World Intellectual Property Day – Innovation Improving Lives

In fiecare an, pe 26 Aprilie sarbatorim Ziua Mondiala a Proprietatii Intelectuale. In acest an ProtectMARK ofera consultanta gratuita companiilor pentru evaluarea portofoliului IP privind valorificarea, strategia si protectia drepturilor de proprietate intelectuala(IP rights) pentru obtinerea mai multor beneficii comerciale ca urmare a exploatarii acestora, in special pentru domeniile: Energie verde, Educatie, Sanatate, Agricultura, Tehnologia Informatiei si Transport. Va asteptam in perioada 26 aprilie – 30 mai!

Studiu recent referitor la impactul economic al pirateriei la nivelul României și al Uniunii Europene

EUIPO – Oficiul European de Proprietate Intelectuală a publicat recent un studiu referitor la pierderile economice cauzate de contrafacere şi piraterie. Conform acestuia, s-a estimat că peste 48 de miliarde de euro – respectiv 7,4% din totalul vânzărilor – se pierd în fiecare an, în nouă sectoare de activitate, din cauza prezenţei mărfurilor contrafăcute pe piața europeană în fiecare an, o sumă suplimentară de 35 de miliarde de euro este, de asemenea, pierdută în întreaga economie a UE din cauza efectelor indirecte ale contrafacerii și pirateriei în aceste sectoare, deoarece producătorii cumpăra mai puține bunuri și servicii de la furnizori, provocând efecte în lanţ în alte domenii. Cele mai multe pierderi cauzate de nerespectarea drepturilor de proprietate intelectuală se înregistrează in zona articolelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii, în care se ajunge la pierderi anuale de 26,3 miliarde de euro, industria cosmetică, unde se pierd anual 4,7 miliarde de Euro, iar pe locul al treilea se află articolele sportive, a căror contrafacere a produs pierderi de 500 de milioane de euro anual.

Romania este a doua intre economiile cele mai afectate de pierderi din vanzari din cauza contrafacerii. 

Dacă la nivel european cele mai mari pierderi din vânzări se înregistrează în sectorul articolelor de îmbrăcăminte, la nivel naţional, acest domeniu se află pe locul al doilea, fiind depăşit de industria medicamentelor, unde se pierd anual 444 milioane de Euro, suma care reprezinta 16,6% din vânzările legitime, de 4 ori mai mult decât media UE, fiind sectorul cu cel mai mare volum de vanzari pierdute din cauza contrafacerilor. Pe locul al treilea în topul pierderilor efectuat pentru România sunt prezente produsele cosmetice, care ajung anual la pierderi de 62,5 de milioane de Euro. Efectele negative ale contrafacerii şi pirateriei se resimt nu doar în vânzări, unde pierderea nationala totala este in jur de 815 milioane EUR, ci şi pe piaţa locurilor de muncă. În România, se pierd anual în jur de 26.500 de locuri de muncă din cauza încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, iar la nivelul Uniunii Europene acest număr se ridică la aproximativ 490.000 de locuri de muncă pierdute in mod direct. Romania este a doua intre tarile cele mai afectate de pierderi de vanzari din cauza contrafacerii (peste dublul mediei UE).

Studiu realizat de EUIPO in perioada martie 2015 – septembrie 2016.

Sursa: EUIPO, OSIM

China este prima țară din lume care a depășit 1 milion de cereri de brevet în 2015

screen-shot-2016-11-27-at-19-09-47China trece pe prima poziţie la nivel mondial în domeniul inovaţiei, devenind prima ţară care a depasit 1 milion de cereri de brevet într-un singur an, conform sondajului întocmit de către  Oficiul Mondial de Proprietate Intelectuală. Cele mai multe cereri depuse de către inventatorii chinezi în anul 2015 vizează domenii precum ingineria electrică, telecomunicaţiile, tehnologia computerizată, instrumentele de măsură şi tehnologia medicală. Cea mai mare parte a cererilor de brevet au solicitat protecţie strict pe teritoriul Chinei, însă există o creştere graduală şi cu privire la cererile de brevet internaţional. Asia este de fapt continentul care domină numărul de cereri privind înregistrarea drepturilor de proprietate intelectuală, deţinând un procent de 62% din activitatea de depozit la nivel mondial pentru brevete, 55% pentru mărci şi 68% din activitatea de depozit pentru desene şi modele industriale. La nivel mondial în anul 2015 au fost depuse 2,9 milioane de cereri de brevet, cu 7,8 % mai mult faţă de anul 2014, iar din punct de vedere statistic 2 din 3 cereri depuse au fost aprobate spre înregistrare. Printre companiile din Asia care au depus numeroase cereri de brevete se numără Lenovo şi Huawei.  În topul mondial al cererilor de brevet se află Statele Unite ale Americii pe locul al doilea cu peste 500 de mii de cereri, urmate de Japonia cu 450 de mii şi Coreea de Sud cu aproximativ 238 de cereri.

Revânzarea programelor de calculator este legală – decizie recentă a Curții de Justiţie a Uniunii Europene

microsoft_banner1200x536

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat într-o hotărâre dată in 12 octombrie 2016 că titularul dreptului de autor asupra unui program de calculator, care a vândut, în UE, o copie cu licenţă nelimitată a acelui program pe un suport material, cum ar fi CD sau DVD, nu se mai poate opune revânzării ulterioare a copiei, în ciuda clauzelor contractuale care interzic orice transfer suplimentar. Hotărârea a fost pronunţată după ce compania Microsoft a dat în judecată doi cetăţeni letoni care au vândut online diverse programe de calculator protejate prin drepturi de autor, precum versiuni ale software-ului Microsoft Windows sau Microsoft Office.

Problema care a fost pusă în discuţie privea legalitatea revânzării copiei deja folosite a programului, stocată pe un suport material non-original (back-up-ul copiei sau copia de rezervă), de către o persoană care a achiziţionat-o de la un alt cumpărător subsecvent, precum şi posibilitatea vânzării copiei de rezervă a cumpărătorului subsecvent, în situaţia în care vânzatorul iniţial şi-a şters copia sa ori a încetat să o mai folosească, în conformitate cu teoria epuizării dreptului. Curtea a constatat că Directiva 91/250/EEC privind protecţia legală a programelor de calculator, acordă titularului dreptului de autor dreptul exclusiv de a autoriza reproducerea permanentă sau temporară, totală sau parţaială a programului. Cu toate acestea, o copie de rezervă a unui program de calculator poate fi făcută şi fără acordul titularului dreptului de autor, dacă sunt îndeplinite două condiţii: copia să fie realizată de către o persoană care are dreptul de a folosi programul şi efectuarea copiei să fie necesară.

Prin urmare, dispoziţiile Directivei trebuie interpretate în sensul că, deși dobânditorul inițial a unei copii a unui program de calculator însoțită de o licență de utilizator nelimitată are dreptul de a revinde copia respectivă şi licenţa sa la un nou dobânditor, el nu poate, cu toate acestea, să furnizeze copia lui de rezervă către un nou dobânditor fără acordul titularului dreptului, dacă  suportul material original al copiei, care a fost inițial livrat, a fost deteriorat, distrus sau pierdut.

Sursa: http://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2016-10/cp160110en.pdf

GUESS câștigă pentru a doua oară împotriva GUCCI

gucci-012   guessBrandul de lux Gucci a pierdut săptămâna trecută, în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, un proces ce a avut ca obiect o marcă a Uniunii Europene reprezentată prin litera “G”. În anul 2013, reprezentanţii companiei italiene Gucci au introdus o cerere de anulare a mărcii aparţinând companiei Guess, marcă ce este alcătuită din patru litere “G” aranjate în cerc şi suprapuse în partea centrală, fiind înregistrată pentru cosmetice, aparate şi instrumente de uz ştiinţific, bijuterii, papetărie, piele şi imitaţii din piele, articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte precum şi pentru servicii de publicitate. Cererea de anulare s-a bazat pe dreptul anterior deţinut de către Gucci, în speţă o marcă internaţională reprezentată prin două litere „G” interconectate, una dintre litere fiind întoarsă, contrar celeilalte. Chiar dacă avocaţii Gucci au considerat că cele două mărci sunt asemănătoare deoarece sunt alcătuite dintr-o combinaţie a literelor “G”, instanţa a respins argumentele acestora, constatând că cele două semne formează o impresie de ansamblu complet diferită, astfel încât acestea nu pot fi similare. Instanţa a mai adăugat că publicul relevant va reţine marca în întregul său, fără să o despartă în elemente separate, şi că “G”-ul nu va fi văzut ca o literă de sine stătătoare, ci ca un motiv ornamental abstract. Între cele două companii a mai existat un litigiu, tot în legătura cu mărci reprezentând litera “G”, insă Guess a reuşit să se apere şi să câştige.

bursa: http://www.worldipreview.com

Pagina 2 din 512345