Decizia Curții de Justiţie a Uniunii Europene lasă un gust amar producătorilor italieni de Aceto Balsamico di Modena

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât recent că protecţia Indicaţiei Geografice Protejate (IGP) Aceto Balsamico di Modena (oţet balsamic din Modena) nu se poate extinde şi asupra termenilor „aceto” şi „balsamico”, întrucât aceştia nu sunt termeni geografici.

Hotărârea CJUE vine ca urmare a sesizării acesteia de către instanţele germane, în faţa cărora se desfăşura un proces legat de folosirea termenului „balsamico” de către o companie germană  producătoare de oţet, după ce aceasta a fost atenţionată de către producătorii autorizaţi de Aceto Balsamico di Modena să nu mai folosească termenul „balsamico” pentru produsele sale, întrucât induce consumatorii în eroare cu privire la originea produselor.

Procesul a fost intentat de către compania germană Balema – prima fabrică de oţet din Germania, şi avea ca obiect obţinerea de la instanţele germane a unei hotărâri prin care să i se recunoască dreptul de a utiliza termenul „balsamico’’ pentru produse din oţet. Curtea Federală de Justiție din Germania a considerat că această chestiune este peste competenţa sa şi, prin urmare, a solicitat CJUE să stabilească dacă protecția numelui Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena se extinde şi la utilizarea termenilor non-geografici ai acestui nume, adică „aceto”, „balsamico” și „aceto balsamico”.

În hotărârea pronunţată, CJUE a declarat că protejarea numelui Aceto Balsamico di Modena nu se extinde la utilizarea termenilor individuali care nu sunt geografici, subliniind însă că numele Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena are o reputaţie internaţională incontestabilă. În schimb, termenii non-geografici din conţinutul acestei denumiri, „aceto” și „balsamico”, şi în special termenul „aceto”, sunt cuvinte uzuale, folosite în mod obişnuit pentru a face referire la oţet sau produse pe bază de oţet cu aromă dulce-acrişoară. De asemenea, CJUE a statuat că termenii „aceto” și „balsamico” apar în Denumirile de Origine Protejate (DOP) „Aceto balsamico tradizionale di Modena” și „Aceto balsamico tradizionale di Reggio Emilia”, fără ca utilizarea lor să încalce protecția conferită Indicaţiei Geografice Protejate Aceto Balsamico di Modena.

Această hotărâre reprezintă o lovitură pentru producătorii de Aceto Balsamico di Modena, dar şi pentru consumatori totodată, deoarece termenii „aceto”, „balsamico” sau chiar „aceto balsamico” vor putea fi folosiţi de către orice producător de oţet sau produse pe bază de oţet, indiferent de calitatea acestora sau de condiţiile de preparare a produselor. Ca urmare a acestei hotărâri, consumatorii „necunoscători” vor putea fi foarte uşor induşi în eroare cu privire la originea şi standardele de calitate ale produselor care conţin în cadrul denumirii lor termenii „aceto balsamico”.

Indicaţia Geografică Protejată Aceto Balsamico di Modena beneficiază de protecţie din anul 2009, iar toate produsele sunt fabricate într-un areal din oraşul italian Modena, respectând nişte condiţii foarte stricte de producţie şi vânzare. Pentru a nu fi înşelaţi de produse false, este recomandat consumatorilor să urmărească întotdeuna logo-ul IGP care apare doar pe produsele recunoscute şi atestate oficial de către autorităţile europene.

(sursa foto: https://store.l-originale.com/)

„Liverpool” rămâne doar un nume geografic

FC Liverpool – echipa de fotbal legendară și câştigătoare a Champions League în anul 2018, a depus o cerere de înregistrare a mărcii „Liverpool”, însă aceasta a fost respinsă de Oficiul Național de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie.

Motivul pentru care Oficiul a respins cererea de înregistrare a acestei mărci este reprezentat de faptul că denumirea „Liverpool” este atribuită numelui orașului, având astfel însemnătate geografică.

În cererea înaintată de reprezentanții FC Liverpool este menționat faptul că au întocmit această cerere cu bună credință și în vederea protejării produselor și serviciilor în strânsă legătură cu activitatea sportivă, spre exemplu, echipamente, fulare, postere etc., intenția fiind de a stopa comercializarea de produse și servicii de către persoane care nu sunt autorizate.

Primarul Joe Anderson declară că prețuiește relația cu FC Liverpool, astfel va conlucra cu aceștia în vederea diminuării și chiar eliminării bunurilor contrafăcute, însă de asemenea își dorește să protejeze denumirea orașului, dar în același timp și comercianții locali care ar putea fi afectați în urma admiterii acestei cereri.

Harrison Lee – avocatul clubului de fotbal declară că se așteptau la o astfel de decizie din partea Oficiul Național de Proprietate Intelectuală, întrucât acordarea monopolului de a utiliza numele „Liverpool” către clubul de fotbal, ar putea afecta negativ posibilitatea altor persoane de a indica sursa bunurilor ori a serviciilor pe care le prestează.

În acest caz, înregistrarea unui nume geografic ca marcă reprezintă o provocare și, chiar dacă cererea a fost înregistrată cu bună credință, acest lucru nu a influențat decizia de respingere a Oficiului Național de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie, care, conform legislaţiei, nu putea acorda un drept exclusiv de exploatare pentru numele oraşului Liverpool unui singur titular.

(sursa foto: theguradian.co.uk)

Steve RONSEN sau Lady GAGA ?

Cântăreţul şi compozitorul Steve Ronsen a anunţat că o va da în judecată pe cântăreaţa americană Lady Gaga, acuzând-o că piesa “Shallow”, pentru care artista a primit Globul de Aur şi premiul Oscar pentru cea mai bună melodie originală, este copiată parţial dintr-o melodie compusă de către acesta. Este vorba despre piesa intitulată “Almost”, pe care cântăreţul a făcut-o publică pe SoundCloud în anul 2012(click pentru a asculta piesa).

Lady Gaga neagă orice acuzaţie şi este pregătită să combată acuzaţiile care i se aduc, împreună cu cei trei compozitori cu care a colaborat la compunerea piesei. Avocatul artistei susţine că Steve Ronsen încearcă doar să valorifice succesul piesei “Shallow” şi să o defăimeze pe Lady Gaga. Muzicologii angajaţi de către Lady Gaga susţin că nu există nicio asemănare între melodii şi că progresia de acorduri a ambelor piese există de mult timp, chiar de dinaintea creării melodiei “Almost” de către Ronsen.

Cu toate acestea, Steve Ronsen susţine că deţine o serie de probe de la muzicologi care atestă că piesele sunt similare şi au aceeaşi evoluţie muzicală, fiind încurajat de alte situaţii similare în care vedetele au fost acuzate de plagiat şi au fost nevoite să plătească sume mari de bani drept despăgubiri. Un exemplu, ar fi Kate Perry, acuzată de plagiat în cazul piesei Dark Horse, copiată după o piesă rap denumită “Joyful Noise”, sau piesa “Bllured Lines” cântată de către Pharell Williams şi Robin Thicke, copiată după melodia “Got to give it up” a lui Marvin Gaye.

(sursa foto: digitalmusicnews.com)

Brandurile de cafea Vittoria și Lavazza în dispută pentru cuvântul „ORO”

Pe rolul Curţii Federale din Australia este în desfăşurare procesul dintre compania italiană producătoare de cafea Lavazza şi concurenta sa australiană, Vittoria, cu privire la cuvântul italian “oro”.

Cantarella Bross Pty Ltd, compania australiană care produce cafeaua Vittoria, susţine că cei de la Lavazza folosesc cuvântul “oro”, fără acordul lor. Cantarella a înregistrat ca marcă pe teritoriul Australiei termenul “oro” pentru a proteja produse din cafea, obţinând protecţia din anul 2000. Compania australiană doreşte să stopeze comercializarea cafelei Lavazza Oro pe continentul său şi acuză societatea italiană că foloseşte fără drept termenul “oro” pe cinci pachete de cafea Lavazza, încă din anul 2016.

Reprezentanţii Cantarella susţin, că în urma utilizării de către Lavazza a termenului “oro”, compania australiană a suferit pierderi mari în vânzări, afectându-i chiar şi reputaţia. Reprezentanţii Lavazza nu au dat curs cererilor de încetare a folosirii termenului “oro”, trimise de către avocaţii australieni, susţinând că în cadrul comerţului, termenul “oro” (aur) este în mod evident frecvent utilizat ca descriptiv și nu poate exista un monopol asupra acestuia.

Dacă instanţa australiană va reţine cererea companiei Cantarella, atunci Lavazza va fi nevoită să înceteze folosirea denumirii “oro” în Australia şi să nu mai comercializeze cafeaua Lavazza Oro.

(sursa foto: WTR)

Neymar și înregistrarea numelui său ca marcă

sursa foto: Reuters

Jucătorul brazilian de fotbal, Neymar, a obţinut recent victoria în cadrul unui proces desfăşurat la Curtea Generală a Uniunii Europene. Judecătorii au decis în favoarea sa, după ce omul de afaceri Carlos Moreira a depus spre înregistrare marca „Neymar” pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Mai mult decât atât, ulterior înregistrării mărcii, acesta a început să pretindă şi drepturi de autor asupra numelui fotbalistului. Acest lucru l-a deranjat pe brazilian, iar acesta a acţionat în consecinţă, solicitând  anularea înregistrării mărcii. Într-un final, Oficiul Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală i-a dat dreptate fotbalistului şi a anulat marca. Cu toate acestea, hotărârea EUIPO a fost atacată, iar procesul s-a mutat la Curtea Generală.

Instanţa a hotărât că omul de afaceri portughez Carlos Moreira a acționat cu rea-credință atunci când a încercat să înregistreze ca marcă numele fotbalistului, în anul 2012, confirmând astfel decizia Oficiului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuală (EUIPO) de anulare a înregistrării. Judecătorii au respins argumentele formulate de către Carlos Moreira, care a susţinut că la acea vreme nu avea prea multe cunoștințe despre fotbal și că pur și simplu îi plăcea sunetul cuvântului Neymar. Moreira a mai susținut că, atunci când a depus spre înregistrare numele, nu știa că Neymar – care fusese numit fotbalistul anului 2011 în America de Sud – era în plină ascensiune. Aceste mărturii au fost dezminţite de către instanţă, care a dovedit faptul că afaceristul avea suficiente cunoştinţe despre fotbal, deoarece acesta depusese spre înregistrare, în aceeaşi zi,  şi numele altui fotbalist faimos, Iker Casillas.

Fiindcă omul de afaceri Carlos Moreira nu a pus în discuție niciun argument convingător de a respinge hotărârea EUIPO, alta decât dorința de „liberă circulație” a renumelui fotbalistului, Curtea Generală a dat câştig de cauză fotbalistului brazilian, încheind totodată şi procesul cu privire la  numele său.