Neymar și înregistrarea numelui său ca marcă

sursa foto: Reuters

Jucătorul brazilian de fotbal, Neymar, a obţinut recent victoria în cadrul unui proces desfăşurat la Curtea Generală a Uniunii Europene. Judecătorii au decis în favoarea sa, după ce omul de afaceri Carlos Moreira a depus spre înregistrare marca „Neymar” pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Mai mult decât atât, ulterior înregistrării mărcii, acesta a început să pretindă şi drepturi de autor asupra numelui fotbalistului. Acest lucru l-a deranjat pe brazilian, iar acesta a acţionat în consecinţă, solicitând  anularea înregistrării mărcii. Într-un final, Oficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală i-a dat dreptate fotbalistului şi a anulat marca. Cu toate acestea, hotărârea EUIPO a fost atacată, iar procesul s-a mutat la Curtea Generală.

Instanţa a hotărât că omul de afaceri portughez Carlos Moreira a acționat cu rea-credință atunci când a încercat să înregistreze ca marcă numele fotbalistului, în anul 2012, confirmând astfel decizia Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) de anulare a înregistrării. Judecătorii au respins argumentele formulate de către Carlos Moreira, care a susţinut că la acea vreme nu avea prea multe cunoștințe despre fotbal și că pur și simplu îi plăcea sunetul cuvântului Neymar. Moreira a mai susținut că, atunci când a depus spre înregistrare numele, nu știa că Neymar – care fusese numit fotbalistul anului 2011 în America de Sud – era în plină ascensiune. Aceste mărturii au fost dezminţite de către instanţă, care a dovedit faptul că afaceristul avea suficiente cunoştinţe despre fotbal, deoarece acesta depusese spre înregistrare, în aceeaşi zi,  şi numele altui fotbalist faimos, Iker Casillas.

Fiindcă omul de afaceri Carlos Moreira nu a pus în discuție niciun argument convingător de a respinge hotărârea EUIPO, alta decât dorința de „liberă circulație” a renumelui fotbalistului, Curtea Generală a dat câştig de cauză fotbalistului brazilian, încheind totodată şi procesul cu privire la  numele său.

Islanda învinge Iceland

Divizia de Anulare din cadrul Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) a decis să anuleze marca înregistrată de către Iceland Foods Limited, deţinătoarea lanţului britanic de supermaketuri Iceland, ca urmare a demersurilor efectuate de către autorităţile statului islandez. Compania britanică a înregistrat marca verbală „Iceland” pentru o varietate de bunuri și servicii, inclusiv pentru produse alimentare, electrice și servicii de vânzare cu amănuntul. Ministerul islandez al Afacerilor Externe a contestat această înregistrare pe motiv că denumirea „Iceland” trimite consumatorul cu gândul la originea geografică a produselor/serviciilor și, prin urmare, nu poate fi înregistrată.

În temeiul Regulamentului privind mărcile Uniunii Europene, o marcă nu poate fi înregistrată dacă este „de natură să inducă în eroare publicul, de exemplu în ceea ce privește natura, calitatea sau originea geografică a mărfurilor sau serviciilor”. Autorităţile islandeze au susținut că marca „Iceland” se încadrează în această restricție, deoarece consumatorul mediu ar putea înțelege că mărfurile vândute sub această marcă indică faptul că produsele/serviciile au fost produse și/sau fabricate în Islanda. În plus, înregistrarea cuvântului „Iceland” ar împiedica companiile islandeze să folosească cuvântul „Iceland” pentru a-și marca originea geografică.

În apărare, reprezentanţii lanțul de supermarketuri au susținut că un consumator mediu nu se așteptă ca produsele și serviciile înregistrate să provină din Islanda, deoarece teritoriul nu era cunoscut pentru acele produse sau servicii. În plus, britanicii au încercat să susțină că folosirea mărcii verbale „Iceland”, încă de la înființarea supermarketului în anii 1970, a însemnat dobândirea distinctivității mărcii. Pentru a susține această afirmație, au fost depuse dovezi că marca a avut o reputație larg răspândită în întreaga UE. 

Deși Divizia de Anulare a EUIPO a fost de acord cu faptul că dovezile transmise de către Ministerul islandez au exagerat asupra importanței exporturilor de astfel de produse în Spațiul Economic European, a constatat că este rezonabil să se presupună că un consumator mediu ar crede că bunurile relevante provin din Islanda sau că ar putea proveni din Islanda în viitor. O astfel de ipoteză a fost considerată suficientă pentru a exclude înregistrarea mărcii „Iceland” în baza faptului că aceasta descrie originea geografică. Mai mult, la aprecierea probelor, Divizia de Anulare a constatat că, deși a existat o utilizare și o reputație suficientă în Marea Britanie, supermarketul nu a demonstrat că marca a dobândit caracter distinctiv în alte părți ale UE, precum Malta, Suedia, Danemarca Olanda sau Finlanda.

Acest caz evidențiază provocările evidente asociate cu înregistrarea unui nume geografic ca marcă şi dificultățile în a demonstra cu succes caracterul distinctiv dobândit al unei mărci în UE. 

sursa foto: independent.co.uk

Desenele, modelele industriale și sportul

Oriunde există tehnologii care utilizează materiale noi, desenele, modelele industriale şi estetica îşi fac apariţia inevitabil. Influența desenelor şi modelelor industriale în lumea sportului este de mare amploare. În cadrul pieței sportive extrem de competitive, desenele şi modelele contribuie la identitatea distinctivă a competițiilor sportive, a echipelor și a echipamentelor sportive.

Designul face ca un produs și un eveniment sportiv să fie mai atrăgătoare, jucând un rol esenţial în ceea ce priveşte valoarea comercială a produselor. Întreprinderile pot proteja investițiile pe care le fac în noile modele de produse prin obţinerea de drepturi asupra desenelor şi modelelor acestora.

Un astfel de exemplu vine din partea companiei Puma, care şi-a protejat un model de pantof care îşi leagă singur şireturile. Mai întâi, pantoful îşi adaptează forma după mărimea piciorului persoanei care îl poartă, după care, un motoraş începe să strângă şireturile, etanşeitatea putând fi reglată prin intermediul unei aplicaţii instalate pe un dispozitiv inteligent. Noul model, Puma Fit Intelligence, poate fi încărcat fără fir, având o autonomie de aproximativ 5 zile, însă nu include alte funcţii de numărare a paşilor sau a caloriilor arse. Pantofii sunt adresaţi în special atleţilor, însă reprezentanţii Puma oferă posibiliatea de testare a acestora de către oricine, prin simpla înregistrare pe site.

PUMA a fost prima companie care a construit un pantof sport cu bandă de prindere Velcro ™ în 1968, prima care a introdus un computer în pantof în 1986 și prima care a introdus un pantof adaptabil conectat wireless numit (AutoDisc) în 2016.

Impactul mărcilor asupra sportului

Organizarea unui eveniment sportiv poate fi o activitate costisitoare. De aceea, folosirea strategică a mărcilor poate genera fluxuri semnificative de venituri pentru a acoperi costurile de organizare a acestor evenimente. O marcă este un semn capabil să distingă bunurile sau serviciile unei entități de cele ale unei alte entități. Mărcile sunt instrumente puternice și indispensabile de marketing. În lumea sportului, utilizarea lor strategică deschide oportunități comerciale semnificative pentru a genera venituri.

Fanii sportului sunt unul dintre factorii care pot influenţa modul în care o echipă îşi poate face cunoscut brandul. Astfel, clubul de fotbal Manchester United, din Marea Britanie, a reuşit ca prin intermediul renumelui echipei şi loialităţii fanilor să sporească veniturile și rentabilitatea clubului, încheind contracte de sponsorizare importante și aducând noi oportunități media. Din 2015 până în 2017, clubul s-a bucurat de o rată de creștere anuală de 4,6% în ceea ce priveşte veniturile sale de sponsorizare. Contractele de sponsorizare sportivă susţin, de fapt, un brand și pot fi extrem de profitabile. În consecinţă, o multitudine de companii din diverse sectoare de activitate se îndreaptă spre sport pentru a crește gradul de conștientizare a produselor sau serviciilor lor în rândul consumatorilor.

Un alt mod prin care organizaţiile sportive îşi utilizează profitabil dreptul asupra mărcilor este licenţierea acestora. Încheierea unor contracte de licenţă permite unor terțe părți să folosească logo-ul înregistrat ca marcă pe mărfuri, inclusiv îmbrăcăminte, accesorii, încălțăminte și multe altele. De exemplu, Manchester United a încheiat un contract de licenţă de 10 ani (valabil până în anul 2025)cu gigantul sportiv Adidas în ceea ce privește sponsorizarea tehnică. Aceste alianţe stategice de marketing care există acum între organizațiile sportive și cele mai importante companii de îmbrăcăminte precum Adidas, Nike, Puma sau Under Armor dovedesc că faptul că echipele sportive devin rapid branduri internaţionale în funcţie de care consumatorii îşi adaptează chiar şi stilul de viaţă.

(sursa foto: www.manutd.com)

Brevetele şi sportul


Tehnologia a avut întotdeauna un rol de jucat în peisajul sportiv, însă apariția tehnologiilor digitale a alimentat dezvoltarea tehnologică mai mult ca oricând. Tehnologiile inovatoare – protejate prin brevete – au adus sportul la un alt nivel. Aceste tehnologii au  transformat experiența sportivă din tabăra de antrenament sau stadionul sportiv şi au deschis calea pentru noi sporturi, cum ar fi, spre exemplu, cursele cu drone.

Echipamentul sportiv inteligent încorporat cu senzori și alte tehnologii sofisticate de informare și comunicare sunt acum larg răspândite. Aceste tehnologii inteligente permit sportivilor (de elită sau amatorilor) și instructorilor săi să urmărească și să evalueze performanța lor și să identifice zonele de îmbunătățire. În timp ce sportivii de elită sunt primii care încearcă și utilizează aceste tehnologii, pe măsură ce ajung pe piață, toată lumea poate beneficia de ele pentru monitorizarea exercițiilor zilnice, nivelurile de hidratare și multe altele.

Materialele compozite puternice şi durabile, cum ar fi cele folosite în încălțămintea sportivă și alte accesorii de protecție fac sportul mai sigur și reduc riscul de rănire. În vederea reducerii accidentelor cicliştilor şi atleţilor, o companie franceză a dezvoltat o pereche de pantofi inteligenţi care încorporează  în talpă o componentă electronică şi un software care permit identificarea riscurilor de vătămare şi soluţii de îmbunătăţire a performanţei sportivilor. Astfel, compania franceză Epsilon a lansat brandul de încălţăminte Zhor-Tech şi a devenit lider mondial în producţia de încălțăminte inteligentă, cu misiunea de a crea viitorul încălțămintei, prin introducerea a 5 tehnologii în procesul de fabricare. 

Pantofii Zhor-Tech pot detecta anomaliile posturii bicicliştilor, iar aceştia îsi pot ajusta poziţia ghidonului astfel încât să nu le fie pusă în pericol sănatatea. Pe lângă acestea, Zhor-Tech analizează şi tehnica de pedalare (unghiul de pedalare, echilibrul de pedalare și eficiența împingerii și tragerii), pentru a optimiza performanța cicliştilor şi detectează nivelul de oboseală, venind cu sfaturi privind consolidarea musculară sau tehnica de pedalat. Mai mult decât atât, componenta software aflată în talpa pantofului transmite cicliştilor, prin intermediul unei aplicaţii dedicate, toate datele privind cadenţa, viteza, distanţa acoperită sau caloriile arse.

Toate aceste tehnologii au adus sportul la un nou nivel, care le acordă posibilitatea sportivilor de a stabili noi recorduri de timp şi de a creşte competitivitatea în sport.

Proprietatea intelectuală și sportul

Anul acesta, Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale se îndreaptă spre lumea sportului și analizează modul în care drepturile de proprietate intelectuală – brevete, mărci, design-uri, drepturi de autor și drepturi conexe sau chiar protecția soiurilor de plante – sprijină ecosistemul sportiv global într-un peisaj unic care reunește mai mulți „jucători” cu interese suprapuse. 

În categoria largă a persoanelor din lumea sportului cu interese în domeniul proprietăţii intelectuale sunt incluşi: organizatorii de evenimente sportive, federaţiile sportive, sportivii, producătorii de echipamente sportive, radiodifuzorii, sponsorii şi fanii. Fiecare dintre aceştia stau la baza tuturor relațiilor comerciale care fac ca evenimentele sportive să se întâmple şi să se dezvolte la nivel global.

Scopul principal al drepturilor de proprietate intelectuală este de a încuraja mai multă inovație și creativitate, asigurându-se că inventatorii și creatorii obțin o recompensă echitabilă pentru munca lor și își pot câștiga existența. Proprietatea intelectuală protejează diferite tipuri de drepturi, precum, invențiile (prin intermediul brevetelor), mărcile, desenele sau modelele și lucrările creative, cum ar fi programele sportive și alte produse creative legate de sport, (drepturi de autor și drepturi conexe). Majoritatea drepturilor de proprietate intelectuală sunt protejate o perioadă limitată de timp și sunt acordate numai atunci când sunt îndeplinite anumite condiții. Astfel, mărcile şi desenele industriale sunt protejate pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de reînnoire,  invenţiile sunt protejate pentru 20 ani, iar drepturile de autor sunt protejate pe toată durata vieţii autorului, plus 70 de ani de la moartea acestuia. 

Drepturile de proprietate intelectuală permit posesorilor să împiedice alte persoane să copieze sau să utilizeze dreptul fără permisiunea lor. Aceasta înseamnă că titularii de drepturi pot să perceapă un preț pentru utilizarea drepturilor. Perspectiva unei recompense economice încurajează oamenii și întreprinderile să investească în dezvoltarea de inovații, creații și produse de marcă de care poate beneficia oricine. Astfel, mai multe inovații și creativitatea în sport înseamnă accesul la un flux continuu de noi modalități de sporire a performanțelor atletice și de a ne bucura de sport – echipament mai bun, mai multe oportunități de afaceri, mai multe locuri de muncă și o experiență fabuloasă a fanilor.

Începând de astăzi, ProtectMark va publica o serie de articole de specialitate în care va prezenta fiecare drept de proprietate intelectuală şi impactul pe care acestea îl au asupra activităţilor sportive şi asupra tuturor celor implicaţi în lumea sportului.

Mai repede, mai înalt, mai puternic!

26 aprilie 2019 – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PROPRIETĂȚII INTELECTUALE

Dorința de a testa abilitățile noastre, entuziasmul competiției și uimirea pe care o avem în privirea oamenilor obișnuiți care realizează fapte extraordinare ne-au alimentat fascinația de sport de mii de ani.

Campania Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale din 2019 – Reach for Gold– privește cu atenție în lumea sportului. Ea explorează modul în care inovația, creativitatea și drepturile de proprietate intelectuală care le încurajează și le protejează susțin dezvoltarea sportului și bucuria acestuia în întreaga lume.

Valorile universale pe care le implică sportul – excelența, respectul și jocul fair-play – își propun un mesaj la nivel global. Astăzi, datorită progreselor înregistrate în domeniul tehnologiilor de radiodifuziune și comunicații, oricine, oriunde, poate urma acțiunea sportivă în permanență, urmărind performanțele sportivilor și echipelor preferate, fără a părăsi casa.

Sportul a devenit o industrie globală în valoare de mai multe miliarde de dolari – una care generează investiții în facilități (de la stadioane sportive la rețele de radiodifuziune), angajează milioane de oameni din întreaga lume și distrează din ce in ce mai multe persoane.

Relațiile de afaceri bazate pe drepturile de proprietate intelectualăcontribuie la asigurarea valorii economice a sportului. Aceasta, la rândul său, stimulează creșterea industriei, permițând organizațiilor sportive să finanțeze evenimentele pe care le savurăm și oferind mijloacele de promovare a dezvoltării sportive la nivel local.

Ne uităm la modul în care companiile de sport utilizează breveteși modelepentru a promova dezvoltarea de noi tehnologii sportive, materiale, instruire și echipament pentru a îmbunătăți performanțele atletice și pentru a atrage fanii din întreaga lume.

Aflăm cum mărcile comercialeși brandingulmaximizează veniturile comerciale din contracte de sponsorizare, merchandising și licențiere. Aceste venituri compensează costul organizării evenimentelor de clasă mondială, cum ar fi Jocurile Olimpice și Cupa Mondială, și se asigură că valoarea și integritatea acestor evenimente spectaculoase sunt protejate.

Ne uităm la modul în care personalitățile sportive pot genera câștiguri din contractele de sponsorizare cu proprietarii de mărciși prin utilizarea propriilor mărci ca sportivi.

Explorăm modul în care drepturile de difuzare susțin relația dintre sport și televiziune și alte mijloace de comunicare care aduc fanii mai aproape de acțiunile sportive.

Vom urmări o parte din progresele tehnologice în materie de robotică și inteligență artificială care schimbă jocul și care determină schimbarea în toate domeniile sportive.

Campania din acest an este o ocazie de a sărbători eroii noștri sportivi și toți oamenii din întreaga lume care inovează în spatele scenei pentru a spori performanțele sportive și atractivitatea lor globală.

ProtectMARK se va alătura la celebrarea puterii sportului de a ne angaja și de a inspira, de a ne inova și de a ne uni pe toți în depașirea limitelor realizărilor umane.

În acest an vom prezenta eroii sportivi și inovațiile sportive și vom împărtăși opinii cu privire la viitorul sportului.

Până pe 26 aprilie, când sărbatorim Ziua Internațională a Proprietății Intelectuale, vom aduce in atenția celor care ne urmaresc aspecte privind inovația in sport și in legatură directă cu sportul.

JAGUAR LAND ROVER câştigă disputa împotriva imitaţiilor chinezeşti ale modelului Range Rover Evoque

Producătorul britanic de maşini Jaguar Land Rover a câștigat un proces important împotriva unei companii chineze care vindea o versiune copiată a modelului Range Rover Evoque. Săptămâna trecută, Jaguar Land Rover a anunțat victoria în procesul de imitaţie frauduloasă şi concurenţă neloială din China, fiind primul caz de susținere a unei companii străine în faţa industriei automobilelor din China.

Instanța din Beijing a hotărât că Jiangling Motor Corporation (JMC) a copiat direct cinci caracteristici unice ale modelului Evoque atunci când a construit Landwind X7, ceea ce a condus la un risc de confuzie larg răspândit în rândul consumatorilor. Chinezii au preluat de la modelul Evoque forma caroseriei, grila radiatorului şi a farurilor, maşina fiind vândută la un sfert din preţul modelului original. Instanța a mai decis că fabricarea și comercializarea modelului Landwind trebuie să se oprească imediat, iar companiei Jaguar Land Rover să îi fie plătite daune interese pentru prejudiciile suferite.

Jaguar Land Rover a intenţionat să ia măsuri împotriva rivalului chinez încă din anul 2014, după ce mașina Landwind a fost dezvăluită publicului la cea de-a 12-a ediție a Expoziției Internaționale de Automobile din China, care a avut loc la Guangzhou, însă a fost descurajată de sistemul slab de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală din China. Cu toate acestea, în 2016, producătorul de automobile din Marea Britanie a dat în judecată compania chineză JMC, şi după aproape 3 ani, instanţa chineză i-a dat un verdict favorabil, întărind astfel încrederea şi corectitudinea sistemului judiciar chinez în ceea ce priveşte domeniul proprietăţii intelectuale.

Reprezentanţii Jaguar Land Rover sunt mulţumiţi de victorie, iar acesta este un semn că şi în China începe să se pună în aplicare legea în mod corespunzător, atât pentru protecţia consumatorilor, cât şi a investitorilor, astfel încât să nu mai existe risc de confuzie sau publicitate înșelătoare.

sursa foto: ft.com

De ce folosirea cuvântului „Glen” în denumirea unui whisky german este înșelătoare

Asociaţia Scotch Whisky a obţinut victoria într-un proces ce a durat şase ani, reuşind să oprească vânzarea de către o distilerie germană a unui whisky fabricat în Germania, denumit Glen Buchenbach. Asociaţia, care promovează interesele industriei de whisky din Scoția, a susținut că utilizarea cuvântului „Glen” încalcă articolul 16 lit. a) şi c) din Regulamentului nr. 110/2008, care protejează Indicaţiile Geografice (IG). Potrivit Asociației, denumirea „Glen” este utilizată pe scară largă în Scoția ca o alternativă a cuvântului „vale” și, prin urmare, evocă în rândul publicului relevant o asociere cu Scoţia și Scotch whisky (whisky scoţian), în ciuda altor informații referitoare la locul de origine trecute pe sticlă. Acest argument a fost dezbătut de către judecătorii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), după ce aceştia au fost sesizaţi printr-o întrebare preliminară de către instanţa naţională germană care judeca procesul. Instanţa germană a solicitat CJUE să clarifice dacă termenii „utilizare comercială indirectă” și „evocare” impun ca indicația geografică înregistrată să fie identică sau similară din punct de vedere fonetic și/sau vizual cu un alt produs sau dacă este suficientă o asociere cu aria geografică. De asemenea, s-a solicitat instanţei europene să clarifice dacă termenul “Glen” este fals sau înşelător pentru consumatori. CJUE a ajuns la concluzia că utilizarea comercială a unei indicații geografice necesită utilizarea reală a indicației într-o formă identică sau o formă care este foarte asemănătoare din punct de vedere fonetic și/sau vizual. În ceea ce privește termenul „evocare”, CJUE a spus că imaginea direct declanșată de către produs trebuie să fie cea a produsului protejat de indicaţia geografică protejată. În acest caz, atunci când consumatorii citesc cuvântul „Glen”, ar trebui ca prima imagine pe care şi-o amintesc să fie cea a whisky-ului scoţian.

În baza celor stabilite de CJUE, instanţa germană a constatat că nu a avut loc o încălcare a articolului 16 litera (a), deoarece „Glen Buchenbach” nu utilizează în mod real indicația înregistrată „Scotch Whiskey”. Cu toate acestea, instanța a constatat că utilizarea „Glen” pe un whisky care nu este scoţian constituie o indicație înșelătoare, care poate prezenta o impresie falsă cu privire la originea produsului în temeiul articolului 16 litera (c).

Marca BIG MAC a fost anulată de către Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Divizia de anulare din cadrul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a hotărât recent anularea mărcii BIG MAC deţinută de către McDonald’s, pe motivul neutilizării acesteia. Cererea de anulare a venit din partea unui lanţ de restaurante de tip fast-food din Irlanda, Supermac, care a solicitat ca McDonald’s să facă dovada utilizării mărcii BIG MAC pe o perioadă neîntreruptă de 5 ani. Marca BIG MAC era înregistrată de către McDonald’s pentru produse din carne, sandwich-uri şi servicii de restaurant, aceasta fiind utilizată în mai multe state membre UE, atât pe ambalajele produselor, cât şi în diverse reclame publicitare. Compania reclamantă Supermac a constatat că dovezile prezentate de McDonald’s ar dovedi o utilizare reală a mărcii pentru sandwich-uri, dar nu și în raport de celelalte produse și servicii pentru care a fost obținută înregistrarea. În apărarea sa, McDonald’s a răspuns că marca a fost folosită în state precum Germania, Franţa sau Marea Britanie, iar acest lucru face dovada utilizării reale a mărcii BIG MAC în Uniune, iar, în plus, utilizarea mărcii „BIG MAC” în ceea ce privește sandwich-urile ar însemna, de asemenea, utilizarea mărcii în raport cu ingredientele sale.

În ceea ce privește procedurile de revocare pe motiv de neutilizare, sarcina probei revine titularului mărcii și nu solicitantului. Reprezentanţii McDonald’s au prezentat ca dovezi de folosire 3 declaraţii detaliate ale cifrelor de vânzări, broşuri, extrase de pe diverse site-uri McDonalds şi informaţiile de pe site-ul Wikipedia despre produsul BIG MAC. Divizia de anulare a considerat că aceste dovezi nu sunt suficiente pentru a dovedi o utilizare reală în perioada relevantă (11/4/2012 – 10/4/2017). Deși toate dovezile prezentate trebuie să fie apreciate în ansamblul lor și implică un grad de interdependență între factorii relevanți (timp, loc, extindere și natură a utilizării), în acest caz titularul mărcii nu a furnizat dovezi care să dovedească o utilizare reală în acea perioadă de timp. În ceea ce priveşte proba cu informaţii de pe site-ul Wikipedia, Divizia de anulare nu a fost impresionată de aceasta, menționând că oricine poate modifica intrările în Wikipedia. Ca atare, ar fi fost necesar ca această dovadă să fie susținută de alte dovezi concrete. Divizia de anulare a constatat că evaluarea globală a tuturor probelor nu a permis să se concluzioneze, fără a se recurge la probabilități și prezumții, că marca a fost utilizată în mod real în perioada relevantă pentru produsele sau serviciile relevante.

Rezultatul acestui proces ar putea să pară surprinzător, având în vedere și notorietatea mărcii BIG MAC. Cu toate acestea, este util să reamintim că în cazul unei proceduri în anulare, chiar şi a unei mărci binecunoscute, calitatea probelor care trebuie furnizate pentru a dovedi utilizarea reală a mărcii, este cea mai importantă.

(sursa foto: S3Studio)