De la „Incredibil” la „Senzațional”


Compania Nestle a fost nevoită să își redenumească marca „Incredible Burger” după ce Curtea de Justiție Olandeză a statuat că denumirea este similară unei alte mărci înregistrată în Olanda, „Impossible Burger”. Nestle are 4 saptămâni să retragă produsul cu denumirea Icredible Burger de pe piaţă sau va suporta o amendă de 25.000 EUR pe zi.
În urma deciziei, Nestle a anunțat că va face apel, dar până atunci, noul produs Nestle va purta denumirea de „Sensational Burger” (compania folosește deja „Awesome Burger” în SUA). În susținerea sa, Nestle spune că „oricine ar trebui să aibă dreptul de a folosi termeni descriptivi precum ‚incredible’ pentru a exprima calitatea produsului.”
Curtea a apreciat faptul că între cele două mărci, Incredible şi Impossible, există posibilitatea de confuzie dat fiind faptul că acestea protejează aceleași produse, publicul vizat este același, având, de asemenea, o structură similară de marketing. Deşi regula generală statuează că termenii care exprimă cuvinte de laudă nu pot face obiectul înregistrării în majoritatea țărilor, atât în cazul mărcilor europene cât și în cazul mărcilor naționale din majoritatea statelor UE, întrebarea care se pune în această situație este dacă un consumator este capabil să își amintească care termen aparține cărei companii și dacă poate asocia marca cu titularul acesteia. Dacă publicul nu poate face această distincţie fără să compare direct cele două produse, atunci putem vorbi despre un risc de confuzie.
Astfel, chiar și atunci când este folosit un termen generic, utilizat în limbajul comun, este posibil să apară astfel de situații în care companiile care folosesc termeni generici sau laudativi să fie nevoiţi să îşi redenumească produsele. Pentru a evita astfel de inconveniente, recomandăm alegerea unei denumiri care să aibă caracter disctinctiv şi nu utilizarea unor termeni uzuali.
(sursa foto: foodnavigator.com)

ProtectMARK în cel de-al șaselea an consecutiv pe harta WIPO a evenimentelor dedicate „Zilei Internaționale a Proprietatii Intelectuale” – World Intellectual Property Day – 26 Aprilie 2020

In al șaselea an consecutiv, ProtectMARK este pe harta evenimentelor WIPO organizate cu ocazia Zilei Internationale a Proprietatii Intelectuale din 26 aprilie 2020, cu tema INNOVATE FOR A GREEN FUTURE World Intellectual Property Day. #WorldIPDay

26 Aprilie 2020 – Ziua Internațională a Proprietății Intelectuale – INNOVATE FOR A GREEN FUTURE

Epidemia COVID-19 ne-a transformat brusc starea de bine, ne-a transformat viețile ocupate de activitățile de la birou sau de acasă într-un mod în care nimeni nu se astepta. Ne-a restriciționat în mare masură activitațile exterioare și a indus un blocaj asupra productivității mentale si a stării noastre emoționale. Să sperăm că nu pentru mult timp. În urma cu doar o lună trăiam în cea mai bună perioada a secolului iar acum pare cea mai întunecată.

Astăzi, încercăm crearea unor căi către un viitor verde ca un imperativ modern și actual. Cu toții împărtășim această provocare și fiecare dintre noi are un rol în construirea unui viitor verde. Este un efort complex și cu mai multe fațete, dar așa cum a remarcat cunoscutul naturalist David Attenborough, „ca specie, suntem experți în rezolvarea problemelor”, putem crea un viitor verde. Avem înțelepciunea, ingeniozitatea și creativitatea colectivă pentru a veni cu noi modalități și mai eficiente, de a contura un viitor cu emisii reduse de carbon. Dar trebuie să acționăm acum.

Campania dedicată Zilei Internaționale a Proprietății Intelectuale din acest an, desfașurata de WIPO sub sloganul: INNOVATE FOR A GREEN FUTURE, pune inovația și drepturile de proprietate intelectuală care o susțin în centrul eforturilor de a crea un viitor verde. De ce? Pentru că alegerile pe care le facem astăzi ne vor modela viitorul mâine. Pământul este casa noastră. Trebuie să avem grijă de el.

Campania WIPO sărbătorește, de asemenea, numeroșii inventatori și creatori din întreaga lume care cred într-un viitor verde – femeile, bărbații și tinerii care lucrează la alternative mai curate la tehnologii bazate pe combustibili fosili, alimente mai bune și mai durabile și sisteme naturale de gestionare a resurselor, care utilizează proprietatea intelectuala pentru a-și susține activitatea și utilizarea lor în societate. În această campanie explorăm cum un sistem IP echilibrat și robust poate susține apariția unei economii verzi care funcționează în acord cu sistemele de susținere a vieții terestre. Analizăm modul în care sistemul de brevete încurajează inovația și dezvoltarea și difuzarea de tehnologii ecologice, care ne permit să abordăm criza climatică și să construim un viitor verde; modul în care gândirea în proiectare și drepturile de design susțin împreună utilizarea optimă a resurselor și permit proiectanților să își investească timpul și talentul în crearea de produse utile, atractive și ecologice pentru consumatori. Avem în vedere modul în care mărcile comerciale și alți identificatori susțin apariția și creșterea întreprinderilor construite pe baza principiilor durabilității mediului, permițându-le să ofere o gamă mai largă de produse și servicii ecologice. Vedem cum drepturile de proprietate industrială, cum ar fi indicațiile geografice, încurajează utilizarea mai durabilă a resurselor naturale și cum drepturile de reproducere a soiurilor de plante promovează dezvoltarea de culturi mai rezistente în sprijinul securității alimentare globale. Și observăm cum creatorii – care prin sistemul de drepturi de autor – pot juca un rol cheie în crearea unei viziuni asupra unui viitor verde și a beneficiilor sale.

După cum a menționat și Einstein, nu putem continua să facem un lucru de fiecare dată la fel și să ne așteptăm la rezultate diferite. Dacă dorim rezultate diferite, trebuie să fim inovatori în abordările, gândirea noastră și modelele noastre de afaceri. Angajamentul nostru, alegerile pe care le luăm în fiecare zi, produsele pe care le cumpărăm, cercetarea pe care o finanțăm, companiile pe care le sprijinim și politicile și legile pe care le dezvoltăm, vor determina cât de verde este viitorul nostru. Dar, cu gândirea inovatoare și utilizarea strategică a drepturilor de proprietate intelectuală, durabilitatea este abordabilă.

Concluzionand, este cel mai important moment al nostru, ca persoane, întreprinderi, inovatori, autorități publice, să lucrăm pentru utilizarea politicilor de proprietate intelectuală sau să colaborăm la construirea unui viitor verde și să le protejam pentru o dezvoltare durabilă într-un mod cât mai robust. A inova înseamnă pentru noi toți că lumea devine un loc mai bun.

Decizia Curții de Justiţie a Uniunii Europene lasă un gust amar producătorilor italieni de Aceto Balsamico di Modena

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât recent că protecţia Indicaţiei Geografice Protejate (IGP) Aceto Balsamico di Modena (oţet balsamic din Modena) nu se poate extinde şi asupra termenilor „aceto” şi „balsamico”, întrucât aceştia nu sunt termeni geografici.

Hotărârea CJUE vine ca urmare a sesizării acesteia de către instanţele germane, în faţa cărora se desfăşura un proces legat de folosirea termenului „balsamico” de către o companie germană  producătoare de oţet, după ce aceasta a fost atenţionată de către producătorii autorizaţi de Aceto Balsamico di Modena să nu mai folosească termenul „balsamico” pentru produsele sale, întrucât induce consumatorii în eroare cu privire la originea produselor.

Procesul a fost intentat de către compania germană Balema – prima fabrică de oţet din Germania, şi avea ca obiect obţinerea de la instanţele germane a unei hotărâri prin care să i se recunoască dreptul de a utiliza termenul „balsamico’’ pentru produse din oţet. Curtea Federală de Justiție din Germania a considerat că această chestiune este peste competenţa sa şi, prin urmare, a solicitat CJUE să stabilească dacă protecția numelui Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena se extinde şi la utilizarea termenilor non-geografici ai acestui nume, adică „aceto”, „balsamico” și „aceto balsamico”.

În hotărârea pronunţată, CJUE a declarat că protejarea numelui Aceto Balsamico di Modena nu se extinde la utilizarea termenilor individuali care nu sunt geografici, subliniind însă că numele Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena are o reputaţie internaţională incontestabilă. În schimb, termenii non-geografici din conţinutul acestei denumiri, „aceto” și „balsamico”, şi în special termenul „aceto”, sunt cuvinte uzuale, folosite în mod obişnuit pentru a face referire la oţet sau produse pe bază de oţet cu aromă dulce-acrişoară. De asemenea, CJUE a statuat că termenii „aceto” și „balsamico” apar în Denumirile de Origine Protejate (DOP) „Aceto balsamico tradizionale di Modena” și „Aceto balsamico tradizionale di Reggio Emilia”, fără ca utilizarea lor să încalce protecția conferită Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena.

Această hotărâre reprezintă o lovitură pentru producătorii de Aceto Balsamico di Modena, dar şi pentru consumatori totodată, deoarece termenii „aceto”, „balsamico” sau chiar „aceto balsamico” vor putea fi folosiţi de către orice producător de oţet sau produse pe bază de oţet, indiferent de calitatea acestora sau de condiţiile de preparare a produselor. Ca urmare a acestei hotărâri, consumatorii „necunoscători” vor putea fi foarte uşor induşi în eroare cu privire la originea şi standardele de calitate ale produselor care conţin în cadrul denumirii lor termenii „aceto balsamico”.

Indicaţia Geografică Protejată Aceto Balsamico di Modena beneficiază de protecţie din anul 2009, iar toate produsele sunt fabricate într-un areal din oraşul italian Modena, respectând nişte condiţii foarte stricte de producţie şi vânzare. Pentru a nu fi înşelaţi de produse false, este recomandat consumatorilor să urmărească întotdeuna logo-ul IGP care apare doar pe produsele recunoscute şi atestate oficial de către autorităţile europene.

(sursa foto: https://store.l-originale.com/)

„Liverpool” rămâne doar un nume geografic

FC Liverpool – echipa de fotbal legendară și câştigătoare a Champions League în anul 2018, a depus o cerere de înregistrare a mărcii „Liverpool”, însă aceasta a fost respinsă de Oficiul Național de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie.

Motivul pentru care Oficiul a respins cererea de înregistrare a acestei mărci este reprezentat de faptul că denumirea „Liverpool” este atribuită numelui orașului, având astfel însemnătate geografică.

În cererea înaintată de reprezentanții FC Liverpool este menționat faptul că au întocmit această cerere cu bună credință și în vederea protejării produselor și serviciilor în strânsă legătură cu activitatea sportivă, spre exemplu, echipamente, fulare, postere etc., intenția fiind de a stopa comercializarea de produse și servicii de către persoane care nu sunt autorizate.

Primarul Joe Anderson declară că prețuiește relația cu FC Liverpool, astfel va conlucra cu aceștia în vederea diminuării și chiar eliminării bunurilor contrafăcute, însă de asemenea își dorește să protejeze denumirea orașului, dar în același timp și comercianții locali care ar putea fi afectați în urma admiterii acestei cereri.

Harrison Lee – avocatul clubului de fotbal declară că se așteptau la o astfel de decizie din partea Oficiul Național de Proprietate Intelectuală, întrucât acordarea monopolului de a utiliza numele „Liverpool” către clubul de fotbal, ar putea afecta negativ posibilitatea altor persoane de a indica sursa bunurilor ori a serviciilor pe care le prestează.

În acest caz, înregistrarea unui nume geografic ca marcă reprezintă o provocare și, chiar dacă cererea a fost înregistrată cu bună credință, acest lucru nu a influențat decizia de respingere a Oficiului Național de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie, care, conform legislaţiei, nu putea acorda un drept exclusiv de exploatare pentru numele oraşului Liverpool unui singur titular.

(sursa foto: theguradian.co.uk)

Steve RONSEN sau Lady GAGA ?

Cântăreţul şi compozitorul Steve Ronsen a anunţat că o va da în judecată pe cântăreaţa americană Lady Gaga, acuzând-o că piesa “Shallow”, pentru care artista a primit Globul de Aur şi premiul Oscar pentru cea mai bună melodie originală, este copiată parţial dintr-o melodie compusă de către acesta. Este vorba despre piesa intitulată “Almost”, pe care cântăreţul a făcut-o publică pe SoundCloud în anul 2012(click pentru a asculta piesa).

Lady Gaga neagă orice acuzaţie şi este pregătită să combată acuzaţiile care i se aduc, împreună cu cei trei compozitori cu care a colaborat la compunerea piesei. Avocatul artistei susţine că Steve Ronsen încearcă doar să valorifice succesul piesei “Shallow” şi să o defăimeze pe Lady Gaga. Muzicologii angajaţi de către Lady Gaga susţin că nu există nicio asemănare între melodii şi că progresia de acorduri a ambelor piese există de mult timp, chiar de dinaintea creării melodiei “Almost” de către Ronsen.

Cu toate acestea, Steve Ronsen susţine că deţine o serie de probe de la muzicologi care atestă că piesele sunt similare şi au aceeaşi evoluţie muzicală, fiind încurajat de alte situaţii similare în care vedetele au fost acuzate de plagiat şi au fost nevoite să plătească sume mari de bani drept despăgubiri. Un exemplu, ar fi Kate Perry, acuzată de plagiat în cazul piesei Dark Horse, copiată după o piesă rap denumită “Joyful Noise”, sau piesa “Bllured Lines” cântată de către Pharell Williams şi Robin Thicke, copiată după melodia “Got to give it up” a lui Marvin Gaye.

(sursa foto: digitalmusicnews.com)

Brandurile de cafea Vittoria și Lavazza în dispută pentru cuvântul „ORO”

Pe rolul Curţii Federale din Australia este în desfăşurare procesul dintre compania italiană producătoare de cafea Lavazza şi concurenta sa australiană, Vittoria, cu privire la cuvântul italian “oro”.

Cantarella Bross Pty Ltd, compania australiană care produce cafeaua Vittoria, susţine că cei de la Lavazza folosesc cuvântul “oro”, fără acordul lor. Cantarella a înregistrat ca marcă pe teritoriul Australiei termenul “oro” pentru a proteja produse din cafea, obţinând protecţia din anul 2000. Compania australiană doreşte să stopeze comercializarea cafelei Lavazza Oro pe continentul său şi acuză societatea italiană că foloseşte fără drept termenul “oro” pe cinci pachete de cafea Lavazza, încă din anul 2016.

Reprezentanţii Cantarella susţin, că în urma utilizării de către Lavazza a termenului “oro”, compania australiană a suferit pierderi mari în vânzări, afectându-i chiar şi reputaţia. Reprezentanţii Lavazza nu au dat curs cererilor de încetare a folosirii termenului “oro”, trimise de către avocaţii australieni, susţinând că în cadrul comerţului, termenul “oro” (aur) este în mod evident frecvent utilizat ca descriptiv și nu poate exista un monopol asupra acestuia.

Dacă instanţa australiană va reţine cererea companiei Cantarella, atunci Lavazza va fi nevoită să înceteze folosirea denumirii “oro” în Australia şi să nu mai comercializeze cafeaua Lavazza Oro.

(sursa foto: WTR)

Neymar și înregistrarea numelui său ca marcă

sursa foto: Reuters

Jucătorul brazilian de fotbal, Neymar, a obţinut recent victoria în cadrul unui proces desfăşurat la Curtea Generală a Uniunii Europene. Judecătorii au decis în favoarea sa, după ce omul de afaceri Carlos Moreira a depus spre înregistrare marca „Neymar” pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Mai mult decât atât, ulterior înregistrării mărcii, acesta a început să pretindă şi drepturi de autor asupra numelui fotbalistului. Acest lucru l-a deranjat pe brazilian, iar acesta a acţionat în consecinţă, solicitând  anularea înregistrării mărcii. Într-un final, Oficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală i-a dat dreptate fotbalistului şi a anulat marca. Cu toate acestea, hotărârea EUIPO a fost atacată, iar procesul s-a mutat la Curtea Generală.

Instanţa a hotărât că omul de afaceri portughez Carlos Moreira a acționat cu rea-credință atunci când a încercat să înregistreze ca marcă numele fotbalistului, în anul 2012, confirmând astfel decizia Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) de anulare a înregistrării. Judecătorii au respins argumentele formulate de către Carlos Moreira, care a susţinut că la acea vreme nu avea prea multe cunoștințe despre fotbal și că pur și simplu îi plăcea sunetul cuvântului Neymar. Moreira a mai susținut că, atunci când a depus spre înregistrare numele, nu știa că Neymar – care fusese numit fotbalistul anului 2011 în America de Sud – era în plină ascensiune. Aceste mărturii au fost dezminţite de către instanţă, care a dovedit faptul că afaceristul avea suficiente cunoştinţe despre fotbal, deoarece acesta depusese spre înregistrare, în aceeaşi zi,  şi numele altui fotbalist faimos, Iker Casillas.

Fiindcă omul de afaceri Carlos Moreira nu a pus în discuție niciun argument convingător de a respinge hotărârea EUIPO, alta decât dorința de „liberă circulație” a renumelui fotbalistului, Curtea Generală a dat câştig de cauză fotbalistului brazilian, încheind totodată şi procesul cu privire la  numele său.

Islanda învinge Iceland

Divizia de Anulare din cadrul Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) a decis să anuleze marca înregistrată de către Iceland Foods Limited, deţinătoarea lanţului britanic de supermaketuri Iceland, ca urmare a demersurilor efectuate de către autorităţile statului islandez. Compania britanică a înregistrat marca verbală „Iceland” pentru o varietate de bunuri și servicii, inclusiv pentru produse alimentare, electrice și servicii de vânzare cu amănuntul. Ministerul islandez al Afacerilor Externe a contestat această înregistrare pe motiv că denumirea „Iceland” trimite consumatorul cu gândul la originea geografică a produselor/serviciilor și, prin urmare, nu poate fi înregistrată.

În temeiul Regulamentului privind mărcile Uniunii Europene, o marcă nu poate fi înregistrată dacă este „de natură să inducă în eroare publicul, de exemplu în ceea ce privește natura, calitatea sau originea geografică a mărfurilor sau serviciilor”. Autorităţile islandeze au susținut că marca „Iceland” se încadrează în această restricție, deoarece consumatorul mediu ar putea înțelege că mărfurile vândute sub această marcă indică faptul că produsele/serviciile au fost produse și/sau fabricate în Islanda. În plus, înregistrarea cuvântului „Iceland” ar împiedica companiile islandeze să folosească cuvântul „Iceland” pentru a-și marca originea geografică.

În apărare, reprezentanţii lanțul de supermarketuri au susținut că un consumator mediu nu se așteptă ca produsele și serviciile înregistrate să provină din Islanda, deoarece teritoriul nu era cunoscut pentru acele produse sau servicii. În plus, britanicii au încercat să susțină că folosirea mărcii verbale „Iceland”, încă de la înființarea supermarketului în anii 1970, a însemnat dobândirea distinctivității mărcii. Pentru a susține această afirmație, au fost depuse dovezi că marca a avut o reputație larg răspândită în întreaga UE. 

Deși Divizia de Anulare a EUIPO a fost de acord cu faptul că dovezile transmise de către Ministerul islandez au exagerat asupra importanței exporturilor de astfel de produse în Spațiul Economic European, a constatat că este rezonabil să se presupună că un consumator mediu ar crede că bunurile relevante provin din Islanda sau că ar putea proveni din Islanda în viitor. O astfel de ipoteză a fost considerată suficientă pentru a exclude înregistrarea mărcii „Iceland” în baza faptului că aceasta descrie originea geografică. Mai mult, la aprecierea probelor, Divizia de Anulare a constatat că, deși a existat o utilizare și o reputație suficientă în Marea Britanie, supermarketul nu a demonstrat că marca a dobândit caracter distinctiv în alte părți ale UE, precum Malta, Suedia, Danemarca Olanda sau Finlanda.

Acest caz evidențiază provocările evidente asociate cu înregistrarea unui nume geografic ca marcă şi dificultățile în a demonstra cu succes caracterul distinctiv dobândit al unei mărci în UE. 

sursa foto: independent.co.uk

Desenele, modelele industriale și sportul

Oriunde există tehnologii care utilizează materiale noi, desenele, modelele industriale şi estetica îşi fac apariţia inevitabil. Influența desenelor şi modelelor industriale în lumea sportului este de mare amploare. În cadrul pieței sportive extrem de competitive, desenele şi modelele contribuie la identitatea distinctivă a competițiilor sportive, a echipelor și a echipamentelor sportive.

Designul face ca un produs și un eveniment sportiv să fie mai atrăgătoare, jucând un rol esenţial în ceea ce priveşte valoarea comercială a produselor. Întreprinderile pot proteja investițiile pe care le fac în noile modele de produse prin obţinerea de drepturi asupra desenelor şi modelelor acestora.

Un astfel de exemplu vine din partea companiei Puma, care şi-a protejat un model de pantof care îşi leagă singur şireturile. Mai întâi, pantoful îşi adaptează forma după mărimea piciorului persoanei care îl poartă, după care, un motoraş începe să strângă şireturile, etanşeitatea putând fi reglată prin intermediul unei aplicaţii instalate pe un dispozitiv inteligent. Noul model, Puma Fit Intelligence, poate fi încărcat fără fir, având o autonomie de aproximativ 5 zile, însă nu include alte funcţii de numărare a paşilor sau a caloriilor arse. Pantofii sunt adresaţi în special atleţilor, însă reprezentanţii Puma oferă posibiliatea de testare a acestora de către oricine, prin simpla înregistrare pe site.

PUMA a fost prima companie care a construit un pantof sport cu bandă de prindere Velcro ™ în 1968, prima care a introdus un computer în pantof în 1986 și prima care a introdus un pantof adaptabil conectat wireless numit (AutoDisc) în 2016.