Este notorietatea unei mărci suficientă pentru o protecție totală?

 

În cadrul juridic comunitar există unele mărci comerciale înregistrate care pot accesa un nivel de protecție mai ridicat comparativ cu mărcile obișnuite. Vorbim despre mărcile care se bucură de așa-numita „notorietate”, atribut care derivă din faptul că au trecut printr-un proces intens de promovare pe piață și că au atins un grad ridicat de recunoaștere pentru publiculconsumator.

Această clasă privilegiată de mărci notorii conferă proprietarului dreptul de a bloca înregistrarea semnelor ulterioare identice sau similare indiferent de produsele sau serviciile pentru care sunt depuse la înregistrare, sau chiar dacă acestea din urmă sunt poziționate pe segmente de piață diferite.

 

 

Acest tratament apare din nevoia de a proteja funcția de publicitate și notorietatea mărcilor, pe care companiiletitulare le-au întreținut corespunzător cu tensiune creativă, calitate, continuitate în timp și, mai ales, investiții economice uriașe în campanii promoționale. Așadar, mărcile notorii – printre care se numără, de exemplu, HUGO BOSS, CALVIN KLEIN, GUCCI, ROLEX, APPLE etc. – transmit atât o anumită imagine cât și o promisiune referitoare la calitatea produselor, caracteristici care ar putea fi exploatate în mod necorespunzător de alte companii care încearcă înregistrarea unor mărci care sunt similare sau chiar identice, dar care desemnează categorii diferite de produse.

PUMA împotriva PUMA: o mare provocare

Tribunalul General al Uniunii Europene s-a pronunțat recent într-un litigiu, vechi de mai bine de 10 ani, intre cunoscuta companie germană de îmbrăcăminte sport  Puma SE și mai puțin cunoscuta companie coreeană, DN Solutions Ltd., producător de unelte și mașini industriale. Problema a plecat de la încercarea companiei coreene de a înregistra marca europeanăPUMA” 011376209/2012  (pentru categoria de mașini și unelte industriale aparținând Clasei 7, (cum ar fi: „strunguri; strunguri cu comandă numerică; centre de prelucrare; centre de strunjire; mașini de descărcare electrică”). Compania germană, la acea vreme, a formulat opoziție împotriva cererii de înregistrare a mărcii, invocând reputația mărcii sale anterioare și protecția ulterioară a mărfurilor în consecință.

Puma SE a încercat astfel să interzică DN Solutions Ltd. să înregistreze o marcă comercială substanțial identică cu a sa, chiar dacă se referă la produse total diferite de sfera sa operațională. Compania germană a susținut că utilizarea cuvântului „PUMA” pentru utilaje industriale de către compania coreeană a afectat reputația mărcii sale, deoarece a creat o asociere a semnului „PUMA” cu produse total diferite și, în consecință, i-a diluat caracterul distinctiv. Totodată, compania coreeană ar fi profitat necuvenit de reputația mărcii „PUMA”, exploatând indirect investițiile în activități promoționale realizate de compania germană.


 

 

DN Solution Ltd

 

versus

 

Puma SE

 

În decizia sa din 21 decembrie 2022, Tribunalul Uniunii Europene a confirmat teza similitudinii dintre mărcile comparate (care apar aproape identice în afară de mici diferențe estetice) și nivelul excepțional de recunoaștere a mărcii „PUMA” pentru articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte sport. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost suficient pentru a valida nivelul de protecție sporită a reputației mărcii urmărit de Puma SE.

Diferența de audiență fiind relevantă, Judecătorul a confirmat ipoteza potrivit căreia mărcile aflate în conflict sunt destinate către două grupuri de consumatori distincte și nesuprapuse, și prin urmare poate fi exclusă o intersecție între utilizatorii uneia și cei ai celeilalte mărci. Pe de o parte, așadar, există publicul interesat de produse de îmbrăcăminte sport purtând cunoscutul brand „PUMA”, care este format din publicul larg, probabil fără abilități specifice; pe de altă parte, însă, există ansamblul profesioniștilor din sectorul industrial care, folosesc utilaje cu un conținut tehnic ridicat, marcate tot cu marcaPUMA”, dar produse ale companiei coreene. În acest sens, Curtea a respins argumentul Puma SE conform căruia această subdiviziune dihotomică a populației ar fi artificială, întrucât chiar și publicul profesionist este inevitabil expus fluxurilor de informații din mass-media generală și, în consecință, este supus efectelor notorietății dobândite de marcaPUMA” aplicată produselor sportive. Compania germană a adăugat că zonele operaționale ale celor două companii sunt supuse contaminării reciproce. Pe de o parte, nu poate fi exclus ca o companie activă în sectorul îmbrăcămintei să-și extindă gama pentru a include articole destinate utilizării de către operatorii profesioniști care intra în contact cu marca DN Solutions Ltd. Pe de altă parte, nu poate fi exclusă posibilitatea o firmă specializată în produse tehnice să furnizeze uniforme pentru angajați sau să comercializeze haine cu marca PUMA pentru public. Aceste posibile invazii ale domeniului ar duce la o confluență în publicul consumatorilor interesați de produsele „PUMA”.

În replică, Curtea a insistat asupra faptului că produsele care poartă mărcile în cauză sunt atât de îndepărtateși diferite încât nu există pericolul publicul să stabilească o legătură între îmbrăcămintea sport care poartă cunoscuta marcă germană „PUMA” și echipamentele tehnice care poartă denumirea „PUMA”. Mai ales că, posibilitatea unei colaborări între o companie activă în sectorul modei și una care produce articole electro-mecanice pentru o piață specifică și restrânsă este foarte puțin probabilă. Judecătorul a subliniat, de asemenea, că Puma SE nu a reușit să demonstreze într-o manieră suficient de clară și detaliată modul în care utilizarea mărcii „PUMA” de către compania coreeană, poate evoca marca sa „PUMA”. În acest sens, Curtea a făcut observația că, pentru acest caz concret, nivelul probatoriu trebuie să fie mai ridicat, întrucât cuvântul în litigiu are un înțeles prezentat complet de dicționare și enciclopedii, respectiv acela de „pumaca specie de felină aparțînând regnului animal. Așadar, din punct de vedere conceptual acest termen exprimă un alt sens chiar înainte de a se identifica cu cunoscutul brand de produse sportive „PUMA”.

Marca notorie are o protecție consolidată, dar nu absolută

Decizia în aceasta cauză ar putea părea în contradicție cu problema protecției mărcilor notorii, așa cum prevede legislația Uniunii Europene. Pe de o parte, Judecătorul recunoaște reputația mărcii, care are ca obiectiv protejarea semnului distinctiv pentru alte produse decât cele tipice, pe de altă parte, neagă recunoașterea unei astfel de protecții date fiind diferențele foarte mari între produsele care se compară.

Cu toate acestea, două particularități ale cazului de mai sus par a fi decisive: faptul că sectoarele din care fac parte produsele celor două companii sunt total divergente și că denumirea „PUMA” în vocabularul actual exprimă un concept precis. Acești doi factori împiedică consumatorii să stabilească o legătură între produsele DN SOLUTIUON Ltd. și marca notorie aparținând Puma SE.

Acest verdict confirmă abordarea autorităților europene de a nu acorda o protecție sporită mărcilor notorii care sunt incapabile să se disocieze complet de natura produselor. Va fi interesant de văzut dacă Puma SE va decide să conteste și această hotărâre, în fața Curții de Justiție, și care va fi temeiul legal invocat.

Inregistrare marci, inregistrare marci OSIM, osim inregistrare marca, marca inregistrata, inregistrare marca OSIM, OSIM inregistrare marca, inregistrare marca europeana, inregistrare marca EUIPO, WIPO, OSIM, cum inregistrez o marca la OSIM, cum inregistrez o marca la EUIPO, cum inregistrez o marca la WIPO, marca europeana, marca internationala, osim verificare marca, adresa osim, avocat proprietate industriala, bopi marci, brand osim, calculator taxe osim, cat cosat inregistrarea la osim, cat costa inregistrarea unei marci la osim, cat costa sa inregistrezi o marca, cat costa sa inregistrezi o marca la osim, cat costa sa inregistrezi o marca la EUIPO, cat costa sa inregistrezi o marca la WIPO, consilieri in proprietate industriala, protectmark, euipo, inregistrare brand osim, inregistrare brand, consilier proprietate industriala, consilier PI, avocat proprietate industriala.

(sursa foto: puma.com)

Rebranding Pepsi cu un nou logo pentru prima dată în 14 ani

(sursa foto: dezeen.com)

Todd Kaplan – Chief Marketing Officer – PEPSI spune că noul design vizual introduce o „nouă eră” pentru Pepsi și va contribui la promovarea distincției mărcii, în timp ce îndreptă atenția consumatorilor către alternativa sa fără zahăr.

Pepsi a dezvăluit recent o nouă identitate vizuală, inclusiv o schimbare a logo-ului. Aceasta este prima actualizare a siglei în ultimii 14 ani.

Sigla și identitatea vizuală „împrumută capital” din istoria de 125 de ani a mărcii, spune Pepsi. Designul se referă la logo-ul său din anii 1970 până în anii 1990, care prezenta, de asemenea, numele mărcii Pepsi într-un caracter îndrăzneț, găzduit în cercul său iconic „yin și yang” roșu și albastru.

Noua identitate vizuală va fi lansată în America de Nord în toamna acestui an, și coincide cu cea de-a 125-a aniversare a mărcii. Ambalajul și logo-ul reîmprospătat vor fi lansate la nivel global anul viitor.

Rebrandingul se va întinde pe toate punctele de contact fizice și digitale ale mărcii, de la ambalaje și echipamente de răcire, precum și la modă și restaurante. Noua identitate a fost concepută special pentru a atrage consumatorii într-o „lume din ce în ce mai digitală”, spune Todd Kaplan, introducând mai multă „mișcare și animație” și „aratând mai multă flexibilitate” în brandingul său.

(sursa foto: dezeen.com)

Reîmprospătarea mărcii include o nouă paletă de culori, folosind acum și culoarea neagră. Culoarea neagră a fost extrasă din branding-ul Pepsi Zero Sugar (cunoscut sub numele de Pepsi Max) și semnalează „concentrarea continuă” a Pepsi pe oferta sa cu zero zahăr.

Todd Kaplan spune că noul design vizual introduce o „nouă era” pentru Pepsi și va contribui la promovarea distincției mărcii.

„Pepsi este un brand iconic care evoluează constant cu vremurile, deoarece a fost un element de bază în cultura pop și este considerat un factor disruptiv continuu în ultimii 125 de ani”, spune el.

„Acesată nouă identitate vizuală scoate în evidență tot ce este mai bun din bogata moștenire a mărcii Pepsi, făcând în același timp un pas uriaș înainte pentru a o pregăti pentru succes într-o lume din ce în ce mai digitală.”

 

(Sursa: PepsiCo Beverages America de Nord prin Golin Agency)

Inregistrare marci, inregistrare marci OSIM, osim inregistrare marca, marca inregistrata, inregistrare marca OSIM, OSIM inregistrare marca, inregistrare marca europeana, inregistrare marca EUIPO, WIPO, EUIPO, OSIM, cum innregistrez o marca la OSIM, cum innregistrez o marca la EUIPO, cum innregistrez o marca la WIPO, marca europeana, marca internationala

 

Monster Energy „free riding” la Red Bull

Monster Energy și Red Bull sunt doi jucători cheie în sectorul băuturilor energizante. În 2020, Monster Energy a depus o cerere de înregistrare a mărcii comerciale „Red Dawg” în Regatul Unit, destinată băuturilor nealcoolice din clasa 32. Deloc surprinzător, Red Bull s-a opus cererii pe baza potențialei confuzii în rândul publicului aferent și a potențialului avantaj nedrept de care s-ar putea bucura Monster Energy de pe urma renumelui mărcii anterioare „Red Bull”.

Red Bull – deţinătoarea celei mai faimoase băuturi energizante din lume – a depus opoziție la cererea „Red Dawg”. Examinatorul din cadrul Oficiului de Proprietate Intelectuală din Regatul Unit (UKIPO) a susţinut că nu a existat nicio confuzie directă sau indirectă între cele două mărci: „Red Dawg” şi „Red Bull”. Cu toate acestea, examinatorul a susținut opoziția depusă de Red Bull în temeiul secțiunii 5(3) din Legea mărcilor comerciale din Regatul Unit, pe baza faptului că Monster Energy a dorit să profite în mod nedrept de reputația mărcii Red Bull. Acesta a afirmat că, din cauza „reputației foarte puternice” a mărcii Red Bull, consumatorii care întâlnesc marca Red Dawg îşi vor aminti de Red Bull și îl vor găsi pe Red Dawg „instantaneu familiar” obţinând asftel un avantaj neloial.
Acest caz ne arată că deținătorul unei mărci larg cunoscută publicului internațional, se poate opune unei cereri de marcă – chiar dacă nu există un risc de confuzie intre denumiri – utilizând motivul reputaţiei mărcii, precum şi cel al obţinerii unui avantaj nedrept, în engleză acest lucru fiind denumit „free riding”.
Free riding se referă la unul dintre motivele de refuz a unei cereri de marcă şi se aplică situațiilor în care noua marcă ar profita în mod nedrept de reputația unei mărci anterioare sau ar fi în detrimentul acesteia. Acest lucru nu necesită o confuzie reală a consumatorilor cu privire la cele două mărci și este suficient să existe un risc potențial în rândul comportamentului consumatorilor în beneficiul noului solicitant al mărcii, într-un mod care este inechitabil, sau în detrimentul titularului mărcii anterioare.
Free riding a fost crucial în acest caz, deoarece riscul de confuzie invocat de către avocaţii Red Bull a fost respins în cadrul opoziţiei.
Monster Energy a făcut recurs la Înalta Curte, argumentând că la această concluzie s-a ajuns fără nicio dovadă. Nu a existat nicio constatare de obţinere a vreunui folos necuvenit şi avantaj nedrept intenționat și nimic care să explice de ce orice avantaj obținut ar fi nedrept. Judecătorii de la Înalta Curte au considerat că examinatorul din cadrul UKIPO a analizat legea în mod clar și corect și nu a comis nicio eroare de principiu.
Instanţa de apel a confirmat că nu este nevoie de dovezi dacă din fapte se poate deduce în mod logic un avantaj nedrept. Intențiile solicitantului nu sunt relevante, și nu este necesar să se demonstreze intenția de a profita de marca existentă. Probabilitatea de confuzie publică este un punct separat. Chiar dacă publicul nu ar crede că produsele sau serviciile noii mărci se referă la produsele sau serviciile existente ale mărcii anterioare, opoziția poate avea succes atâta timp cât un oarecare beneficiu pentru solicitantul noii mărci printr-o conotație indirectă cu marca titularului mărcii existente poate fi arătat sau dedus.
În concluzie, este esențial ca la orice nouă cerere de înregistrare a unei mărci să se ia în considerare mărcile similare anterioare, reputaţia acestora, precum şi riscul unei opoziții dacă prin înregistrarea mărcii s-ar obţine un avantaj necuvenit de la marca anterioară.

Inregistrare marci, marca inregistrata, inregistrare marca OSIM, OSIM inregistrare marca, inregistrare marca europeana, EUIPO, OSIM

(sursa foto: hfgip.com/)

Coroana Rolex și brandul danez de articole de îmbrăcăminte PWT A/S

Rolex este unul dintre cele mai de succes branduri de ceasuri din lume, logoul companiei reprezentat de o coroană fiind foarte cunoscut. Coroana folosită drept logo sugerează consumatorilor standardele înalte de calitate după care Rolex se ghidează în realizarea produselor, fiind în același timp și o trimitere la unul dintre sloganurile companiei și anume: “A Crown for Every Achievement”.

Reprezentând o componentă atât de importantă din imaginea brandului, Rolex a depus toate eforturile necesare pentru a-și proteja logoul, acesta fiind marcă înregistrată încă din anul 1925. Cel mai recent efort al companiei de a-și proteja marca este reprezentat de bătălia legală împotriva brandului danez de haine PWT A/S(www.pwtbrands.com), care folosește de asemenea, imaginea unei coroane pentru promovarea propriilor produse. Neînțelegerile dintre cele două companii au început în anul 2016, când brandul danez de haine a încercat să înregistreze la nivel european o marcă reprezentată de o coroană, care deși nu avea un design identic cu marca înregistrată de Rolex, avea o serie de elemente comune. Producătorul elvețian de ceasuri s-a opus acestei înregistrări, în baza drepturilor deținute anterior prin înregistrarea mărcilor sale. Pe lângă deținerea unor drepturi anterioare (mărci inregistrate), compania Rolex a susținut că marca lor se bucură de o reputație incontestabilă și folosirea unei mărci atât de similare de către producătorul de haine danez, ar însemna că acesta profită de caracterul distinctiv și reputația mărcii lor, producându-le astfel un prejudiciu major. Procedurile din fața Oficiului European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) nu au adus rezultatele dorite pentru compania Rolex. Oficiul a considerat că nu poate exista un risc de confuzie între ceasurile pentru care Rolex are marca înregistrată și articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru care PWT A/S dorește să obțină protecție. Camera de recurs a constatat că îmbrăcămintea, încălțămintea și articolele de îmbrăcăminte din clasa 25, vizate de marca solicitată, erau diferite de bijuteriile și ceasurile din clasa 14, acoperite de mărcile anterioare ROLEX. În această privință, aceasta a considerat că aceste bunuri erau diferite ca natură și ca destinație, prima fiind destinată îmbrăcămintei corpului uman, iar cea de-a doua pentru a fi purtată ca bijuterie personală. Aceasta a adăugat că aceste mărfuri nu împărtășesc aceleași canale de distribuție și că nu sunt nici în concurență, nici complementare. De asemenea,  argumentele privind reputația au fost reținute drept neîntemeiate, întrucât logoul companiei reprezentat de o coroană, se bucură de reputație doar atunci când este folosit împreună cu denumirea Rolex. În baza acestor argumente s-a stabilit că nu există riscul producerii unui prejudiciu pentru compania elvețiană.

(sursa foto: blog.marks-iplaw.jp)

Considerând nedreaptă această decizie, compania Rolex a atacat decizia EUIPO, la Tribunalul General al Uniunii Europene. Un prim argument adus împotriva deciziei a avut la bază faptul că, în analiza produselor și serviciilor pentru care mărcile sunt înregistrate, nu s-a ținut cont de originea lor obișnuită și nici de practicile legate de comercializarea acestora. De asemenea, aceștia au susținut că articolele de îmbrăcăminte și ceasurile sunt similare, având în vedere că aparțin unor segmente de piață apropiate, putând fi achiziționate cu ușurință de către consumatori de pe aceleași platforme de comerț.

Tribunalul General al Uniunii Europene a respins argumentele, susținând că Rolex nu a prezentat dovezi din care să rezulte similaritatea produselor și în plus, comercializarea acestora în aceleași locuri nu conduce automat la concluzia că au aceeași origine, consumatorii putând să le distingă datorită naturii lor diferite.

În ceea ce privește argumentele legate de reputația mărcii și faptul că producătorul danez de îmbrăcăminte ar profita de caracterul distinctiv și de renumele mărcii ce aparține companiei Rolex, Tribunalul a stabilit că nici acestea nu sunt întemeiate. Tribunalul a statuat că pentru a fi incidente prevederile art. 8 (5) din Regulamentul privind marca Uniunii Europene, referitoare la marca cu reputație, titularul mărcii trebuie să demonstreze îndeplinirea anumitor condiții, printre care:

  • să existe o marcă de renume înregistrată anterior în teritoriul relevant;
  • marca anterioară și marca depusă la înregistrare să fie identice sau similare;
  • marca anterioară să se bucure de o reputație în teritoriul relevant și pentru bunurile sau serviciile în baza căreia opoziția este făcută;

și nu în cele din urmă,

  • utilizarea semnului solicitat să genereze foloase necuvenite în baza caracterului dictinctiv sau a reputației mărcii anterioare.

(articol documentat si redactat de jurist Alexandra Maria GÂRBAN – Consultant PI ProtectMARK) Inregistrare marci, inregistrare marci OSIM, osim inregistrare marca, marca inregistrata, inregistrare marca OSIM, OSIM inregistrare marca, inregistrare marca europeana, inregistrare marca EUIPO, WIPO, EUIPO, OSIM, cum innregistrez o marca la OSIM, cum innregistrez o marca la EUIPO, cum innregistrez o marca la WIPO, marca europeana, marca internationala, marca notorie, marca de renume, renume, notorietate.