau cereri de înregistrare de mărci sau desene sau modele.
Fiecare IMM poate primi o rambursare de maxim 1 500 EUR din valoarea taxelor de inregistrare.
În acest program sunt dipsonibile două servicii, primul serviciu de prediagnoză, pentru care reducerea este de 75% din valoarea taxelor, în cadrul căruia auditori profesioniști în domeniul proprietății intelectuale vor ajuta IMM-urile să identifice valoarea activelor de proprietate intelectuală. Acest serviciu reprezintă un ajutor pentru familiarizarea și conturarea unei strategii de business în domeniul PI, atât în prezent, cât și în viitor. Serviciul de prediagnoză poate fi accesat de IMM-urile din urmatoarele țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Letonia, Slovacia, Spania.
Al doilea serviciu, pentru care reducerea taxelor este de 50% dar fără a depași suma de 1500 EUR, se referă la înregistrarea efectivă a mărcilor și desenelor sau modelelor industriale la nivel național sau la nivel european.
Fondul pentru IMM-uri vizează direct întreprinderi mici și mijlocii din cele 27 de state membre, distribuite în cinci intervale pe parcursul anului 2021: 11 -31 Ianuarie; 1-31 martie, 1-31 Mai, 1-31 Iulie, 1-30 Septembrie.
Cererile depuse în afara celor cinci perioade desemnate nu vor fi luate în considerare. Se poate depune o singură cerere pentru serviciul 1, serviciul 2 sau o combinație a lor, obținând întotdeauna o rambursare maximă de 1 500 EUR per solicitant. Dacă solicitați un serviciu într-un interval, puteți solicita celălalt serviciu într-un interval ulterior. Subvențiile vor fi acordate după principiul „primul venit, primul servit”.
Cum se depune cererea?
Puteți depune cererea pentru Fondul pentru IMM-uri doar în cele cinci intervale desemnate pentru 2021. EUIPO nu va lua în considerare cererile care ne parvin în afara acestor intervale de timp. Procedura de depunere a cererii în sine are doar trei etape simple:
Etapa 1.
Mai întâi, citiți cu atenție cererea de propuneri publicată pe pagina de web a EUIPO dedicată subvențiilor. Trimiteți apoi formularul de candidatură completat online, împreună cu documentația necesară, pentru a vă verifica statutul de IMM și a stabili dacă puteți continua procedura de depunere. Consultați lista de verificare înainte de depunerea cererii. Veți primi un e-mail de confirmare de primire a cererii dumneavoastră. Dacă sunteți selectat, veți primi o decizie de subvenție semnată de Oficiu. Păstrați-o – veți avea nevoie de ea mai târziu! Solicitanții neselectați vor fi informați cu privire la motivele deciziei negative.
Etapa 2.
Apoi depuneți cererea și plătiți marca și/sau desenul/modelul și/sau serviciul de prediagnoză de PI (IP scan) în termen de 30 zile de la primirea deciziei de subvenție. Cererile de înregistrare pentru mărci și desene sau modele industriale pot fi depuse la unul dintre oficiile naționale pentru proprietate intelectuală din UE (la OSIM la nivel național ), la Oficiul Benelux pentru Proprietate Intelectuală (care include Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – la nivel regional) sau la EUIPO (care acoperă toate statele membre ale UE). Acest lucru poate fi realizat online, rapid și ușor. Serviciile de prediagnoză de PI sunt disponibile în oficiile naționale care oferă acest serviciu (vezi lista).
Etapa 3.
În sfârșit, după achitarea serviciilor, trimiteți cererea de rambursare folosind linkul disponibil în decizia de subvenție (Etapa 1). După trimitere, veți primi un e-mail de confirmare de primire a cererii de plată. Sub rezerva validării informațiilor și a documentației depuse, plata se efectuează în termen de o lună, iar beneficiarii vor fi notificați în consecință prin e-mail.
Mai multe informații găsiți pe site-ul EUIPO aici.

ATHLON vs DECATHLON

În 2016, compania greacă Athlon Custom Sportswear PC a solicitat Oficiului de Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene (EUIPO) înregistrarea semnului figurativ „ATHLON”, pentru a acoperi produsele din clasele 25 – Îmbrăcăminte și 28 – Jocuri, jucării; Articole de gimnastica și sport.
Compania franceză Decathlon a depus o opoziție, susținând încălcarea articolului 8 alineatul (1) ( b) din Regulamentul 2017/1001. Opoziția s-a bazat pe marca verbală comunitară anterioară a companiei DECATHLON (înregistrare nr. 262931), care acoperea, printre altele, produsele din clasele 25 și 28. Comisia de opoziții din cadrul EUIPO a acceptat opoziția. Compania greacă a contestat această decizie și ulterior și-a retras cererea în ceea ce privește produsele din clasa 28. De asemenea, a limitat descrierea produselor din clasa 25 la „haine și articole sportive de acoperire a capului”.
În esență, comisia de contestații a EUIPO a constatat că, deși produsele în cauză erau identice, exista un grad scăzut de similitudine vizuală și un grad mediu de similaritate fonetică între cele două mărci; a existat, de asemenea, o anumită similitudine conceptuală, dar numai în ceea ce privește partea publicului care ar înțelege elementele relevante ale semnelor. În sfârșit, Comisia de contestații din cadrul EUIPO nu era convinsă că marca anterioară a dobândit un caracter distinctiv sporit pentru produsele relevante. Prin urmare, a concluzionat că nu există niciun risc de confuzie între marca solicitată ATHLON și marca anterioară DECATHLON și a inversat decizia Comisiei de opoziție, respingând astfel opoziția. Decathlon a contestat decizia EUIPO și a adus cazul în fața Tribunalului.
Hotărârea Tribunalului (CASE T-349/19) a confirmat constatarea EUIPO conform căreia elementul figurativ al mărcii atacate, împreună cu elementul său verbal stilizat, au jucat un rol mai mare din punct de vedere vizual în impresia generală dată de marcă. Deși cele două mărci aveau în comun elementul verbal „athlon”, literele suplimentare ale mărcii anterioare, precum și elementele figurative ale mărcii atacate, erau suficiente pentru a diferenția vizual mărcile. Curtea a confirmat, de asemenea, diferența fonetică dintre mărci, create de sunetul literelor „D”, „E” și „C” ale mărcii anterioare. În ceea ce privește comparația conceptuală a mărcilor, Tribunalul a fost de acord cu EUIPO că, pentru partea publicului (inclusiv publicul vorbitor de limba engleză) care ar înțelege cuvântul „decathlon” ca fiind „o competiție în care sportivii concurează în 10 evenimente sportive diferite”, iar cuvântul „athlon ”ca însemnând „un concurs” (în greacă), au un anumit grad de similitudine conceptuală. Cu toate acestea, instanța a subliniat că, cuvântul „athlon”, din care provine această similitudine, avea un caracter distinctiv slab pentru acea parte a publicului și nu ar fi perceput ca o indicație a originii comerciale.
Potrivit instanței, Decathlon nu a reușit să demonstreze caracterul distinctiv sporit al mărcii sale, arătând doar că marca era asociată cu serviciile sale de vânzare cu amănuntul, dar nu și cu produsele particulare pe care le vândea.
Dimpotrivă, Decathlon a demonstrat că a vândut mai multe bunuri, în special haine, sub alte mărci, dar nu a demonstrat nicio legătură între DECATHLON și bunurile comercializate.
Pe baza jurisprudenței consacrate, Tribunalul a subliniat că, în cazul mărcilor comerciale care au un element slab distinctiv în comun, impactul unei astfel de asemănări asupra evaluării globale a probabilității de confuzie este redus.
Curtea a concluzionat astfel că diferențele vizuale care decurg din stilizarea cuvântului „athlon” și elementul figurativ din marca contestată au dominat impresia generală a mărcilor și au contracarat similitudinea fonetică și conceptuală care exista pentru o parte a publicului. Având în vedere acest lucru, împreună cu argumentul potrivit căruia bunurile specifice în cauză (adică haine și articole sportive de acoperire a capului) se află într-un sector în care percepția vizuală are loc în general înainte de cumpărare, instanța a ajuns la concluzia că, în acest caz, aspectul a avut o importanță mai mare în evaluarea globală a probabilității de confuzie.
În consecință, Tribunalul a respins acțiunea companiei franceze DECATHLON și a permis înregistrarea mărcii ATHLON.

(sursa foto: athlon.gr)

Scrumbia de Dunăre, un nou produs românesc protejat la nivel european


Comisia Europeană a admis recent înregistrarea ca Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a unui nou produs românesc, sub denumirea Scrumbie de Dunăre Afumată. Obţinerea protecţiei unei indicaţii geografice presupune îndeplinirea unor condiţii stricte referitoare la aria geografică, originea materiei prime utilizate, procesul de producţie şi chiar a lucrătorilor care se implică în procesul de producţie, care trebuie să cunoască modul de preparare după repere transmise din generaţie în generaţie. Toate cerinţele referitoare la materia primă şi la etapele de preparare sunt trecute într-un caiet de sarcini, iar acestea trebuie îndeplinite cu stricteţe.O altă condiţie importantă care trebuie îndeplinită pentru dobândirea protecţiei unei IGP, este obligativitatea existenţei unei legături între produs şi aria geografică din care provine.

Astfel, conform insctrucţiunilor din caietul de sarcini, Scrumbia de Dunăre afumată se prelucrează sub formă întreagă, în greutate de minimum 250 de grame și maximum 400 de grame, cu dimensiuni între minimum 25 cm și maximum 30 cm, sărat și afumat la rece după o metodă din vechime, din aria geografică strict delimitată ce cuprinde Rezervația Biosferei Delta Dunării, de la Cotul Pisicii la vărsarea Dunării în Marea Neagră şi zona administrativă a comunei Frecăţei, ambele zone administrative fiind situate pe teritoriul judeţului Tulcea. Caracteristicile produsului Scrumbie de Dunăre afumată sunt legate de aria geografică în care se produce, prin metoda specifică zonei și prin reputație.

După ce peştele este capturat, curăţat şi sărat, urmează etapa de afumare la rece, care presupune patru paşi: zvântarea, afumarea, răcirea şi maturarea. Zvântarease execută în foișoare sau uscătorii în curenți de aer (pe timpul nopții, deoarece este mai rece) timp de circa 6-10 ore, până când pielea se usucă și obține un aspect lucios. Afumarease face cu rumeguș uscat din lemn de esență tare. După terminarea afumării, bețele cu pește afumat se scot din afumătoare și se așază pe stelaje pentru răcire. Maturareapeștelui se face prin păstrare în locuri răcoroase și în curenți de aer până se obține „elasticitatea”. Reușita acestor etape rezultă din arta de cunoaștere a caracteristicilor organoleptice ale scrumbiei de Dunăre pe faze de execuție, caracteristici care nu se determină în laborator, ci numai prin repere transmise din generație în generație.

Afumătorii din aria geografică delimitată, cu generații întregi de experiență la bază, au ochiul și mâna formate pentru obținerea constantă a unor produse de calitate. Exemplarele de scrumbie de Dunăre din afara arealului geografic nu mai pot fi folosite în procesul de obținere a produsului Scrumbie de Dunăre afumată, deoarece conținutul de grăsime scade din cauza efortului depus de pește după reproducere, cei mai mulți adulți murind epuizați, iar cei care rămân în viață îşi pierd calitățile organoleptice.

Pentru localnicii din Delta Dunării, principala și cea mai veche îndeletnicire este pescuitul: peștele reprezintă o sursă importantă de hrană, iar valorificarea lui aduce venituri care îi ajută să trăiască. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării. Notorietatea produsului Scrumbie de Dunăre afumată și dezvoltarea ulterioară a producției acestuia pot fi atribuite faptului că este un produs vechi, regional și cu recunoaștere în întreaga țară. Rețeta produsului Scrumbie de Dunăre afumată este determinată de priceperea localnicilor, transmisă din generație în generație, care este în strânsă legătură cu aria geografică delimitată.

Scrumbia de Dunăre devine astfel al cincilea produs românesc recunoscut şi protejat la nivel european după Novacul afumat din Țara Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu și Magiunul de prune de Topoloveni.

(sursa foto: Radio Romania)

Starball și dreptul de autor în SUA

 Deşi drepturile de autor se nasc de la data când autorul face cunoscută publicului opera sa, pentru a obţine o certificare a acestor drepturi şi a fi mai uşor de demonstrat calitatea de autor, multe persoane solicită oficiilor naţionale privind drepturile de autor eliberarea unor certificate de autor.
Este si cazul Uniunii Asociaţiilor Europene de Fotbal (UEFA.com) care, în anul 2016, a depus o cerere la Oficiul pentru Drepturi de Autor din SUA pentru înregistrarea logo-ului Starball ca operă de artă bidimensională. Logo-ul Starball este compus dintr-o minge rotundă, alcătuită din stele negre, ce formează poligoane albe în spațiul dintre ele. Oficiul pentru Drepturile de Autor din SUA a respins cererea, considerând că lucrarea nu este suficient de creativă şi astfel, nu îndeplineşte criteriul originalităţii, simpla reunire a câtorva forme standard sau forme cu variații minore liniare sau spațiale nu prezintă o cantitate suficientă de expresie creativă şi că afișarea unor forme comune în circumferința unui cerc nu este originală. Mai mult, Oficiul trebuie să aibă în vedere atunci când analizează operele doar aspectul obiectiv al logo-ului Starball si nu semnificaţia sau impresia simbolică pe care acesta o poate evoca în mintea spectatorilor.
Chiar dacă UEFA nu a reuşit să protejeze prin drepturi de autor logo-ul Starball în SUA, acesta se bucură totuşi de protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, fiind înregistrat cu succes ca marcă.

(sursa foto: UEFA.com)

Roger Federer și monograma „RF”

Jucătorul de tenis Roger Federer ar putea pierde dreptul de a folosi monograma reprezentând iniţialele numelui său “RF”, după ce contractul său de sponsorizare cu brandul Nike a expirat anul acesta. Marca “RF” este, în prezent, deţinută de către compania Nike, care a depus-o la înregistrare în anul 2008 pentru articole de îmbrăcăminte. După ce Federer a semnat un contract de sponsorizare cu o altă companie, acesta nu a mai putut purta însemnele “RF” pe noul echipament, chiar dacă tenisman-ul le-a folosit timp de peste 12 ani.Nike are o poziție juridică puternică asupra siglei “RF”, deţinând numeroase înregistrări în întreaga lume, chiar şi drepturile de autor. Acest lucru îi permite companiei să păstreze proprietatea asupra mărcii şi să interzică terţilor, inclusiv lui Roger Federer, să o folosească. Cu toate acestea, Federer este încrezător că va reîncepe să poarte monogramaa “RF” pe noul echipament, chiar dacă are nevoie ca reprezentanţii Nike să îi acorde transferul drepturilor asupra mărcii. Începând cu luna martie 2018 Roger Federer este GLOBAL BRAND AMBASSADOR OF UNIQLO.

(sursa foto: uniqlo.com)

Cum poate fi protejat un „EMOJI”

Emoji reprezintă o modalitate tot mai des întâlnită şi amuzantă pe care oamenii o folosesc pentru a se exprima în mediul online. În ciuda acestui fapt, emoji pot ridica probleme juridice complexe, în special în domeniul proprietăţii intelectuale. Icoanele emoji pot fi protejate sub diverse moduri: prin drepturi de autor, ca mărci, desene industriale şi chiar prin brevete de invenţie.

În ceea ce priveşte protejarea emoji-urilor prin intermediul drepturilor de autor, acestea se restrâng strict asupra imaginii grafice, cu condiţia ca aceasta să fie originală. Impunerea condiţiei originalităţii pentru acordarea drepturilor de autor ca protecţie a icoanelor emoji a creat probleme, întrucât o mare parte dintre emoji nu au suficientă expresivitate pentru a constitui o creaţie de autor. Faptul că drepturile de autor pot proteja emoji a motivat platformele de socializare să creeze fiecare versiunea proprie pentru a nu încălca drepturile altor deţinători, în prezent existând sute de variante de emoji.

Atunci când emoji nu îndeplinec condiţiile necesare pentru protecţia drepturilor de autor, o soluţie o reprezintă înregistrarea ca marcă. Şi în această situaţie există o serie de cerinţe ce trebuie respectate, cea mai importantă fiind aceea ca prin imaginea reprezentată de emoji să se identifice produsele şi serviciile comercializate de titularul mărcii. Acest lucru presupune ca atunci când un consumator vede imaginea unui emoji înregistrat ca marcă, acesta să se gândească automat la un anumit produs/serviciu, aparţinând unui anumit producător. Din cauza similarităţii care există între emoji, gradul de confuzie sau asociere a mărcilor este ridicat, iar consumatorii pot fi foarte uşor induşi în eroare, în special în mediul online unde au loc frecvent încălcări ale dreptului la marcă.

Icoanele emoji pot beneficia şi de protecţie ca desen sau model industrial ori ca brevet atunci când reprezintă un element de design ornamental nefuncţional sau cand se folosesc într-un proces tehnologic.

Deoarece icoanele emoji sunt eligible de a fi protejate prin drepturile de proprietate intelectuală, se aşteaptă o creştere a cererilor de înregistrare, odată cu creşterea popularităţii acestora. Obținerea drepturilor de proprietate intelectuală asupra icoanelor de tip emoji implică o atenţie sporită a autorităţilor competente, pentru a evita riscul de confuzie a acestora precum şi eventualele procese care pot apărea pentru apărarea drepturilor.

(Sursa foto: tsclex.com)

MESSI, marcă europeană înregistrată după un proces de 7 ani

 În anul 2011, fotbalistul Lionel Andrés Messi Cuccittini a solicitat Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) înregistrarea unei mărci combinate alcătuită dintr-un element grafic şi numele “Messi”, pentru îmbrăcăminte sport, încălţăminte şi echipamente. Împotriva mărcii “Messi” a depus opoziţie titularul unei mărci anterioare cu denumirea “Massi”, înregistrată pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte. EUIPO a admis opoziţia, însă fotbalistul a formulat apel împotriva deciziei. EUIPO şi-a păstrat decizia iniţială şi a respins apelul, considerând că există un risc de confuzie între mărci, acestea fiind similare vizual şi fonetic. Nemulțumit de decizia EUIPO, sportivul a introdus apel la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care a anulat, în final, decizia EUIPO. În primul rând, Curtea a afirmat că mărcile sunt similare din punct de vedere vizual şi fonetic, însă consideră că EUIPO a greșit în ceea ce priveşte comparația conceptuală a semnelor. Curtea constată că este este greșit să se considere că reputația de care beneficiază dl. Messi se referă numai la o parte a publicului care este interesat de fotbal și sport în general, Messi fiind, de fapt, o figură publică foarte cunoscută. Curtea mai subliniază că trebuie să se țină seama de faptul că bunurile acoperite de mărcile în cauză și pentru care ar putea exista un risc de confuzie, sunt, în special, echipament sportiv și îmbrăcăminte, chiar dacă acestea nu se limitează la domeniul fotbalului. Cu toate acestea, pare puțin probabil ca un consumator mediu al acestor bunuri să nu asocieze direct termenul „Messi” cu numele celebrului jucător de fotbal. Curtea de Jusitţie a Uniunii Europene a concluzionat că diferenţele de ordin conceptual sunt de natură să contracareze asemănările vizuale și fonetice identificate, iar EUIPO va trebui să admită la înregistrare marca „Messi”.

(sursa foto: bloomberg.com)

WIPO face eforturi pentru protejarea titularilor de marci comerciale de cybersquatting

Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO) a gestionat un număr record de 3.074 de cazuri de cybersquatting în anul 2017. Cybersquatting-ul presupune înregistrarea şi folosirea cu rea-credinţă a unui nume de domeniu ce conţine o marcă deja înregistrată, pentru a induce consumatorii în eroare, creând un risc de confuzie şi de diluare a mărcii.

Compania care a introdus cele mai multe acţiuni pentru a-şi apăra drepturile asupra mărcilor împotriva cybersquatting-ului este Philip Morris cu un număr de 91 de plângeri, urmată de producătorul de anvelope Michelin cu 56 de cazuri şi societatea suedeză AB Electrolux care a depus 51 de plângeri la WIPO.

Statistica la nivel mondial arată că în Statele Unite ale Americii cazurile de cybersquatting s-au amplificat cu aproape 3 % faţă de anul 2016, înregistrându-se aproximativ 950 de plângeri. Lista ţărilor în care s-au înregistrat cazuri numeroase de cybersquatting continuă cu Franţa (462 cazuri), Marea Britanie (276 cazuri) şi Germania (222 cazuri).

În ceea ce priveşte numărul de plângeri raportat la domeniile de activitate, pe primul loc se află domeniul finanţe-bănci, cu un procent de 12% din totalul plângerilor, pe locul al doilea industria modei cu 11% şi pe locul al treilea domeniul IT cu 9% din cazuri.

(sursa: wipo.com)

STIHL urmează Red Bull

Ca urmare a anulării recente a mărcii alcătuite din combinaţia albastru-argintiu aparţinând Red Bull de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Camera de Apel a Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) a anulat o marcă bicoloră portocaliu-gri aparţinând companiei Stihl, pe motiv că imprecizia reprezentării grafice a mărcii permite o aranjare diferită a culorilor. În anul 2008, compania germană Andreas Stihl AG & Co. KG a depus o cerere de înregistrare a mărcii bicolore portocaliu-gri pentru produse din clasa 7 referitoare la lanţuri pentru fierăstraie, marca obţinând protecţie începând cu anul 2011. Disputa a început după ce o societate românească in acelasi domeniu de business, comercializare de lanţuri pentru fierăstraie, Giro Travel Company, a introdus o cerere pentru anularea mărcii aparţinând Stihl, invocând lipsa îndeplinirii condiţiilor referitoare la reprezentarea grafică a semnului ce constituie marca, lipsa distinctivităţii mărcii şi reaua-credinţă la înregistrare, întrucât şi alţi producători folosesc culorile respective pentru lanţuri de fierăstraie, împiedicându-i astfel să-şi desfăşoare activitatea. Stihl s-a apărat invocând renumele mărcii şi faptul că brandul lor este pe primul loc în lume în ceea ce priveşte vânzarea de lanţuri pentru fierăstraie. Aceste motive nu au fost suficient de convingătoare, iar Camera de Apel a anulat marca de la înregistrare. În pronunţarea acestei hotărâri, Camera de Apel a reţinut că reprezentarea grafică a fost prea simplă şi abstractă şi nu a îndeplinit cerinţele preciziei şi uniformităţii, ca şi în cazul Red-Bull.

 

5 modificări ale Regulamentului privind marca europeană, aplicabile de la 1 octombrie 2017 la EUIPO – Oficiul European

Începând cu data de 1 octombrie 2017 vor deveni aplicabile câteva modificări impuse de noul Regulament (UE) 2015/2424 privind marca europenă. Astfel, se vor aplica modificări precum: eliminarea obligaţiei de reprezentare grafică a semnului ce va constitui marca, introducerea mărcilor europene de certificare sau diverse schimbări procedurale în ceea ce priveşte invocarea priorităţii, dobândirea distinctivităţii ca urmare a folosirii mărcii, posibilitatea atribuirii mărcii către titular când aceasta a fost înregistrată de către un reprezentant fără autorizaţia sa, metodele de comunicare cu Oficiul european, caracterul opţional al traducerii documentelor într-una dintre cele 5 limbi oficiale etc.

  1. Eliminarea obligaţiei de reprezentare grafică

Începând cu 1 octombrie 2017, cerința privind reprezentarea grafică nu se mai aplică la depunerea cererii de înregistrare a mărcii. Aceasta înseamnă că, începând cu data respectivă, semnele vor putea fi reprezentate în orice formă corespunzătoare (JPEG, MP3, MP4, JPEG OBJ STL X3D) cu ajutorul tehnologiei general disponibile, cu condiția ca reprezentarea să fie clară, precisă, autonomă, ușor accesibilă, inteligibilă, durabilă și obiectivă. Astfel, vor putea fi înregistrate şi mărci netradiţionale, aşa cum sunt cele dinamice, tridimensionale, sonore sau chiar hologramele.

  1. Mărcile europene de certificare

În esență, o marcă UE de certificare vizează garantarea unor caracteristici specifice ale anumitor produse și servicii. Ea indică faptul că produsele și serviciile cuprinse de marcă sunt conforme cu un anumit standard prevăzut în regulamentul de utilizare și controlat de către titularul mărcii de certificare, indiferent de identitatea întreprinderii care produce sau furnizează efectiv produsele și serviciile respective și care utilizează efectiv marca de certificare.

Marca de certificare poate fi solicitată de către orice persoană fizică sau juridică, inclusiv autorităţi sau organisme de drept public şi dată spre utilizare către diverşi întreprinzători în baza unor contracte de licenţiere a mărcii şi a regulamentului de utilizare. O marcă de certificare costă 1 500 EUR dacă solicitarea se face prin depunerea unei cereri electronice.

  1. Invocarea priorităţii unei mărci

Cererile privind prioritatea trebuie depuse împreună cu cererea de înregistrare a mărcii UE (înainte, astfel de cereri puteau fi depuse ulterior depunerii cererii de înregistrare). Documentația în sprijinul cererii privind prioritatea trebuie depusă în termen de trei luni de la data depunerii cererii (înainte, în termen de trei luni de la primirea declarației privind prioritatea). În cazul în care documentația nu este într-o limbă a Oficiului, acesta solicită acum în mod opțional traducerea unei astfel de documentații.

  1. Dobândirea caracterului distinctiv ca urmare a folosirii mărcii înainte de înregistrare

Solicitanții vor avea posibilitatea de a invoca articolul 7 alineatul (3) referitor la dobândirea caracterului distinctiv al mărcii ca urmare a folosirii acesteia, printr-o cerere subsidiară sau alternativă, fie la începutul procesului de depunere a cererilor, fie ulterior. Avantajul unei cereri subsidiare sau alternative este că aceasta se concretizează numai dacă există o decizie finală negativă privind caracterul distinctiv inerent. Acest lucru va însemna că utilizatorii nu trebuie să suporte cheltuiala de a colecta și prezenta dovezi de utilizare, cu excepția situațiilor în care acest lucru este necesar.

  1. Atribuirea mărcii către titular

În cazul în care un agent sau un reprezentant înregistrează o marcă europeană fără autorizația titularului, titularul are de acum dreptul de a solicita transferarea mărcii în patrimoniul său (cu excepția cazului în care respectivul agent sau reprezentant justifică acțiunile sale). Anterior, nu exista un astfel de remediu pentru titular, singura cale fiind anularea acesteia.

Noile modificări aduse de Regulamentul privind marca europeană sunt binevenite, efectul pe care legiuitorii l-au urmărit fiind stimularea întreprinzătorilor de a înregistra mărci europene prin facilitarea procedurii şi diversificarea formelor pe care mărcile le pot îmbrăca, Oficiul acceptând de la 1 octombrie 2017 şi înregistrarea unor mărci tridimensionale, dinamice, sonore sau holograme.