5 modificări ale Regulamentului privind marca europeană, aplicabile de la 1 octombrie 2017 la EUIPO – Oficiul European

Începând cu data de 1 octombrie 2017 vor deveni aplicabile câteva modificări impuse de noul Regulament (UE) 2015/2424 privind marca europenă. Astfel, se vor aplica modificări precum: eliminarea obligaţiei de reprezentare grafică a semnului ce va constitui marca, introducerea mărcilor europene de certificare sau diverse schimbări procedurale în ceea ce priveşte invocarea priorităţii, dobândirea distinctivităţii ca urmare a folosirii mărcii, posibilitatea atribuirii mărcii către titular când aceasta a fost înregistrată de către un reprezentant fără autorizaţia sa, metodele de comunicare cu Oficiul european, caracterul opţional al traducerii documentelor într-una dintre cele 5 limbi oficiale etc.

  1. Eliminarea obligaţiei de reprezentare grafică

Începând cu 1 octombrie 2017, cerința privind reprezentarea grafică nu se mai aplică la depunerea cererii de înregistrare a mărcii. Aceasta înseamnă că, începând cu data respectivă, semnele vor putea fi reprezentate în orice formă corespunzătoare (JPEG, MP3, MP4, JPEG OBJ STL X3D) cu ajutorul tehnologiei general disponibile, cu condiția ca reprezentarea să fie clară, precisă, autonomă, ușor accesibilă, inteligibilă, durabilă și obiectivă. Astfel, vor putea fi înregistrate şi mărci netradiţionale, aşa cum sunt cele dinamice, tridimensionale, sonore sau chiar hologramele.

  1. Mărcile europene de certificare

În esență, o marcă UE de certificare vizează garantarea unor caracteristici specifice ale anumitor produse și servicii. Ea indică faptul că produsele și serviciile cuprinse de marcă sunt conforme cu un anumit standard prevăzut în regulamentul de utilizare și controlat de către titularul mărcii de certificare, indiferent de identitatea întreprinderii care produce sau furnizează efectiv produsele și serviciile respective și care utilizează efectiv marca de certificare.

Marca de certificare poate fi solicitată de către orice persoană fizică sau juridică, inclusiv autorităţi sau organisme de drept public şi dată spre utilizare către diverşi întreprinzători în baza unor contracte de licenţiere a mărcii şi a regulamentului de utilizare. O marcă de certificare costă 1 500 EUR dacă solicitarea se face prin depunerea unei cereri electronice.

  1. Invocarea priorităţii unei mărci

Cererile privind prioritatea trebuie depuse împreună cu cererea de înregistrare a mărcii UE (înainte, astfel de cereri puteau fi depuse ulterior depunerii cererii de înregistrare). Documentația în sprijinul cererii privind prioritatea trebuie depusă în termen de trei luni de la data depunerii cererii (înainte, în termen de trei luni de la primirea declarației privind prioritatea). În cazul în care documentația nu este într-o limbă a Oficiului, acesta solicită acum în mod opțional traducerea unei astfel de documentații.

  1. Dobândirea caracterului distinctiv ca urmare a folosirii mărcii înainte de înregistrare

Solicitanții vor avea posibilitatea de a invoca articolul 7 alineatul (3) referitor la dobândirea caracterului distinctiv al mărcii ca urmare a folosirii acesteia, printr-o cerere subsidiară sau alternativă, fie la începutul procesului de depunere a cererilor, fie ulterior. Avantajul unei cereri subsidiare sau alternative este că aceasta se concretizează numai dacă există o decizie finală negativă privind caracterul distinctiv inerent. Acest lucru va însemna că utilizatorii nu trebuie să suporte cheltuiala de a colecta și prezenta dovezi de utilizare, cu excepția situațiilor în care acest lucru este necesar.

  1. Atribuirea mărcii către titular

În cazul în care un agent sau un reprezentant înregistrează o marcă europeană fără autorizația titularului, titularul are de acum dreptul de a solicita transferarea mărcii în patrimoniul său (cu excepția cazului în care respectivul agent sau reprezentant justifică acțiunile sale). Anterior, nu exista un astfel de remediu pentru titular, singura cale fiind anularea acesteia.

Noile modificări aduse de Regulamentul privind marca europeană sunt binevenite, efectul pe care legiuitorii l-au urmărit fiind stimularea întreprinzătorilor de a înregistra mărci europene prin facilitarea procedurii şi diversificarea formelor pe care mărcile le pot îmbrăca, Oficiul acceptând de la 1 octombrie 2017 şi înregistrarea unor mărci tridimensionale, dinamice, sonore sau holograme.

Înregistrarea mărcilor figurative

În ultimii ani, Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) precum și multe Oficii din statele membre ale UE au adoptat o abordare din ce în ce mai strictă în ceea ce priveşte examinarea mărcilor, fiind refuzat un număr mare de mărci din cauza lipsei caracterului distinctiv. Una dintre principalele cerinţe referitoare la protecţia unei mărci este distinctivitatea. Cu alte cuvinte, semnul ales trebuie să fie original, să permită publicului relevant să distingă mărcile înregistrate şi să le perceapă ca aparţinând unei anumite entități. Un semn nu este considerat distinctiv atunci când este descriptiv în ceea ce privește cantitatea, calitatea, caracteristicile, scopul, natura sau dimensiunea bunurilor sau serviciilor pentru care se doreşte protecţia. Principalul scop al interzicerii folosirii termenilor descriptivi ca marcă este de a împiedica întreprinderile(societățile) să obțină un monopol pe aceşti termeni pur descriptivi, deoarece s-ar ajunge la situaţia absurdă în care nimeni nu ar mai putea folosi cuvinte uzuale din cauza faptului că acestea sunt înregistrate. Mărcile verbale descriptive sau lipsite de distinctivitate pot fi totuşi înregistrate dacă sunt combinate cu alte elemente care conferă caracter distinctiv întregului semn (adică un compozit al unui element verbal și al unui element figurativ, cum ar fi un logo). În acest fel, cerința distinctivităţii ar putea fi ușor îndeplinită prin adăugarea unui element grafic la denumirea descriptivă. Cu toate acestea, simpla adăugare a unui element grafic nu garantează faptul că marca va depăşi lipsa caracterului descriptiv. Elementul grafic ales trebuie să aducă un plus de originalitate mărcii, astfel încât să nu mai fie comună, uzuală. Spre exemplu, o imagine a unei portocale însoţită de cuvântul “portocală” nu va face marca distinctivă pentru fructe, ci o va face și mai descriptivă, însă dacă aceasta ar fi însoţită de o formă geometrică complexă ce nu este asociată cu vreun fruct, atunci ar dobândi distinctivitate şi totodată originalitate. În plus faţa de cele menţionate, este important ca înainte de înregistrare să se efectueze o verificare a mărcilor deja existente, pentru a evita orice conflict cu titularii drepturilor anterioare care se pot opune înregistrării în cazul în care semnalează asemănări cu marca lor.

În anul 2015, Reţeaua Europeană pentru Mărci şi Desene (TMDN) a publicat un set de reguli, denumit Programul de Convergenţă 3, ce reprezintă cadrul de bază în ceea ce priveşte practica înregistrării mărcilor figurative combinate cu unul sau mai multe cuvinte descriptive. Acest program a fost adoptat de către Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) şi de către birourile naţionale ale statelor din Uniunea Europeană şi are ca scop sporirea certitudinii juridice, a transparenţei şi a previzibilităţii înregistrării unei mărci în statele membre ale UE.

Programul de Convergenţă 3 expune în mod specific mai multe elemente figurative și verbale care, adăugate doar semnelor descriptive, nu îndeplinesc pragul de distinctivitate. Astfel, pentru a preîntâmpina refuzul înregistrării mărcii, specialiştii recomandă evitarea următoarelor situaţii:

  • folosirea unei etichete standard;
  • simpla adăugare a unei singure culori;
  • adăugarea de semne de punctuație sau alte simboluri utilizate în comerț;
  • aranjarea elementelor vertical, cu capul în jos;
  • utilizarea unor forme geometrice simple precum puncte, linii și cercuri;
  • elementul figurativ să aibă legătură directă cu bunurile și/sau serviciile;
  • elementele figurative alese să fie utilizate în mod obișnuit în comerț pentru bunurile și/sau serviciile solicitate.

Dacă sunt respectate aceste reguli obiective minimale, marca va trece cu succes proba examinării, iar procesul înregistrării va continua şi se va finaliza cu eliberarea certificatului de înregistrare.

Cererea de marci cu Hashtag la nivel global a crescut cu 64% fata de anul 2016

Imagini pentru marci cu hashtag

Numărul mărcilor înregistrate care conţin în cadrul denumirii lor simbolul “#“, adică “hashtag” a crescut cu 64 % faţă de anul precedent. Concluziile cercetărilor arată că în anul 2016 s-au depus 2200 de cereri de marcă pentru semnul hashtag şi că de la prima cerere de înregistrare a unui hashtag în 2010, au existat mai mult de 5.000 de aplicații la nivel global. SUA este lider în ceea ce priveşte numărul înrgistrărilor #, deţinând 33% din totalul acestora, 608 mărci fiind înregistrate doar în anul 2016. Pe locul al doilea se află Brazilia, care are 226 de aplicaţii pentru hashtag, urmată de India cu 141 de cereri de marcă. Cele mai solicitate clase de produse/servicii pentru înregistrarea simbolului # sunt: 41 (servicii de educație și divertisment), clasa 35 (publicitate și recrutare) şi clasa 25 (îmbrăcăminte și încălțăminte). Semnul hashtag a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce acesta a început să fie foarte frecvent folosit pe reţeaua de socializare Twitter, reuşind uşor să atragă atenţia.

ProtectMARK realizeaza gratuit, in perioada 26 Aprilie – 10 Mai, evaluarea portofoliului IP al companiilor

In al treilea an consecutiv, ProtectMARK este pe harta evenimentelor WIPO organizate cu ocazia Zilei Internationale a Proprietatii Intelectuale World Intellectual Property Day . Incepand cu aceasta data pentru o perioada de trei saptamani, pana pe data de 10 mai, ProtectMARK va oferi consultanță gratuită în domeniul proprietăţii intelectuale pentru evaluarea portofoliilor IP și valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală a companiilor din toate domeniile, in special: energie verde, educație, sănătate, agricultură, tehnologia informației și transport.

Studiu recent referitor la impactul economic al pirateriei la nivelul României și al Uniunii Europene

EUIPO – Oficiul European de Proprietate Intelectuală a publicat recent un studiu referitor la pierderile economice cauzate de contrafacere şi piraterie. Conform acestuia, s-a estimat că peste 48 de miliarde de euro – respectiv 7,4% din totalul vânzărilor – se pierd în fiecare an, în nouă sectoare de activitate, din cauza prezenţei mărfurilor contrafăcute pe piața europeană în fiecare an, o sumă suplimentară de 35 de miliarde de euro este, de asemenea, pierdută în întreaga economie a UE din cauza efectelor indirecte ale contrafacerii și pirateriei în aceste sectoare, deoarece producătorii cumpăra mai puține bunuri și servicii de la furnizori, provocând efecte în lanţ în alte domenii. Cele mai multe pierderi cauzate de nerespectarea drepturilor de proprietate intelectuală se înregistrează in zona articolelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii, în care se ajunge la pierderi anuale de 26,3 miliarde de euro, industria cosmetică, unde se pierd anual 4,7 miliarde de Euro, iar pe locul al treilea se află articolele sportive, a căror contrafacere a produs pierderi de 500 de milioane de euro anual.

Romania este a doua intre economiile cele mai afectate de pierderi din vanzari din cauza contrafacerii. 

Dacă la nivel european cele mai mari pierderi din vânzări se înregistrează în sectorul articolelor de îmbrăcăminte, la nivel naţional, acest domeniu se află pe locul al doilea, fiind depăşit de industria medicamentelor, unde se pierd anual 444 milioane de Euro, suma care reprezinta 16,6% din vânzările legitime, de 4 ori mai mult decât media UE, fiind sectorul cu cel mai mare volum de vanzari pierdute din cauza contrafacerilor. Pe locul al treilea în topul pierderilor efectuat pentru România sunt prezente produsele cosmetice, care ajung anual la pierderi de 62,5 de milioane de Euro. Efectele negative ale contrafacerii şi pirateriei se resimt nu doar în vânzări, unde pierderea nationala totala este in jur de 815 milioane EUR, ci şi pe piaţa locurilor de muncă. În România, se pierd anual în jur de 26.500 de locuri de muncă din cauza încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, iar la nivelul Uniunii Europene acest număr se ridică la aproximativ 490.000 de locuri de muncă pierdute in mod direct. Romania este a doua intre tarile cele mai afectate de pierderi de vanzari din cauza contrafacerii (peste dublul mediei UE).

Studiu realizat de EUIPO in perioada martie 2015 – septembrie 2016.

Sursa: EUIPO, OSIM

China este prima țară din lume care a depășit 1 milion de cereri de brevet în 2015

screen-shot-2016-11-27-at-19-09-47China trece pe prima poziţie la nivel mondial în domeniul inovaţiei, devenind prima ţară care a depasit 1 milion de cereri de brevet într-un singur an, conform sondajului întocmit de către  Oficiul Mondial de Proprietate Intelectuală. Cele mai multe cereri depuse de către inventatorii chinezi în anul 2015 vizează domenii precum ingineria electrică, telecomunicaţiile, tehnologia computerizată, instrumentele de măsură şi tehnologia medicală. Cea mai mare parte a cererilor de brevet au solicitat protecţie strict pe teritoriul Chinei, însă există o creştere graduală şi cu privire la cererile de brevet internaţional. Asia este de fapt continentul care domină numărul de cereri privind înregistrarea drepturilor de proprietate intelectuală, deţinând un procent de 62% din activitatea de depozit la nivel mondial pentru brevete, 55% pentru mărci şi 68% din activitatea de depozit pentru desene şi modele industriale. La nivel mondial în anul 2015 au fost depuse 2,9 milioane de cereri de brevet, cu 7,8 % mai mult faţă de anul 2014, iar din punct de vedere statistic 2 din 3 cereri depuse au fost aprobate spre înregistrare. Printre companiile din Asia care au depus numeroase cereri de brevete se numără Lenovo şi Huawei.  În topul mondial al cererilor de brevet se află Statele Unite ale Americii pe locul al doilea cu peste 500 de mii de cereri, urmate de Japonia cu 450 de mii şi Coreea de Sud cu aproximativ 238 de cereri.

Revânzarea programelor de calculator este legală – decizie recentă a Curții de Justiţie a Uniunii Europene

microsoft_banner1200x536

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat într-o hotărâre dată in 12 octombrie 2016 că titularul dreptului de autor asupra unui program de calculator, care a vândut, în UE, o copie cu licenţă nelimitată a acelui program pe un suport material, cum ar fi CD sau DVD, nu se mai poate opune revânzării ulterioare a copiei, în ciuda clauzelor contractuale care interzic orice transfer suplimentar. Hotărârea a fost pronunţată după ce compania Microsoft a dat în judecată doi cetăţeni letoni care au vândut online diverse programe de calculator protejate prin drepturi de autor, precum versiuni ale software-ului Microsoft Windows sau Microsoft Office.

Problema care a fost pusă în discuţie privea legalitatea revânzării copiei deja folosite a programului, stocată pe un suport material non-original (back-up-ul copiei sau copia de rezervă), de către o persoană care a achiziţionat-o de la un alt cumpărător subsecvent, precum şi posibilitatea vânzării copiei de rezervă a cumpărătorului subsecvent, în situaţia în care vânzatorul iniţial şi-a şters copia sa ori a încetat să o mai folosească, în conformitate cu teoria epuizării dreptului. Curtea a constatat că Directiva 91/250/EEC privind protecţia legală a programelor de calculator, acordă titularului dreptului de autor dreptul exclusiv de a autoriza reproducerea permanentă sau temporară, totală sau parţaială a programului. Cu toate acestea, o copie de rezervă a unui program de calculator poate fi făcută şi fără acordul titularului dreptului de autor, dacă sunt îndeplinite două condiţii: copia să fie realizată de către o persoană care are dreptul de a folosi programul şi efectuarea copiei să fie necesară.

Prin urmare, dispoziţiile Directivei trebuie interpretate în sensul că, deși dobânditorul inițial a unei copii a unui program de calculator însoțită de o licență de utilizator nelimitată are dreptul de a revinde copia respectivă şi licenţa sa la un nou dobânditor, el nu poate, cu toate acestea, să furnizeze copia lui de rezervă către un nou dobânditor fără acordul titularului dreptului, dacă  suportul material original al copiei, care a fost inițial livrat, a fost deteriorat, distrus sau pierdut.

Sursa: http://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2016-10/cp160110en.pdf

GUESS câștigă pentru a doua oară împotriva GUCCI

gucci-012   guessBrandul de lux Gucci a pierdut săptămâna trecută, în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, un proces ce a avut ca obiect o marcă a Uniunii Europene reprezentată prin litera “G”. În anul 2013, reprezentanţii companiei italiene Gucci au introdus o cerere de anulare a mărcii aparţinând companiei Guess, marcă ce este alcătuită din patru litere “G” aranjate în cerc şi suprapuse în partea centrală, fiind înregistrată pentru cosmetice, aparate şi instrumente de uz ştiinţific, bijuterii, papetărie, piele şi imitaţii din piele, articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte precum şi pentru servicii de publicitate. Cererea de anulare s-a bazat pe dreptul anterior deţinut de către Gucci, în speţă o marcă internaţională reprezentată prin două litere „G” interconectate, una dintre litere fiind întoarsă, contrar celeilalte. Chiar dacă avocaţii Gucci au considerat că cele două mărci sunt asemănătoare deoarece sunt alcătuite dintr-o combinaţie a literelor “G”, instanţa a respins argumentele acestora, constatând că cele două semne formează o impresie de ansamblu complet diferită, astfel încât acestea nu pot fi similare. Instanţa a mai adăugat că publicul relevant va reţine marca în întregul său, fără să o despartă în elemente separate, şi că “G”-ul nu va fi văzut ca o literă de sine stătătoare, ci ca un motiv ornamental abstract. Între cele două companii a mai existat un litigiu, tot în legătura cu mărci reprezentând litera “G”, insă Guess a reuşit să se apere şi să câştige.

bursa: http://www.worldipreview.com

Decizie neașteptată pentru constructorul de mașini LAND ROVER

screen-shot-2016-10-15-at-12-35-16

sursa foto: rangeroverchauffeur.com

Constructorul de maşini Jaguar Land Rover nu a reuşit să câştige procesul având ca obiect numele de domeniu rangeroverchauffeur.com, chiar dacă acesta este foarte asemănător cu marca “Range Rover”, care beneficiază de protecţie pentru vehicule încă din anul 1968, timp în care a devenit renumită în lumea întreagă. Numele de domeniu disputat este înregistrat din anul 2002, însă reprezentanţii companiei auto au introdus plângerea abia anul acesta, susţinând că părâtul a utilizat cu rea-credinţă acea denumire, încălcând astfel drepturile titularului mărcii Range Rover. Mai mult, aceştia au afirmat că prin adăugarea cuvântului “chauffeur” în cadrul numelui de domeniu, s-ar crea falsa impresie că site-ul respectiv oferă servicii destinate şoferilor care conduc vehicule marca Range Rover.

Cu toate acestea, Comisia de Arbitraj din Cadrul Organiaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale a considerat că domeniul nu este identic sau similar cu marca şi nu creează confuzie în rândul publicului, recunoscând astfel drepturile părâtului şi buna-credinţă a acestuia la înregistrare. Hotărârea statuează că marca reclamanţilor are protecţie doar pentru vehicule şi piese auto, fără să se adreseze în mod direct şoferilor, spre deosebire de site-ul rangeroverchauffeur.com, care promovează maşinile Range Rover pentru a fi închiriate de către şoferi. Comisia a mai constatat că, prin adăugarea unui cuvânt lângă marca Range Rover, nu se produce automat confuzia în rândul publicului, din contră aceasta este promovată şi face cunoscute publicului vehiculele respective.

Range Rover Chauffeur furnizează o gamă exclusivă de servicii de închiriere cu șofer privat de lux în cea mai recentă gamă de vehicule de lux Range Rover, și sunt complet autorizate de Public Carriage Office din Anglia.

Sursa: www.trademarksandbrandsonline.com

Veşti bune pentru McDonald’s

screen-shot-2016-10-05-at-14-59-56

McDonald’s îşi protejează drepturile de proprietate intelectuală, iar acest lucru se reflectă în amploarea proceselor intentate în acest domeniu. Astfel, Mc Donald’s a purtat un litigiu de 6 ani împotriva unei companii din Singapore denumită Future Enterprises, care a reuşit, în anul 2008, să-şi înregistreze în mod valabil marca europeană “MacCoffe”, pentru cafea, băuturi nealcoolice şi produse din carne. În anul 2010 însă, reprezentanţii McDonald’s au introdus o cerere de anulare a mărcii, afirmând că McDonald’s deţine o familie de mărci care cuprinde prefixul “Mc-“, precum “McFish”, “McChiken”, “McMuffin”, sau “McFlurry”, iar lista poate continua. Având în vedere gradul mare de similaritate dintre mărci şi ţinând cont de faptul că McDonald’s are deja înregistrate mai multe mărci care conţin particula “Mc” exista un risc serios de confuzie în rândul consumatorilor, iar compania Future Enterprises ar fi obţinut avantaje necuvenite de pe urma reputaţiei mărcilor McDonald’s. În hotărârea pronunţată de abia în anul 2016, Curtea Generală a Uniunii Europene a stabilit că mărcile McDonald’s au îndeplinit toate cele trei condiţii necesare pentru a intenta cu success acţiunea în anulare a unei mărci, şi anume: a) marca anterioară să fie înregistrată, b) marca a cărei anulare se cere să fie identică sau similară cu marca anterioară, c) marca anterioară să se bucure de reputaţie iar titularul mărcii ulterior înregistrate să încerce să obţină profituri nedrepte pe baza reputaţiei şi distinctivităţii mărcii anterioare. Prin această hotărâre, Curtea nu doar că a confimat reputaţia mărcilor McDonald’s în Europa în legătură cu produsele şi serviciile de tip fast-food, ci a întărit mai mult caracterul distinctiv al familiei de mărci Mc.

Sursa: http://www.worldipreview.com

Pagina 1 din 212