5 modificări ale Regulamentului privind marca europeană, aplicabile de la 1 octombrie 2017 la EUIPO – Oficiul European

Începând cu data de 1 octombrie 2017 vor deveni aplicabile câteva modificări impuse de noul Regulament (UE) 2015/2424 privind marca europenă. Astfel, se vor aplica modificări precum: eliminarea obligaţiei de reprezentare grafică a semnului ce va constitui marca, introducerea mărcilor europene de certificare sau diverse schimbări procedurale în ceea ce priveşte invocarea priorităţii, dobândirea distinctivităţii ca urmare a folosirii mărcii, posibilitatea atribuirii mărcii către titular când aceasta a fost înregistrată de către un reprezentant fără autorizaţia sa, metodele de comunicare cu Oficiul european, caracterul opţional al traducerii documentelor într-una dintre cele 5 limbi oficiale etc.

  1. Eliminarea obligaţiei de reprezentare grafică

Începând cu 1 octombrie 2017, cerința privind reprezentarea grafică nu se mai aplică la depunerea cererii de înregistrare a mărcii. Aceasta înseamnă că, începând cu data respectivă, semnele vor putea fi reprezentate în orice formă corespunzătoare (JPEG, MP3, MP4, JPEG OBJ STL X3D) cu ajutorul tehnologiei general disponibile, cu condiția ca reprezentarea să fie clară, precisă, autonomă, ușor accesibilă, inteligibilă, durabilă și obiectivă. Astfel, vor putea fi înregistrate şi mărci netradiţionale, aşa cum sunt cele dinamice, tridimensionale, sonore sau chiar hologramele.

  1. Mărcile europene de certificare

În esență, o marcă UE de certificare vizează garantarea unor caracteristici specifice ale anumitor produse și servicii. Ea indică faptul că produsele și serviciile cuprinse de marcă sunt conforme cu un anumit standard prevăzut în regulamentul de utilizare și controlat de către titularul mărcii de certificare, indiferent de identitatea întreprinderii care produce sau furnizează efectiv produsele și serviciile respective și care utilizează efectiv marca de certificare.

Marca de certificare poate fi solicitată de către orice persoană fizică sau juridică, inclusiv autorităţi sau organisme de drept public şi dată spre utilizare către diverşi întreprinzători în baza unor contracte de licenţiere a mărcii şi a regulamentului de utilizare. O marcă de certificare costă 1 500 EUR dacă solicitarea se face prin depunerea unei cereri electronice.

  1. Invocarea priorităţii unei mărci

Cererile privind prioritatea trebuie depuse împreună cu cererea de înregistrare a mărcii UE (înainte, astfel de cereri puteau fi depuse ulterior depunerii cererii de înregistrare). Documentația în sprijinul cererii privind prioritatea trebuie depusă în termen de trei luni de la data depunerii cererii (înainte, în termen de trei luni de la primirea declarației privind prioritatea). În cazul în care documentația nu este într-o limbă a Oficiului, acesta solicită acum în mod opțional traducerea unei astfel de documentații.

  1. Dobândirea caracterului distinctiv ca urmare a folosirii mărcii înainte de înregistrare

Solicitanții vor avea posibilitatea de a invoca articolul 7 alineatul (3) referitor la dobândirea caracterului distinctiv al mărcii ca urmare a folosirii acesteia, printr-o cerere subsidiară sau alternativă, fie la începutul procesului de depunere a cererilor, fie ulterior. Avantajul unei cereri subsidiare sau alternative este că aceasta se concretizează numai dacă există o decizie finală negativă privind caracterul distinctiv inerent. Acest lucru va însemna că utilizatorii nu trebuie să suporte cheltuiala de a colecta și prezenta dovezi de utilizare, cu excepția situațiilor în care acest lucru este necesar.

  1. Atribuirea mărcii către titular

În cazul în care un agent sau un reprezentant înregistrează o marcă europeană fără autorizația titularului, titularul are de acum dreptul de a solicita transferarea mărcii în patrimoniul său (cu excepția cazului în care respectivul agent sau reprezentant justifică acțiunile sale). Anterior, nu exista un astfel de remediu pentru titular, singura cale fiind anularea acesteia.

Noile modificări aduse de Regulamentul privind marca europeană sunt binevenite, efectul pe care legiuitorii l-au urmărit fiind stimularea întreprinzătorilor de a înregistra mărci europene prin facilitarea procedurii şi diversificarea formelor pe care mărcile le pot îmbrăca, Oficiul acceptând de la 1 octombrie 2017 şi înregistrarea unor mărci tridimensionale, dinamice, sonore sau holograme.

Înregistrarea mărcilor figurative

În ultimii ani, Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) precum și multe Oficii din statele membre ale UE au adoptat o abordare din ce în ce mai strictă în ceea ce priveşte examinarea mărcilor, fiind refuzat un număr mare de mărci din cauza lipsei caracterului distinctiv. Una dintre principalele cerinţe referitoare la protecţia unei mărci este distinctivitatea. Cu alte cuvinte, semnul ales trebuie să fie original, să permită publicului relevant să distingă mărcile înregistrate şi să le perceapă ca aparţinând unei anumite entități. Un semn nu este considerat distinctiv atunci când este descriptiv în ceea ce privește cantitatea, calitatea, caracteristicile, scopul, natura sau dimensiunea bunurilor sau serviciilor pentru care se doreşte protecţia. Principalul scop al interzicerii folosirii termenilor descriptivi ca marcă este de a împiedica întreprinderile(societățile) să obțină un monopol pe aceşti termeni pur descriptivi, deoarece s-ar ajunge la situaţia absurdă în care nimeni nu ar mai putea folosi cuvinte uzuale din cauza faptului că acestea sunt înregistrate. Mărcile verbale descriptive sau lipsite de distinctivitate pot fi totuşi înregistrate dacă sunt combinate cu alte elemente care conferă caracter distinctiv întregului semn (adică un compozit al unui element verbal și al unui element figurativ, cum ar fi un logo). În acest fel, cerința distinctivităţii ar putea fi ușor îndeplinită prin adăugarea unui element grafic la denumirea descriptivă. Cu toate acestea, simpla adăugare a unui element grafic nu garantează faptul că marca va depăşi lipsa caracterului descriptiv. Elementul grafic ales trebuie să aducă un plus de originalitate mărcii, astfel încât să nu mai fie comună, uzuală. Spre exemplu, o imagine a unei portocale însoţită de cuvântul “portocală” nu va face marca distinctivă pentru fructe, ci o va face și mai descriptivă, însă dacă aceasta ar fi însoţită de o formă geometrică complexă ce nu este asociată cu vreun fruct, atunci ar dobândi distinctivitate şi totodată originalitate. În plus faţa de cele menţionate, este important ca înainte de înregistrare să se efectueze o verificare a mărcilor deja existente, pentru a evita orice conflict cu titularii drepturilor anterioare care se pot opune înregistrării în cazul în care semnalează asemănări cu marca lor.

În anul 2015, Reţeaua Europeană pentru Mărci şi Desene (TMDN) a publicat un set de reguli, denumit Programul de Convergenţă 3, ce reprezintă cadrul de bază în ceea ce priveşte practica înregistrării mărcilor figurative combinate cu unul sau mai multe cuvinte descriptive. Acest program a fost adoptat de către Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) şi de către birourile naţionale ale statelor din Uniunea Europeană şi are ca scop sporirea certitudinii juridice, a transparenţei şi a previzibilităţii înregistrării unei mărci în statele membre ale UE.

Programul de Convergenţă 3 expune în mod specific mai multe elemente figurative și verbale care, adăugate doar semnelor descriptive, nu îndeplinesc pragul de distinctivitate. Astfel, pentru a preîntâmpina refuzul înregistrării mărcii, specialiştii recomandă evitarea următoarelor situaţii:

  • folosirea unei etichete standard;
  • simpla adăugare a unei singure culori;
  • adăugarea de semne de punctuație sau alte simboluri utilizate în comerț;
  • aranjarea elementelor vertical, cu capul în jos;
  • utilizarea unor forme geometrice simple precum puncte, linii și cercuri;
  • elementul figurativ să aibă legătură directă cu bunurile și/sau serviciile;
  • elementele figurative alese să fie utilizate în mod obișnuit în comerț pentru bunurile și/sau serviciile solicitate.

Dacă sunt respectate aceste reguli obiective minimale, marca va trece cu succes proba examinării, iar procesul înregistrării va continua şi se va finaliza cu eliberarea certificatului de înregistrare.

World Intellectual Property Day – Innovation Improving Lives

In fiecare an, pe 26 Aprilie sarbatorim Ziua Mondiala a Proprietatii Intelectuale. In acest an ProtectMARK ofera consultanta gratuita companiilor pentru evaluarea portofoliului IP privind valorificarea, strategia si protectia drepturilor de proprietate intelectuala(IP rights) pentru obtinerea mai multor beneficii comerciale ca urmare a exploatarii acestora, in special pentru domeniile: Energie verde, Educatie, Sanatate, Agricultura, Tehnologia Informatiei si Transport. Va asteptam in perioada 26 aprilie – 30 mai!

Studiu recent referitor la impactul economic al pirateriei la nivelul României și al Uniunii Europene

EUIPO – Oficiul European de Proprietate Intelectuală a publicat recent un studiu referitor la pierderile economice cauzate de contrafacere şi piraterie. Conform acestuia, s-a estimat că peste 48 de miliarde de euro – respectiv 7,4% din totalul vânzărilor – se pierd în fiecare an, în nouă sectoare de activitate, din cauza prezenţei mărfurilor contrafăcute pe piața europeană în fiecare an, o sumă suplimentară de 35 de miliarde de euro este, de asemenea, pierdută în întreaga economie a UE din cauza efectelor indirecte ale contrafacerii și pirateriei în aceste sectoare, deoarece producătorii cumpăra mai puține bunuri și servicii de la furnizori, provocând efecte în lanţ în alte domenii. Cele mai multe pierderi cauzate de nerespectarea drepturilor de proprietate intelectuală se înregistrează in zona articolelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii, în care se ajunge la pierderi anuale de 26,3 miliarde de euro, industria cosmetică, unde se pierd anual 4,7 miliarde de Euro, iar pe locul al treilea se află articolele sportive, a căror contrafacere a produs pierderi de 500 de milioane de euro anual.

Romania este a doua intre economiile cele mai afectate de pierderi din vanzari din cauza contrafacerii. 

Dacă la nivel european cele mai mari pierderi din vânzări se înregistrează în sectorul articolelor de îmbrăcăminte, la nivel naţional, acest domeniu se află pe locul al doilea, fiind depăşit de industria medicamentelor, unde se pierd anual 444 milioane de Euro, suma care reprezinta 16,6% din vânzările legitime, de 4 ori mai mult decât media UE, fiind sectorul cu cel mai mare volum de vanzari pierdute din cauza contrafacerilor. Pe locul al treilea în topul pierderilor efectuat pentru România sunt prezente produsele cosmetice, care ajung anual la pierderi de 62,5 de milioane de Euro. Efectele negative ale contrafacerii şi pirateriei se resimt nu doar în vânzări, unde pierderea nationala totala este in jur de 815 milioane EUR, ci şi pe piaţa locurilor de muncă. În România, se pierd anual în jur de 26.500 de locuri de muncă din cauza încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, iar la nivelul Uniunii Europene acest număr se ridică la aproximativ 490.000 de locuri de muncă pierdute in mod direct. Romania este a doua intre tarile cele mai afectate de pierderi de vanzari din cauza contrafacerii (peste dublul mediei UE).

Studiu realizat de EUIPO in perioada martie 2015 – septembrie 2016.

Sursa: EUIPO, OSIM

Revânzarea programelor de calculator este legală – decizie recentă a Curții de Justiţie a Uniunii Europene

microsoft_banner1200x536

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat într-o hotărâre dată in 12 octombrie 2016 că titularul dreptului de autor asupra unui program de calculator, care a vândut, în UE, o copie cu licenţă nelimitată a acelui program pe un suport material, cum ar fi CD sau DVD, nu se mai poate opune revânzării ulterioare a copiei, în ciuda clauzelor contractuale care interzic orice transfer suplimentar. Hotărârea a fost pronunţată după ce compania Microsoft a dat în judecată doi cetăţeni letoni care au vândut online diverse programe de calculator protejate prin drepturi de autor, precum versiuni ale software-ului Microsoft Windows sau Microsoft Office.

Problema care a fost pusă în discuţie privea legalitatea revânzării copiei deja folosite a programului, stocată pe un suport material non-original (back-up-ul copiei sau copia de rezervă), de către o persoană care a achiziţionat-o de la un alt cumpărător subsecvent, precum şi posibilitatea vânzării copiei de rezervă a cumpărătorului subsecvent, în situaţia în care vânzatorul iniţial şi-a şters copia sa ori a încetat să o mai folosească, în conformitate cu teoria epuizării dreptului. Curtea a constatat că Directiva 91/250/EEC privind protecţia legală a programelor de calculator, acordă titularului dreptului de autor dreptul exclusiv de a autoriza reproducerea permanentă sau temporară, totală sau parţaială a programului. Cu toate acestea, o copie de rezervă a unui program de calculator poate fi făcută şi fără acordul titularului dreptului de autor, dacă sunt îndeplinite două condiţii: copia să fie realizată de către o persoană care are dreptul de a folosi programul şi efectuarea copiei să fie necesară.

Prin urmare, dispoziţiile Directivei trebuie interpretate în sensul că, deși dobânditorul inițial a unei copii a unui program de calculator însoțită de o licență de utilizator nelimitată are dreptul de a revinde copia respectivă şi licenţa sa la un nou dobânditor, el nu poate, cu toate acestea, să furnizeze copia lui de rezervă către un nou dobânditor fără acordul titularului dreptului, dacă  suportul material original al copiei, care a fost inițial livrat, a fost deteriorat, distrus sau pierdut.

Sursa: http://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2016-10/cp160110en.pdf

Veşti bune pentru McDonald’s

screen-shot-2016-10-05-at-14-59-56

McDonald’s îşi protejează drepturile de proprietate intelectuală, iar acest lucru se reflectă în amploarea proceselor intentate în acest domeniu. Astfel, Mc Donald’s a purtat un litigiu de 6 ani împotriva unei companii din Singapore denumită Future Enterprises, care a reuşit, în anul 2008, să-şi înregistreze în mod valabil marca europeană “MacCoffe”, pentru cafea, băuturi nealcoolice şi produse din carne. În anul 2010 însă, reprezentanţii McDonald’s au introdus o cerere de anulare a mărcii, afirmând că McDonald’s deţine o familie de mărci care cuprinde prefixul “Mc-“, precum “McFish”, “McChiken”, “McMuffin”, sau “McFlurry”, iar lista poate continua. Având în vedere gradul mare de similaritate dintre mărci şi ţinând cont de faptul că McDonald’s are deja înregistrate mai multe mărci care conţin particula “Mc” exista un risc serios de confuzie în rândul consumatorilor, iar compania Future Enterprises ar fi obţinut avantaje necuvenite de pe urma reputaţiei mărcilor McDonald’s. În hotărârea pronunţată de abia în anul 2016, Curtea Generală a Uniunii Europene a stabilit că mărcile McDonald’s au îndeplinit toate cele trei condiţii necesare pentru a intenta cu success acţiunea în anulare a unei mărci, şi anume: a) marca anterioară să fie înregistrată, b) marca a cărei anulare se cere să fie identică sau similară cu marca anterioară, c) marca anterioară să se bucure de reputaţie iar titularul mărcii ulterior înregistrate să încerce să obţină profituri nedrepte pe baza reputaţiei şi distinctivităţii mărcii anterioare. Prin această hotărâre, Curtea nu doar că a confimat reputaţia mărcilor McDonald’s în Europa în legătură cu produsele şi serviciile de tip fast-food, ci a întărit mai mult caracterul distinctiv al familiei de mărci Mc.

Sursa: http://www.worldipreview.com

Ford patenteaza vehiculul pliabil

ford-1

Compania de automobile Ford a brevetat la Oficiul de Patente al Statelor Unite un vehicul revolutionar, care poate fi pliat. Vehiculul este construit pe un cadru pliabil în formă de “X”, membrele acestuia pivotând în jurul unei axe centrale, permiţând astfel plierea în sus a întregului cadru al maşinăriei. Vehiculul a fost imaginat cu un motor electric şi un acoperiş retractabil, care poate fi adaptat condiţiilor meteo. Acesta se conduce similar unei motociclete, având un ghidon în locul volanului şi este prevăzut cu două sau patru locuri. Cu acest vehicul, Ford consideră că ar putea să acopere golul care există între piaţa de motociclete şi cea a autovehiculelor, şi că poate să fie o alternativă la transportul public, în special în oraşele mari şi aglomerate ale Chinei şi Indiei, unde traficul este infernal.

 

Patent Information

Publication number: US 9,440,687
Patent Title: Folding vehicle
Publication date: 13 Sep 2016
Filing date: 9 Jun 2014
Inventors: Chris P. Theodore; Christopher David Batty; Nicholas John Daiber; Aaron Matthew Hanson; Keith Albert Nagara; Gregory VanderVoord; Daniel John Kangas; Jacob Scott Lanyon;
Original Assignee: Ford Global Technologies, LLC

 

Sursa: http://www.carscoops.com,

Swatch vs Apple – bătălia ceasurilor inteligente

screen-shot-2016-09-14-at-12-25-59

După un proces ce a durat mai bine de doi ani, compania eleveţiană de ceasuri Swatch, a reusit să demonstreze în faţa Oficiului de Proprietate Intelectuală din Marea Britanie (IPO) că marca deţinută pentru produsul iSwatch este similară şi ar putea fi confundată de către public cu cu marca aparţinând companiei Apple, iWatch. Opoziţia depusă de către elveţieni s-a întemeiat pe motivul că marca iWatch acopeară un produs similar cu iSwatch, ceasul inteligent produs de către Swatch. Deşi Apple s-a apărat susţinând că au dobândit de-a lungul timpului reputaţie prin cele 23 de mărci înregistrate cu prefixul “i-“, şi că de fapt confuzia în rândul publicului ar fi invers, în sensul că marca iSwatch ar fi asociată mărcii iWatch, totuşi Apple a trebuit să îşi restrângă clasa pentru care şi-a înregistrat marca doar pentru programe de calcutor, dispozitive de securitate şi periferice pentru computer. Concluzia ar fi ca in urma acestei decizii, pe teritoriul Reagtului Unit ceasurile de Apple nu se vor numi iWatch.

Sursa: http://www.bbc.com/news/technology-37350870

Patent Google pentru masinile autonome driverless

google-self-driving-cars-detect-police-car

Compania Google a depus la Oficiul SUA – United States Patent and Trademark Office (USPTO) o cerere de brevetare a unui vehicul care nu are nevoie de şofer şi care poate detecta în trafic autovehiculele speciale de urgenţă. În descrierea brevetului este specificat că acesta are la bază un sistem pentru a detecta vehiculele de urgenţa, urmând ca apoi să le răspundă acestora. Acest sistem se activează de către un senzor care poate identifica lumina de culoare roşie sau albastră şi avertismentul sonor al maşinilor de poliţie, ambulanţă sau pompieri. Odată ce mașina Google a detectat lumina intermitentă corespunzătoare unui vehicul de poliție, mașina autonomă poate răspunde în mod corespunzător, prin încetinire sau oprire la marginea drumului. In cazul în care nu există nici o mașină de poliție, atunci mașina Google va continua să funcționeze în mod normal. Maşina Google driveless este o soluţie vis-a-vis de problema şoferilor care nu acordă prioritate autovehiculelor de urgenţa, putând salva numeroase vieti.

Printre proiectele sale, Google a adus in prim-plan ideea de a dezvolta cât mai mult piaţa de vehicule driverless, făcând investiţii majore la acest capitol. Totuşi compania Google nu este singura care testează astfel de vehicule, Volvo a anunţat, de curând, că se pregăteşte să testeze maşinile sale autonome în anul 2017, Daimler, Tesla, Uber, Apple sau Ford fiind multe alte exemple de companii care doresc sa intre pe piata automobilelor inteligente, atat pentru reducerea costurilor serviciilor de transport cat si pentru cresterea sigurantei traficului.

Industria driverless se astepta sa ajunga la suma de 900 miliarde de lire sterline la nivel global pana in anul 2025 si este in prezent in crestere cu 16% pe an.

Sursa: http://www.ibtimes.co.uk; http://www.telegraph.co.uk/

MARCA versus NUME COMERCIAL

Diferenta dintre numele comercial(denumirea firmei) si marca inregistrata a creat intotdeauna discutii in randul antreprenorilor dar si in cel al consumatorilor. Sunt multe cazuri in care atat consumatorii cat si intreprinzatorii nu cunosc exact diferentele dintre cele doua concepte, iar adesea acestia le identifica ca fiind unul si acelasi lucru.

In ceea ce priveste numele comercial, ori de cate ori cineva doreste sa infiinteze o societate comerciala, autoritatile statului, reprezentate de Oficiul National al Registrului Comertului, solicita un nume pentru inregistrare, urmand sa faca o rezervare pentru acel nume dupa ce ii verifica disponibilitatea, doar in judetul in care isi exercita competentele. In cazul unei similitudini cu o denumire existenta, reprezentantii Registrului recomanda solicitantului alegerea unui alt nume. Prin intermediul acestui nume se creeaza o evidenta cu privire la cine conduce afacerea, ce obiect de activitate are, unde isi are sediul, identificand comerciantul in relatiile sale cu clientii si partenerii de afaceri. Odata inregistrat numele comercial, oricine poate sa afle informatii legate de societatea respectiva. Inregistrarea numelui comercial nu reprezinta altceva decat acele formalitati legale care trebuie indeplinite de catre oricine doreste sa-si constituie o societate comerciala.

Spre deosebire de numele comercial, inregistrarea denumirii societatii ca marca nu este o formalitate obligatorie care sa conditioneze inceperea unei afaceri, insa prin intermediul marcii, titularul acesteia este asigurat ca nici un alt competitor nu va vinde produse sau servicii identice sau similare sub aceeasi denumire, fiind astfel unic pe piata. Inregistrarea marcii se face la nivel national, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, spre deosebire de numele comercial a carei disponibilitate este verificata doar la nivelul judetului in care va fi inregistrata firma.

Titularul de marca avand un drept exclusiv de exploatare a marcii poate porni o actiune in contrafacere impotriva titularului de nume comercial si poate sa-i ceara acestuia despagubiri si sa-i interzica sa foloseasca acel nume comercial. Ca urmare, titularul marcii va putea inregistra la Registrul Comertului numele comercial identic cu cel al marcii pe care o detine.

In concluzie, inregistrarea numelui comercial ca marca ii poate feri pe detinatorii acestuia de multe surprize neplacute.

Pagina 1 din 212