De la „Incredibil” la „Senzațional”


Compania Nestle a fost nevoită să își redenumească marca „Incredible Burger” după ce Curtea de Justiție Olandeză a statuat că denumirea este similară unei alte mărci înregistrată în Olanda, „Impossible Burger”. Nestle are 4 saptămâni să retragă produsul cu denumirea Icredible Burger de pe piaţă sau va suporta o amendă de 25.000 EUR pe zi.
În urma deciziei, Nestle a anunțat că va face apel, dar până atunci, noul produs Nestle va purta denumirea de „Sensational Burger” (compania folosește deja „Awesome Burger” în SUA). În susținerea sa, Nestle spune că „oricine ar trebui să aibă dreptul de a folosi termeni descriptivi precum ‚incredible’ pentru a exprima calitatea produsului.”
Curtea a apreciat faptul că între cele două mărci, Incredible şi Impossible, există posibilitatea de confuzie dat fiind faptul că acestea protejează aceleași produse, publicul vizat este același, având, de asemenea, o structură similară de marketing. Deşi regula generală statuează că termenii care exprimă cuvinte de laudă nu pot face obiectul înregistrării în majoritatea țărilor, atât în cazul mărcilor europene cât și în cazul mărcilor naționale din majoritatea statelor UE, întrebarea care se pune în această situație este dacă un consumator este capabil să își amintească care termen aparține cărei companii și dacă poate asocia marca cu titularul acesteia. Dacă publicul nu poate face această distincţie fără să compare direct cele două produse, atunci putem vorbi despre un risc de confuzie.
Astfel, chiar și atunci când este folosit un termen generic, utilizat în limbajul comun, este posibil să apară astfel de situații în care companiile care folosesc termeni generici sau laudativi să fie nevoiţi să îşi redenumească produsele. Pentru a evita astfel de inconveniente, recomandăm alegerea unei denumiri care să aibă caracter disctinctiv şi nu utilizarea unor termeni uzuali.
(sursa foto: foodnavigator.com)

ProtectMARK în cel de-al șaselea an consecutiv pe harta WIPO a evenimentelor dedicate „Zilei Internaționale a Proprietatii Intelectuale” – World Intellectual Property Day – 26 Aprilie 2020

In al șaselea an consecutiv, ProtectMARK este pe harta evenimentelor WIPO organizate cu ocazia Zilei Internationale a Proprietatii Intelectuale din 26 aprilie 2020, cu tema INNOVATE FOR A GREEN FUTURE World Intellectual Property Day. #WorldIPDay

26 Aprilie 2020 – Ziua Internațională a Proprietății Intelectuale – INNOVATE FOR A GREEN FUTURE

Epidemia COVID-19 ne-a transformat brusc starea de bine, ne-a transformat viețile ocupate de activitățile de la birou sau de acasă într-un mod în care nimeni nu se astepta. Ne-a restriciționat în mare masură activitațile exterioare și a indus un blocaj asupra productivității mentale si a stării noastre emoționale. Să sperăm că nu pentru mult timp. În urma cu doar o lună trăiam în cea mai bună perioada a secolului iar acum pare cea mai întunecată.

Astăzi, încercăm crearea unor căi către un viitor verde ca un imperativ modern și actual. Cu toții împărtășim această provocare și fiecare dintre noi are un rol în construirea unui viitor verde. Este un efort complex și cu mai multe fațete, dar așa cum a remarcat cunoscutul naturalist David Attenborough, „ca specie, suntem experți în rezolvarea problemelor”, putem crea un viitor verde. Avem înțelepciunea, ingeniozitatea și creativitatea colectivă pentru a veni cu noi modalități și mai eficiente, de a contura un viitor cu emisii reduse de carbon. Dar trebuie să acționăm acum.

Campania dedicată Zilei Internaționale a Proprietății Intelectuale din acest an, desfașurata de WIPO sub sloganul: INNOVATE FOR A GREEN FUTURE, pune inovația și drepturile de proprietate intelectuală care o susțin în centrul eforturilor de a crea un viitor verde. De ce? Pentru că alegerile pe care le facem astăzi ne vor modela viitorul mâine. Pământul este casa noastră. Trebuie să avem grijă de el.

Campania WIPO sărbătorește, de asemenea, numeroșii inventatori și creatori din întreaga lume care cred într-un viitor verde – femeile, bărbații și tinerii care lucrează la alternative mai curate la tehnologii bazate pe combustibili fosili, alimente mai bune și mai durabile și sisteme naturale de gestionare a resurselor, care utilizează proprietatea intelectuala pentru a-și susține activitatea și utilizarea lor în societate. În această campanie explorăm cum un sistem IP echilibrat și robust poate susține apariția unei economii verzi care funcționează în acord cu sistemele de susținere a vieții terestre. Analizăm modul în care sistemul de brevete încurajează inovația și dezvoltarea și difuzarea de tehnologii ecologice, care ne permit să abordăm criza climatică și să construim un viitor verde; modul în care gândirea în proiectare și drepturile de design susțin împreună utilizarea optimă a resurselor și permit proiectanților să își investească timpul și talentul în crearea de produse utile, atractive și ecologice pentru consumatori. Avem în vedere modul în care mărcile comerciale și alți identificatori susțin apariția și creșterea întreprinderilor construite pe baza principiilor durabilității mediului, permițându-le să ofere o gamă mai largă de produse și servicii ecologice. Vedem cum drepturile de proprietate industrială, cum ar fi indicațiile geografice, încurajează utilizarea mai durabilă a resurselor naturale și cum drepturile de reproducere a soiurilor de plante promovează dezvoltarea de culturi mai rezistente în sprijinul securității alimentare globale. Și observăm cum creatorii – care prin sistemul de drepturi de autor – pot juca un rol cheie în crearea unei viziuni asupra unui viitor verde și a beneficiilor sale.

După cum a menționat și Einstein, nu putem continua să facem un lucru de fiecare dată la fel și să ne așteptăm la rezultate diferite. Dacă dorim rezultate diferite, trebuie să fim inovatori în abordările, gândirea noastră și modelele noastre de afaceri. Angajamentul nostru, alegerile pe care le luăm în fiecare zi, produsele pe care le cumpărăm, cercetarea pe care o finanțăm, companiile pe care le sprijinim și politicile și legile pe care le dezvoltăm, vor determina cât de verde este viitorul nostru. Dar, cu gândirea inovatoare și utilizarea strategică a drepturilor de proprietate intelectuală, durabilitatea este abordabilă.

Concluzionand, este cel mai important moment al nostru, ca persoane, întreprinderi, inovatori, autorități publice, să lucrăm pentru utilizarea politicilor de proprietate intelectuală sau să colaborăm la construirea unui viitor verde și să le protejam pentru o dezvoltare durabilă într-un mod cât mai robust. A inova înseamnă pentru noi toți că lumea devine un loc mai bun.

Decizia Curții de Justiţie a Uniunii Europene lasă un gust amar producătorilor italieni de Aceto Balsamico di Modena

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât recent că protecţia Indicaţiei Geografice Protejate (IGP) Aceto Balsamico di Modena (oţet balsamic din Modena) nu se poate extinde şi asupra termenilor „aceto” şi „balsamico”, întrucât aceştia nu sunt termeni geografici.

Hotărârea CJUE vine ca urmare a sesizării acesteia de către instanţele germane, în faţa cărora se desfăşura un proces legat de folosirea termenului „balsamico” de către o companie germană  producătoare de oţet, după ce aceasta a fost atenţionată de către producătorii autorizaţi de Aceto Balsamico di Modena să nu mai folosească termenul „balsamico” pentru produsele sale, întrucât induce consumatorii în eroare cu privire la originea produselor.

Procesul a fost intentat de către compania germană Balema – prima fabrică de oţet din Germania, şi avea ca obiect obţinerea de la instanţele germane a unei hotărâri prin care să i se recunoască dreptul de a utiliza termenul „balsamico’’ pentru produse din oţet. Curtea Federală de Justiție din Germania a considerat că această chestiune este peste competenţa sa şi, prin urmare, a solicitat CJUE să stabilească dacă protecția numelui Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena se extinde şi la utilizarea termenilor non-geografici ai acestui nume, adică „aceto”, „balsamico” și „aceto balsamico”.

În hotărârea pronunţată, CJUE a declarat că protejarea numelui Aceto Balsamico di Modena nu se extinde la utilizarea termenilor individuali care nu sunt geografici, subliniind însă că numele Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena are o reputaţie internaţională incontestabilă. În schimb, termenii non-geografici din conţinutul acestei denumiri, „aceto” și „balsamico”, şi în special termenul „aceto”, sunt cuvinte uzuale, folosite în mod obişnuit pentru a face referire la oţet sau produse pe bază de oţet cu aromă dulce-acrişoară. De asemenea, CJUE a statuat că termenii „aceto” și „balsamico” apar în Denumirile de Origine Protejate (DOP) „Aceto balsamico tradizionale di Modena” și „Aceto balsamico tradizionale di Reggio Emilia”, fără ca utilizarea lor să încalce protecția conferită Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena.

Această hotărâre reprezintă o lovitură pentru producătorii de Aceto Balsamico di Modena, dar şi pentru consumatori totodată, deoarece termenii „aceto”, „balsamico” sau chiar „aceto balsamico” vor putea fi folosiţi de către orice producător de oţet sau produse pe bază de oţet, indiferent de calitatea acestora sau de condiţiile de preparare a produselor. Ca urmare a acestei hotărâri, consumatorii „necunoscători” vor putea fi foarte uşor induşi în eroare cu privire la originea şi standardele de calitate ale produselor care conţin în cadrul denumirii lor termenii „aceto balsamico”.

Indicaţia Geografică Protejată Aceto Balsamico di Modena beneficiază de protecţie din anul 2009, iar toate produsele sunt fabricate într-un areal din oraşul italian Modena, respectând nişte condiţii foarte stricte de producţie şi vânzare. Pentru a nu fi înşelaţi de produse false, este recomandat consumatorilor să urmărească întotdeuna logo-ul IGP care apare doar pe produsele recunoscute şi atestate oficial de către autorităţile europene.

(sursa foto: https://store.l-originale.com/)

„Liverpool” rămâne doar un nume geografic

FC Liverpool – echipa de fotbal legendară și câştigătoare a Champions League în anul 2018, a depus o cerere de înregistrare a mărcii „Liverpool”, însă aceasta a fost respinsă de Oficiul Național de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie.

Motivul pentru care Oficiul a respins cererea de înregistrare a acestei mărci este reprezentat de faptul că denumirea „Liverpool” este atribuită numelui orașului, având astfel însemnătate geografică.

În cererea înaintată de reprezentanții FC Liverpool este menționat faptul că au întocmit această cerere cu bună credință și în vederea protejării produselor și serviciilor în strânsă legătură cu activitatea sportivă, spre exemplu, echipamente, fulare, postere etc., intenția fiind de a stopa comercializarea de produse și servicii de către persoane care nu sunt autorizate.

Primarul Joe Anderson declară că prețuiește relația cu FC Liverpool, astfel va conlucra cu aceștia în vederea diminuării și chiar eliminării bunurilor contrafăcute, însă de asemenea își dorește să protejeze denumirea orașului, dar în același timp și comercianții locali care ar putea fi afectați în urma admiterii acestei cereri.

Harrison Lee – avocatul clubului de fotbal declară că se așteptau la o astfel de decizie din partea Oficiul Național de Proprietate Intelectuală, întrucât acordarea monopolului de a utiliza numele „Liverpool” către clubul de fotbal, ar putea afecta negativ posibilitatea altor persoane de a indica sursa bunurilor ori a serviciilor pe care le prestează.

În acest caz, înregistrarea unui nume geografic ca marcă reprezintă o provocare și, chiar dacă cererea a fost înregistrată cu bună credință, acest lucru nu a influențat decizia de respingere a Oficiului Național de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie, care, conform legislaţiei, nu putea acorda un drept exclusiv de exploatare pentru numele oraşului Liverpool unui singur titular.

(sursa foto: theguradian.co.uk)

Steve RONSEN sau Lady GAGA ?

Cântăreţul şi compozitorul Steve Ronsen a anunţat că o va da în judecată pe cântăreaţa americană Lady Gaga, acuzând-o că piesa “Shallow”, pentru care artista a primit Globul de Aur şi premiul Oscar pentru cea mai bună melodie originală, este copiată parţial dintr-o melodie compusă de către acesta. Este vorba despre piesa intitulată “Almost”, pe care cântăreţul a făcut-o publică pe SoundCloud în anul 2012(click pentru a asculta piesa).

Lady Gaga neagă orice acuzaţie şi este pregătită să combată acuzaţiile care i se aduc, împreună cu cei trei compozitori cu care a colaborat la compunerea piesei. Avocatul artistei susţine că Steve Ronsen încearcă doar să valorifice succesul piesei “Shallow” şi să o defăimeze pe Lady Gaga. Muzicologii angajaţi de către Lady Gaga susţin că nu există nicio asemănare între melodii şi că progresia de acorduri a ambelor piese există de mult timp, chiar de dinaintea creării melodiei “Almost” de către Ronsen.

Cu toate acestea, Steve Ronsen susţine că deţine o serie de probe de la muzicologi care atestă că piesele sunt similare şi au aceeaşi evoluţie muzicală, fiind încurajat de alte situaţii similare în care vedetele au fost acuzate de plagiat şi au fost nevoite să plătească sume mari de bani drept despăgubiri. Un exemplu, ar fi Kate Perry, acuzată de plagiat în cazul piesei Dark Horse, copiată după o piesă rap denumită “Joyful Noise”, sau piesa “Bllured Lines” cântată de către Pharell Williams şi Robin Thicke, copiată după melodia “Got to give it up” a lui Marvin Gaye.

(sursa foto: digitalmusicnews.com)

Brandurile de cafea Vittoria și Lavazza în dispută pentru cuvântul „ORO”

Pe rolul Curţii Federale din Australia este în desfăşurare procesul dintre compania italiană producătoare de cafea Lavazza şi concurenta sa australiană, Vittoria, cu privire la cuvântul italian “oro”.

Cantarella Bross Pty Ltd, compania australiană care produce cafeaua Vittoria, susţine că cei de la Lavazza folosesc cuvântul “oro”, fără acordul lor. Cantarella a înregistrat ca marcă pe teritoriul Australiei termenul “oro” pentru a proteja produse din cafea, obţinând protecţia din anul 2000. Compania australiană doreşte să stopeze comercializarea cafelei Lavazza Oro pe continentul său şi acuză societatea italiană că foloseşte fără drept termenul “oro” pe cinci pachete de cafea Lavazza, încă din anul 2016.

Reprezentanţii Cantarella susţin, că în urma utilizării de către Lavazza a termenului “oro”, compania australiană a suferit pierderi mari în vânzări, afectându-i chiar şi reputaţia. Reprezentanţii Lavazza nu au dat curs cererilor de încetare a folosirii termenului “oro”, trimise de către avocaţii australieni, susţinând că în cadrul comerţului, termenul “oro” (aur) este în mod evident frecvent utilizat ca descriptiv și nu poate exista un monopol asupra acestuia.

Dacă instanţa australiană va reţine cererea companiei Cantarella, atunci Lavazza va fi nevoită să înceteze folosirea denumirii “oro” în Australia şi să nu mai comercializeze cafeaua Lavazza Oro.

(sursa foto: WTR)

Marca BIG MAC a fost anulată de către Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Divizia de anulare din cadrul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a hotărât recent anularea mărcii BIG MAC deţinută de către McDonald’s, pe motivul neutilizării acesteia. Cererea de anulare a venit din partea unui lanţ de restaurante de tip fast-food din Irlanda, Supermac, care a solicitat ca McDonald’s să facă dovada utilizării mărcii BIG MAC pe o perioadă neîntreruptă de 5 ani. Marca BIG MAC era înregistrată de către McDonald’s pentru produse din carne, sandwich-uri şi servicii de restaurant, aceasta fiind utilizată în mai multe state membre UE, atât pe ambalajele produselor, cât şi în diverse reclame publicitare. Compania reclamantă Supermac a constatat că dovezile prezentate de McDonald’s ar dovedi o utilizare reală a mărcii pentru sandwich-uri, dar nu și în raport de celelalte produse și servicii pentru care a fost obținută înregistrarea. În apărarea sa, McDonald’s a răspuns că marca a fost folosită în state precum Germania, Franţa sau Marea Britanie, iar acest lucru face dovada utilizării reale a mărcii BIG MAC în Uniune, iar, în plus, utilizarea mărcii „BIG MAC” în ceea ce privește sandwich-urile ar însemna, de asemenea, utilizarea mărcii în raport cu ingredientele sale.

În ceea ce privește procedurile de revocare pe motiv de neutilizare, sarcina probei revine titularului mărcii și nu solicitantului. Reprezentanţii McDonald’s au prezentat ca dovezi de folosire 3 declaraţii detaliate ale cifrelor de vânzări, broşuri, extrase de pe diverse site-uri McDonalds şi informaţiile de pe site-ul Wikipedia despre produsul BIG MAC. Divizia de anulare a considerat că aceste dovezi nu sunt suficiente pentru a dovedi o utilizare reală în perioada relevantă (11/4/2012 – 10/4/2017). Deși toate dovezile prezentate trebuie să fie apreciate în ansamblul lor și implică un grad de interdependență între factorii relevanți (timp, loc, extindere și natură a utilizării), în acest caz titularul mărcii nu a furnizat dovezi care să dovedească o utilizare reală în acea perioadă de timp. În ceea ce priveşte proba cu informaţii de pe site-ul Wikipedia, Divizia de anulare nu a fost impresionată de aceasta, menționând că oricine poate modifica intrările în Wikipedia. Ca atare, ar fi fost necesar ca această dovadă să fie susținută de alte dovezi concrete. Divizia de anulare a constatat că evaluarea globală a tuturor probelor nu a permis să se concluzioneze, fără a se recurge la probabilități și prezumții, că marca a fost utilizată în mod real în perioada relevantă pentru produsele sau serviciile relevante.

Rezultatul acestui proces ar putea să pară surprinzător, având în vedere și notorietatea mărcii BIG MAC. Cu toate acestea, este util să reamintim că în cazul unei proceduri în anulare, chiar şi a unei mărci binecunoscute, calitatea probelor care trebuie furnizate pentru a dovedi utilizarea reală a mărcii, este cea mai importantă.

(sursa foto: S3Studio)

Scrumbia de Dunăre, un nou produs românesc protejat la nivel european


Comisia Europeană a admis recent înregistrarea ca Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a unui nou produs românesc, sub denumirea Scrumbie de Dunăre Afumată. Obţinerea protecţiei unei indicaţii geografice presupune îndeplinirea unor condiţii stricte referitoare la aria geografică, originea materiei prime utilizate, procesul de producţie şi chiar a lucrătorilor care se implică în procesul de producţie, care trebuie să cunoască modul de preparare după repere transmise din generaţie în generaţie. Toate cerinţele referitoare la materia primă şi la etapele de preparare sunt trecute într-un caiet de sarcini, iar acestea trebuie îndeplinite cu stricteţe.O altă condiţie importantă care trebuie îndeplinită pentru dobândirea protecţiei unei IGP, este obligativitatea existenţei unei legături între produs şi aria geografică din care provine.

Astfel, conform insctrucţiunilor din caietul de sarcini, Scrumbia de Dunăre afumată se prelucrează sub formă întreagă, în greutate de minimum 250 de grame și maximum 400 de grame, cu dimensiuni între minimum 25 cm și maximum 30 cm, sărat și afumat la rece după o metodă din vechime, din aria geografică strict delimitată ce cuprinde Rezervația Biosferei Delta Dunării, de la Cotul Pisicii la vărsarea Dunării în Marea Neagră şi zona administrativă a comunei Frecăţei, ambele zone administrative fiind situate pe teritoriul judeţului Tulcea. Caracteristicile produsului Scrumbie de Dunăre afumată sunt legate de aria geografică în care se produce, prin metoda specifică zonei și prin reputație.

După ce peştele este capturat, curăţat şi sărat, urmează etapa de afumare la rece, care presupune patru paşi: zvântarea, afumarea, răcirea şi maturarea. Zvântarease execută în foișoare sau uscătorii în curenți de aer (pe timpul nopții, deoarece este mai rece) timp de circa 6-10 ore, până când pielea se usucă și obține un aspect lucios. Afumarease face cu rumeguș uscat din lemn de esență tare. După terminarea afumării, bețele cu pește afumat se scot din afumătoare și se așază pe stelaje pentru răcire. Maturareapeștelui se face prin păstrare în locuri răcoroase și în curenți de aer până se obține „elasticitatea”. Reușita acestor etape rezultă din arta de cunoaștere a caracteristicilor organoleptice ale scrumbiei de Dunăre pe faze de execuție, caracteristici care nu se determină în laborator, ci numai prin repere transmise din generație în generație.

Afumătorii din aria geografică delimitată, cu generații întregi de experiență la bază, au ochiul și mâna formate pentru obținerea constantă a unor produse de calitate. Exemplarele de scrumbie de Dunăre din afara arealului geografic nu mai pot fi folosite în procesul de obținere a produsului Scrumbie de Dunăre afumată, deoarece conținutul de grăsime scade din cauza efortului depus de pește după reproducere, cei mai mulți adulți murind epuizați, iar cei care rămân în viață îşi pierd calitățile organoleptice.

Pentru localnicii din Delta Dunării, principala și cea mai veche îndeletnicire este pescuitul: peștele reprezintă o sursă importantă de hrană, iar valorificarea lui aduce venituri care îi ajută să trăiască. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării. Notorietatea produsului Scrumbie de Dunăre afumată și dezvoltarea ulterioară a producției acestuia pot fi atribuite faptului că este un produs vechi, regional și cu recunoaștere în întreaga țară. Rețeta produsului Scrumbie de Dunăre afumată este determinată de priceperea localnicilor, transmisă din generație în generație, care este în strânsă legătură cu aria geografică delimitată.

Scrumbia de Dunăre devine astfel al cincilea produs românesc recunoscut şi protejat la nivel european după Novacul afumat din Țara Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu și Magiunul de prune de Topoloveni.

(sursa foto: Radio Romania)

BEYONCÉ și FEYONCÉ

Cântăreaţa americană Beyoncé Giselle Knowles-Carter a întâmpinat o serie de probleme juridice legate de marca sa BEYONCÉ, după ce compania Feyoncé Inc a început să comercializeze online mărfuri sub brand-ul FEYONCÉ. Mai mult decât atât, pe produsele scoase la vânzare de către Feyoncé Inc apăreau şi versuri ale unor cântece renumite ale solistei, precum Drunk In Love. Produsele erau comercializate pe site-ul thefeyonceshop.com, acestea fiind dedicate în special logodnicilor (în limba engleză „fiancé”) sau persoanelor care intenţionează să se căsătorească.

Compania Feyoncé Inc a încercat să înregistreze marca FEYONCÉ în America, însă cererea de înregistrare a mărcii a fost repinsă de către Oficiul American din cauza riscului de confuzie pe care îl poate crea în rândul consumatorilor cu marca BEYONCÉ.

Reprezentanţii legali ai lui BEYONCÉ au introdus şi o acţiune în justiţie la Tribunal împotriva companiei Feyoncé Inc, acuzând-o de încălcarea drepturilor asupra mărcii, diluarea mărcii, concurenţă neloială, precum şi de fapte şi practici înşelătoare. Potrivit judecătorului ce soluţionează cazul, nu se poate contesta faptul că pentru a influenţa decizia de cumpărare a logodnicilor, Feyoncé Inc a ales această denumire pentru profita de renumele mărcii BEYONCÉ. De asemenea, instanţa a notat că cele două mărci prezintă un grad ridicat de similaritate, fiind diferenţiate doar de două litere, iar acest lucru poate crea în mintea consumatorilor ideea că produsele FEYONCÉ sunt în vreun fel afiliate sau sponsorizate de către BEYONCÉ.

Instanţa urmează să stabilească dacă marcaFEYONCÉ este un joc de cuvinte umoristic suficient de distinctiv pentru a nu încălca drepturile de proprietate intelectuală ale cântăreţei americane sau va admite acţiunea introdusă de Beyoncé în baza notorităţii mărcii.

(sursa foto: fanpop.com)