Category NFT-uri | ProtectMark

30/10/2022 by Catalin Neagu

Mărcile înregistrate: gardienii din Metavers

„Metavers” a devenit un cuvânt la modă în numeroase industrii în ultimii ani, odată cu anunțul Facebook din octombrie anul trecut că își va schimba denumirea în Meta, aratând unde își poziționează compania viitorul. Deși ideea unui „metavers” ne-a mai fost prezentată prin platforme precum Second Life, de data aceasta adoptarea pe scară largă pare mai probabilă, cu companii precum Alphabet, Meta și Microsoft care investesc în mod colectiv miliarde de dolari în dezvoltarea tehnologiei pentru metavers. Creșterea metaversului a ridicat întrebări importante în sfera proprietății intelectuale, în special în ceea ce privește mărcile comerciale.

Atunci când se solicită o marcă, este necesar să se precizeze produsele sau serviciile pentru care marca va fi utilizată. Odată ce o cerere a fost depusă, nu mai este posibilă extinderea acestei liste de bunuri și servicii ulterior. Prin urmare, adoptarea rapidă și extinsă a noilor tipuri de produse și servicii pe o piață, poate fi adesea problematică pentru cei care dețin mărci comerciale existente, mărci care au fost potențial înregistrate într-un moment în care acele produse și servicii nu existau și nici măcar nu erau avute în vedere.

Extinderea recentă a interesului pentru metavers a determinat companii precum Nike, Crocs și Puma, împreună cu numeroase altele, să depună noi cereri de mărci comerciale pentru a se asigura că mărcile lor sunt protejate în metavers. Lista de mai jos prezintă doar câteva exemple de bunuri acoperite de aceste noi aplicații:

• Bunuri virtuale descărcabile, și anume, programe de calculator care includ încălțăminte, îmbrăcăminte, articole pentru acoperirea capului, ochelari, genți, genți de sport, rucsacuri, echipamente sportive, artă, jucării și accesorii pentru utilizare online și în lumi virtuale online – Nike
• Media digitale descărcabile, și anume, active digitale, obiecte digitale de colecție, jetoane digitale și jetoane nefungibile (NFT) – Crocs
• Bunuri virtuale descărcabile, și anume, programe de calculator care includ încălțăminte, îmbrăcăminte, articole pentru acoperirea capului, ochelari, genți, genți de sport, rucsacuri, echipamente sportive, artă, jucării și accesorii pentru utilizare online și în lumi virtuale online – Puma
• Bunuri virtuale descărcabile, și anume, programe de calculator care includ programe de îmbrăcăminte, încălțăminte, articole pentru cap, articole sportive și accesorii pentru utilizare în lumi virtuale online – Under Armour

Litigiile privind mărcile au apărut deja ca urmare a acestei schimbări tehnologice și culturale către metavers, demonstrată cel mai frecvent de cauza în curs Hermès împotriva Mason Rothschild (vezi aici). Deși acest caz se referă la NFT mai degrabă decât la metaversul în sine, aceste două tehnologii sunt strâns legate: un NFT este un simbol care reprezintă proprietatea asupra unui bun digital. Aceste bunuri digitale pot fi apoi utilizate într-o varietate de platforme metaverse, cum ar fi: AltSpace VR, Decentraland și Horizon.

În cazul Hermès, artistul Mason Rothschild a creat și vândut recreări digitale ale genților Hermès Birkin, numindu-le „Meta-Birkins” și vânzându-le pe piețele NFT. Vânzările acestor NFT au acumulat în jur de 450.000 USD în Ethereum la acel moment (Ethereum (ETH) este o criptomonedă populară care este adesea folosită pentru a cumpăra și vinde NFT).

Valoarea acestor vânzări ilustrează motivul interesului terților și potențialele oportunități financiare disponibile companiilor care nu operează încă în spațiul digital.

Deși marca BIRKIN este renumită în lumea modei de lux, înregistrarea mărcii Hermès pentru marcă în SUA acoperă doar bunuri fizice, cum ar fi „gențile de mână”. În mod special, clasificarea nu include bunuri virtuale sau NFT, ceea ce a deschis o dezbatere dacă Rothschild încalcă de fapt marca Hermès BIRKIN.

Un aspect interesant care a apărut deja în cauza Hermès este că, într-o hotărâre cu privire la o cerere de respingere a cauzei, judecătorul a făcut o distincție între articolele care sunt purtate și articolele care nu pot fi purtate într-un mediu virtual. În cazul Meta-Birkins a lui Mason Rothschild, acestea erau doar imagini, nu genți virtuale purtabile. Deși aceste imagini ar fi putut fi folosite în metaversuri ca piese decorative, de exemplu pentru case virtuale, s-a sugerat că ar putea exista o diferență în modul în care piesele decorative și articolele purtabile, fiind văzute diferit în metaverse de către instanțele de judecată. Este posibil ca jurisprudența în acest domeniu să se dezvolte semnificativ pe măsură ce mai multe cazuri referitoare la probleme legate de mărcile comerciale din metavers ajung în instanțe. Pentru a sublinia și mai mult importanța asigurării protecției pentru aceste noi tipuri de bunuri și servicii, este important să se ia în considerare dreptul exclusiv asupra mărcii, obținut ca urmare a inregistrării.

Contrar concepției greșite obișnuite, nu există un „metavers” singular, care să cuprindă totul. La fel ca în cazul platformelor de social media, dificultatea aplicării mărcilor comerciale în metavers va fi volumul aproape nelimitat de conținut disponibil de pe mai multe platforme. Mai jos este o listă cu câteva metavers-uri populare:

• Horizon (deținut de Meta)
• Alt Space VR (deținut de Microsoft)
• Decentraland
• Chat VR
• Roblox

Acestea sunt doar o mică selecție a platformelor metaverse existente în prezent, un număr care va crește cu siguranță în viitor. Dacă, atunci când luați decizii IP legate de metavers, vă simțiți copleșit de tot jargonul tehnologic, este util să echivalați termenul „metavers” cu „social media”. În primul rând, deși există mai multe platforme, toate ocupă un spațiu similar; în al doilea rând, aplicarea mărcilor comerciale pe platformele metaverse se va face într-un mod similar cu modul în care drepturile sunt aplicate pe platformele de social media, prin faptul că solicitarea de eliminare din platformă a celor care folosesc marcile fără acordul titularului va trebui să fie depusă pe fiecare platformă metaverse în parte.

Exercitarea drepturilor pe platformele de rețele sociale poate fi dificilă chiar și atunci când aveți drepturi asupra unor mărci înregistrate, majoritatea platformelor solicită dovada înregistrării atunci când este depusă o cerere în protejarea mărcii. În viitor, este, prin urmare, important ca întreprinderile să își protejeaze mărcile în mod corespunzător și devine necesar pentru noile cereri de mărci comerciale ca acestea să fie depuse pentru toate produsele care vor fi utilizate în metavers.

Faptul că firme precum Nike depun cereri noi chiar în acest scop sugerează că există o schimbare în curs de desfășurare care va deveni în curând relevantă pentru mult mai multe companii, nu doar din industria tehnologiei, ci și pentru cele care operează în alte domenii, cum ar fi modă și bunuri de larg consum. De neconceput în urmă cu câțiva ani, pentru astfel de afaceri, se pare că protejarea mărcilor pentru bunuri și servicii digitale poate fi în curând la fel de importantă ca și protejarea lor pentru bunuri și servicii reale.

Având în vedere creșterea recentă a numărului de cereri care acoperă bunuri virtuale și NFT, Oficiul European a publicat recent ghiduri cu privire la abordarea pe care o va adopta pentru clasificarea acestor bunuri. Îndrumarea este în conformitate cu abordarea propusă în cazul Hermès și întărește nevoia deținătorilor de drepturi de a-și consolida portofoliile.

EUIPO a confirmat că bunurile virtuale trebuie tratate ca și conținut digital sau imagini, deci vor fi adecvate unei clase de bază referitoare la bunuri digitale, indiferent de clasa în care s-ar regăsi versiunea reală a bunurilor. Va fi necesar să se precizeze conținutul sau imaginile la care se referă bunurile virtuale: de exemplu, „bunuri virtuale descărcabile, și anume îmbrăcăminte digitală”. În mod similar, pentru NFT, solicitanții vor trebui să precizeze tipul de articol digital care este autentificat de NFT – termenul „jetoane nefungibile” în sine nu va fi acceptabil. Nu vor exista modificări ale serviciilor legate de bunuri virtuale și NFT, acestea vor fi clasificate pe baza principiilor actuale de clasificare.

Având în vedere jurisprudența în curs și acest tip de îndrumări privind drepturile de proprietate intelectuală, va fi interesant de văzut în viitor cum se va dezvolta comparația dintre bunurile virtuale și bunurile reale corespunzătoare și în alte domenii, mai ales în cazul acțiunilor în opoziție între mărcile comerciale.
(sursa foto: metaversenews.com)

01/10/2022 by Catalin Neagu

Procesul HERMES ar putea influența viitorul NFT-uilor

(sursa foto:holrmagazine.com)

Artă sau incalcare a marcilor comerciale?
Pe 14 ianuarie, casa de modă franceză Hermès International l-a dat în judecată pe artistul Mason Rothschild pentru încălcarea mărcii înregistrate BIRKIN, imediat după lansarea MetaBirkins – o colecție de 100 de genți NFT Birkin acoperite cu blană artificială într-o gamă largă de culori și modele.
Gențile reale Hermès Birkin sunt notoriu de scumpe și greu de obținut, ceea ce le face o alegere de top pentru elita societății. Pentru a achiziționa una dintre aceste genți râvnite, trebuie să dezvolți o relație cu un reprezentant de vânzări, să stabilești un istoric de achiziție și să-ți demonstrezi aprecierea și cunoștințele despre brand de-a lungul timpului. Având în vedere această listă completă de cerințe, nu este surprinzător faptul că marca de lux axată pe exclusivitate face tot posibilul pentru a elimina replicile – chiar și versiunile NFT.
Depus în Districtul de Sud din New York, acest caz aduce noi probleme peisajului juridic care forțează intersecția dreptului proprietății intelectuale, tehnologiei și modei.

Echilibrarea „expresiei artistice” cu arta din lumea reală
În plângerea sa de 47 de pagini, Hermès susține că NFT-urile MetaBirkins ale lui Mason Rothschild încalcă marca de lux Birkin a mărcii de lux, care datează din 1984. Datorită puterii imense pe care o are marca Birkin, Hermès consideră că colecția NFT a lui Rothschild „ar putea provoca confuzie în randul consumatorilor” și “inducerea în eroare a publicului”, așa cum este subliniat în Legea Lanham – statutul federal care guvernează mărcile comerciale, mărcile de servicii și concurența neloială din S.U.A.
În plus, Hermès afirmă că Rothschild nu numai că nu avea permisiunea de a folosi marca Birkin, dar a profitat în mod vizibil de pe urma utilizării neautorizate a mărcii prin vânzarea și revânzarea NFT-urilor.
De cealaltă parte, în centrul argumentelor lui Rothschild se află ideea că ar trebui să i se permită „să creeze artă bazată pe interpretările sale si ale lumii din jurul lui”. Rothschild a susținut o apărare de „utilizare loială”, făcând referire în mod specific la seria Campbell Soup Cans a lui Andy Warhol ca justificare pentru motivul pentru care ar trebui să poată continua să comercializeze și să-și promoveze colecția MetaBirkins NFT.
În timp ce arta lui Warhol părea identică cu binecunoscutele articole de băcănie din supă Campbell, atingerea și expresia personală a artistului au fost vizibile prin ușoare variații ale literelor și simbolurilor. Rothschild susține că ceea ce a făcut cu MetaBirkins nu este diferit de campania de 32 de lucrări a lui Warhol – dovadă a faptului ca el vinde doar „expresia” Birkin-ului, mai degrabă decât să încerce să transmită opera de artă ca fiind afiliată cu lucrul real.
Vorbind despre argumentele lui Rothschild, Hermès spune că Rothschild pur și simplu „căută să-și marească veniturile schimbând protecțiile din „viața reală” ale casei de moda Hermès cu „drepturi virtuale”, alegând să valorifice un brand deja de succes pentru a genera profituri pentru el însuși.

Moțiunea lui Rothschild de respingere a cazului a fost respinsă
Pe 6 mai 2022, judecătorul a respins Moțiunea de respingere depusă în martie de Rothschild, permițând ca procesul Hermès să continue.
Un alt element esențial al argumentului lui Rothschild din Moțiunea de 33 de pagini este „expresia artistică”, explicând că NFT-urile MetaBirkins sunt opere de artă care oferă comentarii „cu privire la cruzimea față de animale inerentă fabricării genților sale din piele extrem de scumpe, Hermès. Mai exact, el spune că NFT-urile MetaBirkins „nu sunt genți de mână” și „nu au nimic altceva decât sens”.
În calitate de artist, Rothschild spune că artiștii sunt „în general liberi să aleagă subiectele pe care le abordează” și „să descrie obiectele care există în lume așa cum le văd”. Potrivit lui Rothschild, NFT-urile MetaBirkins descriu „genți Birkin cu blană, reflectând comentariul său despre cruzimea față de animale din industria modei și mișcarea de a găsi alte alternative pentru piele”.
În Moțiune, Rothschild face referire la conservele de supă Campbell ale lui Andy Warhol care sunt sinonime cu ceea ce face el cu colecția sa NFT – deoarece MetaBirkins „nu sunt active comercializabile”.
Un alt argument al lui Rothschild este legat de utilizarea NFT-urilor ca formă de autentificare. În Moțiune, Rothschild subliniază utilizarea NFT-urilor ca un „nou mecanism tehnologic”. El spune că „NFT-urile sunt pur și simplu un cod care indică un activ digital” și nimic mai mult.

Stabilirea stadiului pentru modul în care legea IP este aplicată NFT-urilor
În timp ce alte cazuri precum Nike/StockX și Miramax/Quentin Tarantino sunt, de asemenea, în litigiu activ, procesul Hermès împotriva lui Rothschild va pregăti cu siguranță scena pentru modul în care proprietatea intelectuală este aplicată în lumea activelor digitale și a NFT-urilor. Pe măsură ce tot mai multe mărci de lux intră în metavers și își lansează proiectele NFT aferente, instanțele vor fi obligate să cântărească limitele și parametrii a ceea ce înseamnă introducerea originalității, echilibrând în același timp expresia artistică și dreptul de a crea.
Deși Hermès nu operează în prezent în metavers , va fi interesant de văzut cum rezultatul acestui caz modelează perspectiva generală a mărcii asupra modului în care lumea evoluează și se schimbă în jurul acestuia.

in Articole de specialitate / Branduri si NFT-uri / inregistrare marca / Metavers / Metaversul si mărcile / NFT-uri / NFT-urile in Metavers / NFT-urile si marcile inregistrate / Noutati / Noutati internationale 0 comments

20/02/2022 by Catalin Neagu

NFT-urile, mărcile înregistrate și Metaversul

NFT-urile, sau jetoanele nefungibile, au fost una dintre cele mai mari tendințe digitale ale anului 2021. Ele continuă să zguduie întreaga comunitate de proprietate intelectuală (IP), pe măsură ce din ce in ce mai mulți proprietari de mărci încearcă să înțeleagă cum să le folosească și cum sa folosească Metaversul pentru a-și implica clienții.

Un NFT este un activ digital unic care poate fi verificat și tranzacționat pe o platformă blockchain (de exemplu, Ethereum). Este o unitate de date stocată pe un registru digital sau blockchain. Nu poate fi duplicat sau manipulat și nu este interschimbabil. Își trage valoarea din faptul că este rar, unic și verificabil.

NFT-urile sunt cea mai nouă versiune de obiecte de colecție, dar într-un format digital: artă digitală, videoclipuri, articole de modă, postări pe rețelele sociale, GIF-uri, articole din jocuri, fotografii, momente importante ale concertelor, momente Top Shot în sport și multe altele. Ele pot întruchipa piese de artă sau chiar mărci comerciale. CryptoKitties (pisici digitale de colecție și de reproducere), CryptoPunks (personaje de colecție cu dovada proprietății stocate pe blockchain-ul Ethereum) și adidașii digitali Aglet pentru Metavers fac parte din această nouă febră digitală, drept instrument de extensie a mărcilor.

Platforme digitale precum Auctionity, Mintable, OpenBay, OpenSea și Rare Bets găzduiesc licitații pentru NFT în diferite formate digitale. Aceste platforme folosesc diverși algoritmi pentru a garanta autenticitatea NFT-urilor într-o structură de date folosind fie un sistem blockchain centralizat, fie descentralizat și oferă diferite opțiuni pentru cumpărarea și vânzarea acestora. În general, cumpărătorul unui NFT primește o licență neexclusivă și limitată pentru activul digital. Multe platforme permit proprietarului inițial să primească un procent din fiecare revânzare ulterioară a NFT-ului și să restricționeze transferul de drepturi, inclusiv drepturile de revânzare.

Deși statutul juridic al NFT-urilor în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală este încă dificil de stabilit, mai multe platforme au proceduri de notificare și eliminare pentru raportarea încălcării mărcilor comerciale care implică conținut NFT. În mod similar, legile IP ale unor țări pot fi deja aplicate împotriva exploatării neautorizate a publicității, a drepturilor de autor și a drepturilor morale care implică conținut NFT. Cu toate acestea, un potențial obstacol pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală este acela că confiscarea unui NFT ar putea fi dificilă, dacă nu imposibilă, atunci când un activ există pe un blockchain descentralizat. Cu toate acestea, o decizie judecătorească ar putea ajunge probabil la un activ NFT găzduit într-un sistem blockchain centralizat sau într-un portofel găzduit, unde un singur furnizor deține cheia privată a utilizatorului.

Artiștii, influencerii și titularii de mărci creează și scot la licitație produse digitale în ediție limitată pentru a profita de interesul de a deține NFT-uri. De exemplu, Jack Dorsey, fostul CEO al Twitter, a vândut primul său tweet ca NFT pentru 2,9 milioane USD; Charmin – marca Procter & Gamble – a creat artă digitală pe care a numit-o „prima hârtie igienică nefungibilă din lume”; Pizza Hut Canada a lansat o cantitate limitată de pizza digitale; iar Mattel a început sa ofere mașinuțe NFT Hot Wheels.

Proprietarii de mărci pot folosi, de asemenea, NFT-urile pentru implicarea offline. De exemplu, Nike a brevetat in SUA in decembrie 2019 pantofii de sport compatibili cu blockchain, pe care îi numește CryptoKicks. Iată cum va funcționa: ori de câte ori se cumpără pantofi Nike, jetoanele vor fi deblocate. Pentru a facilita această deblocare, un cod de identificare al pantofului din 10 cifre va fi legat de un cod de identificare a proprietarului, legând efectiv proprietarul de pantof. Toate „legăturile” vor fi înregistrate pe blockchain-ul Ethereum. Conform brevetului, „atunci când un consumator cumpără o pereche autentică de pantofi, se generează o reprezentare digitală, legată de consumator și i se poate atribui un jeton NFT, în care pantoful digital și jetonul NFT reprezintă împreună un „CryptoKick”. Jetoanele NFT vor putea înregistra anumite informații „genotip” legate de fiecare pantof, cum ar fi culorile, modelele și diferitele atribute de stil.

În acest fel, proprietarilor li se va oferi un element suplimentar de control asupra pantofilor lor. De exemplu, proprietarii vor putea stabili limite pentru numărul de clone sau copii care pot fi produse. De asemenea, ei pot acorda drepturi terților care vor putea amesteca modelele de pantofi. Similar cu CryptoKitties, proprietarii vor putea, de asemenea, să „genereze” alți pantofi. Acest proces va include restricții reale de producție, în care drepturile de proprietate în fiecare generație succesivă vor fi legate de pantoful original.

Proprietarii de mărci văd aplicațiile de combatere a contrafacerii drept unul dintre cele mai puternice cazuri de utilizare a blockchain-urilor, deoarece NFT-urile pot fi folosite pentru a autentifica produse fizice și pentru a furniza istoricul tranzacțiilor unui produs. Rețeaua blockchain AURA, care este deschisă tuturor mărcilor de lux (mărcile fondatoare includ Cartier, Louis Vuitton și Prada), le permite proprietarilor de mărci să creeze un ID digital unic pentru fiecare articol în timpul producției, pentru a oferi dovada autenticității, proprietății și și capacitatea de a urmări fiecare tranzacție care implică acel produs.

Cum pot mărcile să monetizeze NFT-urile în Metavers

Ce este Metaversul? Mai simplu spus, este un univers de lumi virtuale. Intri într-o lume virtuală folosind o replică digitală sau un avatar al tău și poți interacționa cu diferite medii, oameni și experiențe, precum și să cumperi diverse articole. Unele lumi virtuale folosesc criptomonede tradiționale ca metodă de plată, dar acest lucru evidențiază problemele grave de mediu(consum mare de energie si emisii de dioxid de carbon in atmosfera) pe care le provoacă crearea criptomonedelor. Lumile virtuale mai noi folosesc sisteme NFT centralizate și criptomonede care sunt mult mai puțin dăunătoare mediului și permit urmărirea proprietății fiecărui NFT.

Brandurile pot beneficia în mai multe moduri de pe urma Metaversului. Produsele din lumea virtuală pot deveni disponibile pentru vânzare în lumea reală pentru consumatorii de pe tot globul. Case de modă precum Gucci și Louis Vuitton oferă „skins” (apariții grafice) personalizate pentru diferite jocuri jucate în mediul Metavers.

Compania startup Aglet a creat o aplicație pentru jocuri și a lansat o colecție de adidași virtuali. Jucătorii concurează pentru a găsi pantofii virtuali în locații din lumea reală geo-limitate folosind harta și magazinul din joc (moneda se câștigă prin mers pe jos în timp ce aplicația este activată) și apoi își afișează colecția. Platforma Aglet permite, de asemenea, mărcilor existente să-și lanseze propriile magazine virtuale de vânzare cu amănuntul. În aceste exemple, NFT-urile atașate produselor garantează autenticitatea și oferă o modalitate simplă de urmărire a produselor.

Din ce în ce mai mulți proprietari de mărci și licențiatori vor participa în curând la Metavers, deoarece acesta reprezintă cea mai mare piață de licențiere neexploatată din lume. Potrivit organizației Licensing International, aceasta reprezintă cea mai mare și mai recentă piață de licențiere deschisă industriei și ar putea genera o creștere cu până la 40 la sută a volumului de licențiere în viitorul apropiat. Combinația dintre un număr practic nelimitat de clienți, combinată cu capacitatea de a utiliza NFT-uri ca identificatori sau etichete, ar putea înregistra o creștere aproape nelimitată a vânzărilor pentru proprietarii de mărci.

Probleme și riscuri pentru proprietarii de mărci în Metavers

Protecția mărcii este principala dintre potențialele capcane cu care se confruntă proprietarii de mărci în Metavers, desigur. NFT-urile pot ajuta la protejarea deținătorilor de mărci prin verificarea proprietății și identificarea revânzărilor de produse, dar există mai multe lumi virtuale, iar proprietarii de mărci trebuie să decidă în care să intre. Criteriile principale de luat în considerare sunt securitatea managementului blockchain-ului central și criptomoneda utilizată.

La aceasta se adaugă și preocuparea că în viitor ar putea exista prea multe lumi virtuale, prea mulți licențiați și prea multe produse. Astăzi, există până la 25 sau mai multe lumi virtuale active: Cryptoboxets, Decentraland,Roblox, Sandbox, Sims, Somnium Space, SuperWorld și Zepeto sunt doar câteva dintre ele. Pe măsură ce cei mai mari jucători, cum ar fi Facebook și Google, intră și încep să consolideze piața, această preocupare se poate clarifica de la sine.

O altă posibilă îngrijorare este pierderea controlului managementului, deoarece numărul de NFT/etichete crește și devine mai dificil de urmărit pe fiecare, în special dacă un NFT trece printr-un număr de tranzacții în lumea virtuală. Prin urmare, proprietarii de mărci vor avea nevoie de un nou nivel de creativitate pentru a stabili noi relații cu creatorii și managerii mai multor lumi virtuale.

Activitatea de branding în Metavers

Pandemia ne-a schimbat comportamentele în raport cu lumea digitală – și cu o mare parte din lume în „lockdown” în momente diferite de la începutul anului 2020, iar cea mai mare parte a activităților de comerț s-a mutat online. Din ce în ce mai mult, oamenii lucrează și își petrec o mare parte din timp în lumi virtuale, creând noi tipologii de clienți. Acum proprietarii de mărci pot vinde nu numai bunuri fizice, ci și bunuri digitale. Drept urmare, mai multe lumi virtuale au prosperat în Metavers, iar proprietarii de mărci au început să se stabilească în el în mod permanent.

Cu câțiva ani în urmă, lumea virtuală Decentraland a trecut prin „Marea goană după noi pământuri”. La acel moment, Republic Realm mai nou Every Realm, un investitor și dezvoltator în proiecte Metavers și NFT, a plătit 1 milion USD pentru a achiziționa câteva sute de terenuri virtuale în lumea virtuală a Decentraland. La rândul său, Every Realm a început să scoată la licitație parcelele.

Sotheby’s a fost un achizitor anterior și a construit o afacere virtuală de mare succes care licita opere de artă virtuale sub formă de NFT. Multe mărci de designer, precum Gucci, Louis Vuitton, Moschino și Tissot au intrat și ele în domeniu și au început să ofere produse virtuale în lumi virtuale precum Decentraland.

Proprietarii de mărci s-au alăturat Roblox, o altă lume virtuală, cu peste 200 de milioane de utilizatori activi, într-un mod agresiv. De exemplu, anul trecut, Gucci a început să vândă pantofi sport cu 12,99 USD perechea, pe care avatarul cumpărătorului i-ar putea purta în această lume virtuală. Prețurile pentru acești pantofi sport au crescut rapid și Gucci a obținut titluri Robux când a vândut o poșetă digitală în lumea virtuală Roblox pentru 350.000 Robux, echivalentul a aproximativ 4.200 USD. Foarte interesant este faptul că versiunea fizică a aceleiași poșete ar putea fi cumpărată dintr-un magazin Gucci pentru aproximativ 3.500 USD.

Toate tipurile de bunuri și servicii de consum pot fi licențiate în această nouă economie. Pe lângă liniile de modă și obiectele de colecție, proprietarii de mărci pot oferi, de asemenea, experiențe, cum ar fi tururi ale parcurilor tematice și plimbări virtuale, precum și artă și divertisment de toate tipurile, toate pentru a fi vizionate doar în lumea virtuală. Gama de produse care vor fi oferite în cele din urmă ca extensii de marcă sau sub licență în Metavers poate depăși pe cele din lumea reală.

Proprietarii de mărci pot profita de pe urma vânzărilor originale.

Cu NFT-uri urmăribile atașate fiecărui produs sau serviciu vândut, proprietarii de mărci pot câștiga în sfârșit venituri și din revânzarea produselor lor licențiate. Deoarece oricine poate revinde un produs oricând și oriunde în întreaga lume, proprietarii de mărci vor trebui să aibă sisteme de urmărire eficiente și să fie conștienți de implicațiile juridice și fiscale internaționale pe care le pot avea informațiile legate de audit și de plăți.

Concluzia ar fi că, NFT-urile și tehnologia blockchain prezintă un viitor strălucit pentru mărci și proprietarii de mărci. Cu toate acestea, proprietarii de mărci ar trebui să fie conștienți de potențialele capcane înainte de a se scufunda adânc în Metavers.

(Deși s-au depus toate eforturile pentru a verifica acuratețea acestui articol, cititorii sunt îndemnați să verifice în mod independent chestiunile de interes sau de interes specific).

inregistrare marci osim, marca inregistrata pret, inregistrare marca, osim, euipo

(sursa info: INTA, sursa foto : auraluxuryblockchain.com)

in Articole de specialitate / Branduri si NFT-uri / Brevete de Inventie / inregistrare marca / inregistrare marci iasi / marci inregistrare / Marci inregistrate / Metavers / Metaversul si mărcile / NFT-uri / NFT-urile in Metavers / NFT-urile si marcile inregistrate / Noutati / Noutati internationale / Patente 0 comments